ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.09.2020

1ra-1591/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d Cp

HOTĂRÂRE
04.09.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 165 alin. 2 lit. b, d Cp
Temei legal
Nici un temei de drept din cele prevazute la art. 427 alin. 1 Cpp
Citează această cauză
1ra-1591/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1591/2020

Curtea Supremă de Justiție

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 01 noiembrie 2019 și

deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, declarat de

avocatul Ghenadie Odobescu în numele inculpatei

Julcovschi Eugenia XXXX, născută la

XXXXX, originară din s. XXXXX, r-nul XXXXX, locuitoare a

s. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 13.10.2017 - 01.11.2019,

instanța de apel: 22.01.2020 - 25.02.2020,

instanța de recurs: 19.06.2020 - 19.08.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

a fost condamnată în baza art. 165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal la 7 ani 3 luni închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

organizarea plecării peste hotare pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip

închis, pentru femei, de la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive și la

domiciliu din 29.09.2014 până la 03.10.2014, și din 13.10.2014 până la 10.03.2015.

Acțiunile civile înaintate de XXXXX XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX

XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX au fost admise în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

inculpata Julcovschi E., aflîndu-se în or. Moskva, Federația Rusă, acționând împreună și

de comun acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind

scopul exploatării prin muncă forțată a mai multor cetățenii ai R. Moldova, prin

înșelăciune, sub pretextul angajării la un loc de muncă bine plătit în domeniul

1

construcțiilor în or. Moskva, Federația Rusă, prin intermediul diferitor persoane

nestabilite i-a recrutat pe cetățenii ai R. Moldova: XXXXX XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX și alți cetățeni ai R. Moldova.

Ulterior, Julcovschi E., continuând intenția sa în vederea atingerii scopului

exploatării prin muncă a mai multor persoane, obținând prin înșelăciune consimțământul

cet. XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX,

XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX de a fi angajați în câmpul muncii în domeniul construcțiilor cu un salariu bine

plătit, atât personal în cadrul unor discuții telefonice, cât și prin intermediul diferitor

persoane nestabilite, le-a solicitat acestora să se prezinte la blocul locativ aflat în

construcție, situat pe str. Perovskaia, 66/4, or. Moskva, Federația Rusă, în interiorul căruia

urmau a fi efectuate diferite lucrări de construcție.

Aflându-se la locul de destinație, la blocul locativ aflat în construcție, situat pe str.

Perovskaia, 66/4 din or. Moskva, Federația Rusă, Julcovschi E., acționând întru realizarea

intențiilor sale infracționale împreună și de comun acord cu alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, i-a asigurat pe XXXXX XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX și alți cetățeni ai R. Moldova,

că vor fi bine remunerați pentru lucrările de construcție efectuate.

În continuare, Julcovschi E., acționând întru atingerea scopului infracțional,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor XXXXX XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX , manifestată prin aflarea pe

teritoriul altui stat fără surse financiare și mijloace necesare pentru existență, prin

înșelăciune, manifestată prin promisiunea achitării salariilor pentru lucrările efectuate,

fără a respecta prevederile legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii, i-a supus

pe ultimii exploatării prin muncă forțată, solicitându-le de a efectua contrar voinței lor

diferite lucrări de reparație în interiorul blocului locativ aflat în construcție, situat pe str.

Perovskaia, 66/4 din or. Moskva, Federația Rusă, fără a fi remunerați pentru munca

prestată conform înțelegerii prealabile.

Instanța a reținut că, inculpata nu și-a recunoscut vinovăția și a declarat că, în anul

2011, a lucrat în Federația Rusa, în calitate de master. În anul 2012 a finisat obiectul și

apoi lucra unde era de lucru. În luna aprilie 2013 a fost chemată la u obiect și a plecat în

or. Moskva, str. Perovskaia 66. Au început sa vină oameni la lucru. Bîcovschii S., care era

cetățean rus, lua fiecare lucrător în parte, le arăta obiectul, le explica ce trebuie să facă, le

spunea prețurile și nu obliga pe nimeni sa rămână la lucru, daca îi convenea rămânea și

lucra. Părțile vătămate considerau că Julcovschi E. este șef de firmă, însă de fapt ea elibera

cheile apartamentelor și răspundea de depozit. Sumele de bani solicitate de părțile

vătămate nu sunt reale, deoarece este imposibil în așa perioadă să obții așa sume de bani..

