2ra-206/15 — încasarea forțată a pensiei de întreținere a copilului ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea forţată a pensiei de întreţinere a copilului ş.a.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-206/15 — încasarea forțată a pensiei de întreținere a copilului ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
dosarul nr. 2ra-206/15
prima instanță: S. Papuha.
instanța de apel: D. Manole,
N. Traciuc, E. Fistican.
Î N C H E I E R E
29 ianuarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă
Judecătorii - Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de
Vascan Vasile și Vascan Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Vascan Ana împotriva lui Vascan Vasile cu privire la încasarea pensiei
pentru întreținerea copilului minor într-o sumă bănească fixă și pensiei de
întreținere a soției și acțiunea reconvențională depusă de Vascan Vasile împotriva
Anei Vascan cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 21 octombrie 2014
c o n s t a t ă
La 27 mai 2013, Vascan Ana s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vascan Vasile cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea
copilului minor într-o sumă bănească fixă.
În motivarea acțiunii, a invocat că, a înregistrat căsătoria cu Vascan Vasile la
04 octombrie 2009 în Primăria com. Stăuceni, mun. Chișinău.
Din căsătorie, la data de 09 martie 2012, s-a născut fiica – Vascan
Magdalina.
Menționează, că nu duc o gospodărie comună iar soțul Vascan Vasile,
domiciliază separat.
Invocă, că soțul Vascan Vasile, nu participă la întreținerea copilului minor
iar solicitările privind acordarea ajutorului material pentru întreținerea copilului
minor nu s-au soldat cu succes.
Notează că, Vascan Vasile nu are un salariu fix din care motiv solicită
cuantumul pensiei alimentare de întreținere a copilului minor într-o sumă bănească
fixă în cuantum de 2000 lei.
La 07 noiembrie 2013, a depus o cerere de concretizare, prin care a
menționat că situația materială este foarte precară, cu greu suportă plata serviciilor
comunale, astfel solicită încasarea de la Vascan Vasile a sumei de 2000 lei lunar,
cu titlu de pensie pentru întreținerea soției.
Solicită, Vascan Ana, încasarea forțată din contul lui Vascan Vasile a pensiei
de întreținere a copilului minor în sumă de 2000 lei și a sumei de 2000 lei lunar,
cu titlu de pensie pentru întreținerea soției.
La 23 septembrie 2013, Vascan Vasile a înaintat o acțiune reconvențională
împotriva Anei Vascan cu privire la desfacerea căsătoriei.
În motivarea acțiunii reconvenționale, a invocat, că viața în comun cu
Vascan Ana a eșuat iar încercările de a păstra familia sunt negative.
Solicită, Vascan Vasile, admiterea acțiunii reconvenționale și desfacerea
căsătoriei.
Prin hotărârea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 mai 2014, s-a
admis parțial acțiunea, s-a încasat de la Vascan Vasile în beneficiul Anei Vascan
pensia pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă de 1500 lei
începând cu 27 mai 2013 și până la atingerea majoratului copilului, suma de 500
lei lunar, până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului minor Vascan Magdalena,
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 lei și taxa de stat în sumă de 150
lei.
Totodată s-a admis parțial acțiunea reconvențională, s-a desfăcut căsătoria
încheiată între Vascan Vasile și Vascan Ana, înregistrată cu nr. 40, la Primăria
com. Stăuceni, mun. Chișinău, s-a încasat de la Vascan Vasile în beneficiul
statului taxa de stat pentru desfacerea căsătoriei în cuantum de 1000% din
unitatea convențională și s-a scutit Vascan Ana de la plata taxei de stat pentru
desfacerea căsătoriei.
În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat, că Vascan Vasile are
venituri fluctuabile și neregulate.
Totodată a constatat, că în cazul refuzului de a acorda întreținere și dacă
între soți nu există un contract matrimonial privind plata pensiei pentru
întreținere, dreptul de a porni o acțiune în instanța judecătorească privind
încasarea acesteia de la celălalt soț, îl are soțul care îngrijeș te copilul comun
timp de trei ani după nașterea acestuia.
La acțiunea reconvențională prima instanță a constatat, că părțile nu locuiesc
împreună și nu doresc păstrarea familiei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, s-a admis apelul
declarat de reprezentantul lui Vascan Vasile, avocatul Barbăroșie Eugenia, s-a
modificat hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 mai 2014 prin
2
micșorarea cuantumului pensiei alimentare de întreținere a copilului minor într-o
sumă bănească fixă din contul lui Vascan Vasile în beneficiul Anei Vascan de la
suma de 1500 lei la suma de 1100 lei, iar în rest hotărîrea judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău din 21 mai 2014 s-a menținut.
La 03 decembrie 2014, Vascan Vasile, a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, solicitând admiterea recursului,
casarea parțială a hotărîrii primei instanțe și instanței de apel cu emiterea unei
hotărîri prin care să se încaseze din contul recurentului Vascan Vasile în
beneficiul intimatei Vascan Ana pensia de întreținere a copilului minor Vascan
Magdalina, până la atingerea majoratului, în cuantumul sumei de ¼ din salariu
sau alte venituri și să se respingă capătul de cerere de a încasa pensia de
întreținere a soției.
În motivarea recursului menționează, că instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material și nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt.
Invocă faptul că, instanța de apel, la pronunțarea deciziei, nu a ținut cont de
starea materială a recurentului și a intimatei.
La 15 decembrie 2014, Vascan Ana, a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.
În motivarea recursului menționează, că instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material.
Menționează că, instanța de apel a ținut cont doar de situația materială a lui
Vascan Vasile și consideră că suma de 1500 lei, cu titlu de pensie pentru
întreținerea copilului minor este echitabilă pentru întreținerea copilului minor.
Invocă faptul că, la stabilirea pensiei de întreținere pentru copiii minori
instanța de apel urma să țină cont de interesul superior al copilului minor și nu de
interesele tatălui.
Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
3
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și
(4);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în
temeiurile prevăzute în normele de drept citate.
Argumentele recurenților, precum că instanța de apel a interpretat eronat
normele de drept material și nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt,
nu pot fi reținute pe motiv că sunt neîntemeiate, în acest sens instanțele ierarhic
inferioare au examinat just și sub toate aspectele probele invocate de către părți în
contextul circumstanțelor constatate iar obiecțiile recurentului sunt apreciate ca
declarative, fără suport legal și constituie un punct de vedere al recurenților care
nu se încadrează în temeiurile de declarare a recursului.
Totodată nu pot fi reținute argumentele recurenților cu referire la temeinicia
hotărârilor instanțelor inferioare or, recursul declarat conform secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
4
Astfel, instanța de recurs notează că recurenții Vascan Ana și Vascan Vasile,
nu au invocat nici un argument în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta
Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenție, nu impune motivarea în
detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții
legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o
instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995)
Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele
prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Vascan Vasile și
Vascan Ana ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e
Recursurile declarate de Vascan Vasile și Vascan Ana se consideră
inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Galina Stratulat
Sveatoslav Moldovan
5