Din cauza lor nu a primit nimeni banii, deoarece nu au finisat lucrările. Aceasta a lucrat

legal, iar toate înțelegerile au fost verbale. Pe lângă părțile vătămate din prezenta cauza

penală, au mai lucrat și alte persoane de alte naționalități, inclusiv moldoveni. În total

erau 50 de persoane din R. Moldova. Ea nu s-a adresat la poliție pe motiv vă nu au primit

salariile, deoarece nu lucrau legal. Nu au primit timp de 6 luni, banii pentru lucru efectuat.

Pe cineva personal, dintre părțile vătămate, nu le-a chemat să lucreze în acel bloc.

Condițiile de munca și salariu le-a discutat cu Bîcovschi S. Nu cunoaște de ce Bîcovschi

2

Ea acorda lucrătorilor, doar sume mici de bani. Nu s-a dat lucrul în primire deoarece, nu

a fost finisat.

Totodată, vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.

b), d) Cod penal, este pe deplin dovedită prin totalitatea mijloacelor de probă administrate

și cercetate în ședința de judecată, și anume:

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, care a declarat că, oferta de lucru

a apărut din partea doamnei Julcovschi E., sub condiții avantajoase de plată. Starea

materială nu era una din cele mai favorabile, deoarece avea un împrumut pentru

construcția casei și respectiv veniturile erau insuficiente pentru achitarea creditului și

întreținerea familiei, pentru care motiv și a plecat în Federația Rusă. Dacă era o situație

materiala mai favorabila nu ar fi plecat peste hotare. Din start, Julcovschi E. era un

maestru, dar după plecarea lui Bîcov B., aceasta a preluat funcția de șef de șantier. Partea

vătămată a comunicat că, martor ocular nu a fost, dar a auzit de la părțile vătămate D.

Chistrea și consăteanul său pe nume Ion și o alta con săteancă pe nume Veronica cu fiul

său și viitoarea noră, precum și alte persoane a căror nume nu și-l amintește, au declarat

că dacă vor face presiuni fizice sau verbale asupra Eugeniei, vor fi găsiți pe teritoriul R.

Moldova de către persoane din lumea interlopă și respectiv se vor răfui cu aceștia.

XXXXX XXXXX a concretizat că se referă la faptul dacă vor fi solicitări de achitare a

banilor, din care cauză, majoritatea lucrătorilor au refuzat de a depune plângere. Din punct

de vedere material lucrătorii erau dependenți de inculpată. Sumele destinate pentru

mâncare, erau achitate de către Julcovschi E. Chiar daca nu i s-a achitat pentru lucrul

efectuat, a continuat să lucreze, în speranța, că inculpata se va ține de promisiune și îi va

achita suma așa cum i-a promis. Totodată, au fost preîntâmpinați că dacă vor pleca mai

devreme nu vor primi nimic. După ce s-au depistat neajunsurilor materialelor de

construcție, se zvonea că nu va fi efectuată nici o achitare până când inculpata nu va

restitui materialele de construcție sau echivalentul acestor materiale;

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, că, în luna aprilie 2013 în Federația

Rusa, or. Moscova prin intermediul surorii dnei Julcovschi E., pe nume Rodica, a aflat că

inculpata angajează oameni în domeniul construcției, și i-a dat numărul de telefon.

Bîcovschii S. a plecat de la acel lucru și în locul lui a rămas doamna Julcovschi E.

responsabilă pe lucru. Din luna iunie 2013 s-au început neînțelegeri, nu se mai ofereau

banii pentru mâncare. Partea vătămată a atras atenția instanței asupra faptului că ei au

rămas în Federația Rusă fără bani, deși au finisat lucrul. Copii acesteia strângeau fier uzat

pentru a face bani de mâncare. Inculpata i-a comunicat că urmează să stea pe loc, să dea

obiectul în primire. Copii părții vătămate s-au dus să lucreze la alt apartament, iar aceasta

a rămas la obiect, zilnic spălau coridoarele și încleiau tapetele. În anul 2014 luna mai,

XXXXX XXXXX a plecat de la obiectul dat. Din partea Companiei de construcție -

Grupa (PIK) i s-a comunicat că banii au fost achitați și urmează să elibereze locul.

Muncitorii cereau banii de la Julcovschi E., aceasta le-a comunicat că nu i s-a acorda bani,

și nu are bani. S-a început cearta între XXXXX XXXXX și Julcovschi E.. La solicitările

părții vătămate de a-i fi achitați banii, inculpata a amenințat-o că o sa trimită pe cineva

acasă și că o să îi aducă fiica în sicriu.În urma amenințărilor partea vătămată XXXXX

XXXXX a scris plângere la poliție. Inculpata i-a comunicat părții vătămate că deoarece

nu avea contract de muncă încheiat cu ea, nu poate să ceară nimic de la ea. Julcovschi E.

i-a spus să mai caute și alte persoane pentru a finisa lucrul. Starea financiară a părții

vătămate la acel moment era grea. Julcovschi E. cunoștea despre aceasta. Pe teritoriul

Federației Ruse se aflau ilegal, și se ascundeau mereu, Julcovschi E. cunoștea despre

3

faptul că se aflau ilegal în Federația Rusă. Toți o cunosc pe Julcovschi E., deoarece îi

minte pe toți. XXXXX XXXXX cunoaște că inculpata, anterior și ulterior a dus și alte

persoane în eroare. Actele de identitate a părții vătămate și a celorlalți muncitori nu le-a

cerut nimeni, le păstrau asupra sa. Julcovschi E. le comunica ca ea la fel nu are contract

de munca, fizic aceasta nu lucra, la fel și feciorii inculpatei. Era o comisie și împreună cu

Julcovschi E. verificau lucrul făcut. Julcovschi E. era șeful de brigadă;

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, că împreună cu XXXXX XXXXX

a activat în construcții timp de o luna de zile în Federația Rusă, or Moscova. A vorbit cu

inculpata Julcovschi E. și i-a cerut să vină să i-a lucrul în primire și să îi dea bani să trimită

acasă. Inculpata i-a comunicat că îi va achita când vor fi bani. A găsit bani (1000 de ruble

) de drum și a plecat acasă. Peste un timp l-a telefonat XXXXX XXXXX și i-a comunicat

că s-au verificat lucrările și urmează să i se achite 25.000 de ruble. Peste două săptămâni

a venit și XXXXX XXXXX acasă, care i-a comunicat părții vătămate că nu i s-a achitat

nimic. Julcovschi E. venea la el pentru a discuta despre ce trebuie să facă, dar nu ține

minte câte ori a fost. Inculpata venea și verifica lucrările;

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX că, în anul 2013 se afla în Federația

Rusă împreună cu viitoarea soacră XXXXX XXXXX, și s-au încadrat la munca la E.

Julcovschi. Ei toți au mers la Julcovschi E. și au vorbit despre condițiile de muncă, trebuia

să lucreze în calitate de meșter la pus teracotă. Nu a fost încheiat un contract de muncă,

doar verbal s-au înțeles. A propus să încheie un contract de muncă, deoarece lucrau ilegal,

propunerea aceasta nu a fost acceptată;

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX că, cu Julcovschi E. a făcut

cunoștință prin intermediul mamei sale, XXXXX XXXXX Ea venea la mama sa în vizită

la blocul locativ unde lucra. Inculpata i-a spus că au plecat mai mulți lucrători de la obiect

și inculpata a întrebat-o dacă vrea să vină să lucreze în acel bloc locativ. Aceasta la rândul

său a întrebat cât și cum se achită, deoarece a auzit că nu se achită banii. Inculpata i-a

spus că va fi tot bine, deoarece nu va da bani la persoanele care au plecat și nu au finisat

lucrul, și că XXXXX XXXXX va primi banii. Avea încredere în inculpată, care răspundea

de calitatea lucrului, lua oameni la lucru;

- declarațiile martorului XXXXX XXXXX că, cu inculpata Julcovschi E. sunt

consăteni, iar pe XXXXX XXXXX o cunoaște din Federația Rusă. În anul 2013, s-a dus

în Federația Rusă la fiul său în vizită, și a decis să rămână să lucreze ceva. A telefonat-o

pe Julcovschi E., care i-a comunicat că la obiect nu se dau bani, și este spre sfârșite, dar

XXXXX XXXXX i-a comunicat că oricum vine la ea la obiect, pentru înlăturarea

neajunsurilor. A stat acolo 2 săptămâni. Inculpata a plecat acasă înainte de Anul Nou, iar

XXXXX XXXXX a rămas pe loc . XXXXX XXXXX, a sunat -o pe XXXXX XXXXX

și a chemat-o să lucreze după Anul Nou. A făcut curat, a vopsit brâurile pe jos, iar fiica

acesteia i-a spus să nu lucreze acolo fără bani și din acest motiv și-a găsit altceva de lucru;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

4

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

- materialele parvenite de la autoritățile competente ale Federației Ruse în rezultatul

executării cererii de comisie rogatorie. (f.d. 209-270, vol. II; f.d. 1-34, vol. III; 38-250,

vol. III; f.d. 1-132, vol. IV; 136- 218);

- procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Julcovschi E., în

cadrul cărei au fost ridicate acte ce țin de salarizare și evidența banilor, planul casei, ordine

de numere în funcție, care demonstrează vinovăția acesteia.

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX că, în luna mai anul 2013 a fost

chemată la lucru în or. Moscova de către mama sa. Dormea acolo unde și lucra. A lucrat

pe 4 etaje, la început se achita salariul, ulterior se achita doar pentru mâncare. Julcovschi

E., urma să îi achite pentru lucrul efectuat;

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX, care a relatat că, prețul pentru

lucrări l-a negociat cu inculpata Julcovschi E.

- declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX și martorului Mazilu V.

Ori, acțiunea de recrutare s-a manifestat prin racolarea părților vătămate XXXXX

XXXXX și XXXXX XXXXX Mai mult, decât atât acțiunea de recrutare a fost probată

prin declarațiile părților vătămate, care atât la faza de urmărire penală cât și în ședința de

judecată au declarat că au venit în Federația Rusă la muncă pentru efectuarea diferitor

lucrări de reparație în interiorul blocului locativ aflat în construcție, situat pe str.

Perovskaia, 66/4 din or. Moscova la solicitarea inculpatei, Julcovschi E.

Astfel, în ședința de judecată partea vătămată, XXXXX XXXXX a indicat că, ,,prin

intermediul surorii dnei Julcovschi E., pe nume Rodica, a aflat că inculpata angajează

oameni în domeniul construcției, și i-a dat numărul de telefon. XXXXX XXXXX a

telefonat-o, s-au întâlnit, aceasta i-a comunicat că este de lucru la un bloc locativ mare, și

e mai bine să înceapă lucru într-un obiect mai mare, pentru a câștiga mai mulți bani”.

Partea vătămată, XXXXX XXXXX a indicat că:,, oferta de lucru a apărut din partea

doamnei Julcovschi E., sub condiții avantajoase de plată”.

Partea vătămată, XXXXX XXXXX a comunicat că, ,,a venit să lucreze în acest

bloc locative la rugămintea inculpatei. Inculpata i-a spus că va fi tot bine, deoarece nu va

da bani la persoanele care au plecat și nu au finisat lucrul, și că XXXXX XXXXX va

primi banii. Avea încredere în inculpată, deoarece anterior aceasta prin intermediul unor

cunoscuți de a acesteia, i-a oferit de la lucru lui XXXXX XXXXX la un obiect și atunci

s-a achitat pentru lucrul efectuat. Julcovschi E. i-a arătat ce este de lucru, a început să

lucreze la etajul 6 într-un apartament pentru care trebuia să i se achite 40.000 de ruble”.

Din declarațiile părților vătămate rezultă că inculpata, Julcovschi E. le indica

lucrările pe care urmează aceștia să le efectueze și care este plata pentru lucru efectuat. În

plus, după cum s-a stabilit pe parcursul examinării cauzei penale o perioadă de timp,

inculpata, Julcovschi E. făcea parte din comisia care verifica calitatea lucrărilor efectuate

și le achita banii, pentru ce părțile vătămate se semnau într-un caiet.

Acest fapt este confirmat și prin registrele de evidență a achitării banilor găsiți la

domiciliul inculpatei în urma efectuării percheziției de organul de urmărire penală la

domiciliul E. Julcovschi (f.d. 240, 241, vol. I, f.d. 1-15, vol. II).

5

Acțiunea de recrutare rezultă și din procesele verbale de confruntare efectuate la

urmărirea penală între părțile vătămate și învinuita, Julcovschi E. cât și din materialele

parvenite de la autoritățile competente ale Federației Ruse în urma comisiilor rogatorii

efectuate.

Totodată acțiunea principală de recrutare rezultă și din copiile pașapoartelor părților

vătămate din care rezultă perioada aflării acestora în Federația Rusă(vol. I, f.d. 90, 91,

142, 143, 157, 158).

În aceeași ordine de idei, starea de vulnerabilitate rezultă din declarațiile părților

vătămate, care au comunicat că aceștia se aflau într-o situație materială grea, neavând un

loc de muncă motiv din care și au plecat în Federația Rusă la muncă.

Totodată, inculpata a cunoscut la momentul săvârșirii faptei, despre vulnerabilitatea

victimelor și s-a folosit de poziția precară a acestora. Aceasta rezultă din însăși declarațiile

participanților date în instanța de judecată.

La caz, înșelăciunea în calitate de acțiunea adiacentă s-a manifestat prin inducerea

în eroare a părților vătămate de către inculpată, asupra salariului pe care îl vor primi pentru

lucrările efectuate. În acest sens, s-a notat că părțile vătămate pe parcursul examinării

cauzei penale au comunicat că acestora li s-a propus un preț mai mare decât media

prețurilor care exista la acel moment în or. Moskva. Pe când după ce au efectuat mai multe

lucrări în blocul locativ situat pe str. Perovskaia 66/4, or. Moskva, Federația Rusă,

inculpata, Julcovschi E. a refuzat să le achite salariul pentru munca prestată, motivând

prin lipsa mijloacelor financiare. În același timp, din declarațiile părților vătămate date în

ședința de judecată rezultă că, directorul financiar al întreprinderii la care activau le-a

comunicat că a transmis inculpatei banii și nu cunoaște de ce aceasta nu le achită salariul

pentru munca prestată.

În alt context, în ședința de judecată s-a stabilit că părțile vătămate, erau amenințate

psihologic și fizic de concubinul inculpatei pentru a finisa lucrările la acest bloc locativ

și pentru a nu o deranja pe inculpata, Julcovschi E.

Totodată, în ședința de judecată, partea vătămată, XXXXX XXXXX a menționat

că la solicitarea acesteia adresată inculpatei pentru a-i restitui banii, ultima a amenințat-o

cu moartea fiicei sale. Totodată, inculpata le-a comunicat că deoarece nu aveau încheiat

un contract de muncă cu ea nu puteau să ceară careva sume de bani de la aceasta.

La fel, în ședința de judecată s-a reținut faptul că deși părților vătămate nu li s-a

confiscat documentele aceștia erau în imposibilitate de a pleca acasă deoarece nu aveau

bani și se aflau în mod ilegal pe teritoriul Federației Ruse.

Sunt nefondate declarațiile martorului părții apărării Mazilu V., deoarece acesta a

comunicat că se află în relații bune cu fiul reclamantei.

La fel, este neîntemeiată afirmația părții apărării precum că fapta nu a fost comisă

de inculpată.

La caz, s-a stabilit „dincolo de orice îndoială rezonabilă ”standard conturat în

jurisprudența CtEDO, esența căruia rezidă în aceea că, pentru a putea fi pronunțată o

soluție de condamnare, acuzația trebuie dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil

(Boicenco v. R. Moldova, hotărârea din 11 iulie 2006, §104; Hassan v. Marea Britanie

[MC], hotărârea din 16 septembrie 2014, §48; Blokhin v. Rusia [MC], hotărârea din 23

martie 2016, §139)] că faptele reținute de către instanța de fond (a se vedea §3 din

prezenta decizie) a fost comisă anume de către inculpata, Julcovschi E.

Astfel, acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate în baza art. 165 alin.(2) lit. b), d)

Cod penal, ca recrutarea unei persoane, cu consimțământul acesteia , în scop de exploatare

6

prin muncă forțată, acțiuni săvîrșite prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate,

asupra a două sau mai multe persoane și de către mai multe persoane;

La individualizarea pedepsei inculpatei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7,

61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea inculpatei, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei ei precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării acesteia, că inculpata a comis o infracțiune deosebit de

gravă, nu este încadrată în câmpul muncii, că prezenta infracțiune a fost comisă împotriva

relațiilor sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei.

hotărâri, cu încetarea procesului penal din lipsa elementelor infracțiunii.

Apelanta a invocat că, din depozițiile martorilor, părților vătămate și probele

administrate în ședința de judecată nu conțin anumite informații utile și concludente, care

ar permite constatarea vinovăției subsemnatei inculpate în comiterea faptei prejudiciabile

imputate.

Astfel, sunt declarative, lipsite de temeiuri și bazate pe presupuneri afirmațiile

acuzatorului de stat precum că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal.

Nu am exercitat careva acțiuni în vederea recrutării, transportării, transferului,

adăpostirii sau primirii persoanelor în scopul exploatării prin muncă sau prestării

serviciilor forțate.

În realitate ea, în perioada aprilie - decembrie 2013, de rând cu părțile vătămate

XXXXX XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și

XXXXX XXXXX și alți cetățeni ai R. Moldova au fost oficial angajați în câmpul muncii

în domeniul construcțiilor la executarea lucrărilor de finisare a blocul locativ, situat pe

str. Perovskaia, 66/4 din or. Moskva.

Antreprenori la acest șantier au fost companii de construcție din Federația Rusa cu

reprezentații cărora au fost negociate condițiile de lucru și cuantumul salariului.

Ea personal a fost angajată în calitate de șef la depozitul materialelor de construcții.

Reprezentanții companiei de construcție au achitat salarii doar pentru primele luni

și complet. Ea și părțile vătămate nu au fost remunerați pe deplin pentru munca prestată.

Aceste circumstanțe se confirmă prin probele dobândite în cadrul comisiei

rogatorii, precum și prin depozițiile martorilor XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX.

Acțiunile civile, înaintate de părțile vătămate, sunt pasibile de a fi respinse ca

nefondate, ilicite și abuzive.

În privința acestor cerințe părțile vătămate au eșuat să probeze originea pretențiilor

de încasare a salariilor anume de la inculpata Julcovschi E.

Or, între ea și părțile vătămate nu a existat nici un aport juridic obligațional care să

îndreptățească revendicarea pretinselor sume bănești invocate.

2020 apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea imputată.

Ori, vinovăția ei în comiterea traficului de ființe umane se dovedește integral de

următoarea sistemă de probe, cum ar fi:

7

- declarațiile părților vătămate XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX

XXXXX XXXXX, martorului XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX

XXXXX la 24.09.2014, prin care a fost examinată copia pașaportului ce aparține

ultimului, ceea ce confirmă declarațiile date de către acesta. La fel se demonstrează

perioada exploatării acestuia pe teritoriul Federației Ruse de către Julcovschi E.;

- materialele parvenite de la autoritățile competente ale Federației Ruse în rezultatul

executării cererii de comisie rogatorie. (f.d. 209-270, vol. II; f.d. 1-34, vol. III; 38-250;

f.d. 1-132, vol. IV; 136-218);

- procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Julcovschi E., în

cadrul cărei au fost ridicate acte ce țin de salarizare și evidența banilor, planul casei, ordine

de numere în funcție, care demonstrează vinovăția acesteia.

Astfel, este constatat cu certitudine, că prin acțiunile sale intenționate, inculpata a

săvârșit infracțiunea de trafic de ființe umane, prevăzută de art.165 alin. (2) b) și d) Cod

penal, de aceea instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantei precum că,

învinuirea înaintată inculpatei și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța

de judecată au fost apreciate în mod greșită.

Probele acumulate de partea acuzării deplin confirmă vinovăția inculpatei în

comiterea infracțiunii încriminate și anume abuzul de starea de vulnerabilitate a părții

vătămate, presiunea psihică manifestată prin aflarea pe teritoriul altui stat fără surse

financiare și mijloace necesare pentru existență și înșelăciunea, manifestată prin

promisiunea achitării salariilor pentru lucrările efectuate, fără a respecta prevederile

legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii - acțiuni orientate în vederea realizării

scopului criminal de trafic de ființe umane, prevăzut de art. 165 Cod penal.

Cât privește consimțământul victimei, urmează de menționat că cele trei elemente

obligatorii s-au realizat independent de acesta, or pct. 1 al aceluiași act normativ explică

că la încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului nu se ia în considerație consimțământul

victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită. Însă, și cu

referire la acest punct, acuzarea a prezentat probe concludente care denotă faptul că

victimele au fost înșelate și duse în eroare cu privire la achitarea salariilor pentru lucrările

efectuate și instanța de apel a constatat, cu certitudine, că victimele: XXXXX XXXXX,

, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, au fost înșelate și duse în eroare cu privire la

remunerarea cuvenită a muncii prestate, condiții în care consimțământul acestora a fost

viciat.

8

De menționat este și faptul că, în acțiunile ce i se încriminează inculpatei se

regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute anume de

art. 165 alin. (2) Cod penal, care se formează din două categorii de acțiuni de sine

stătătoare legate între ele.

Prima categorie poate avea următoarele varietăți: recrutarea, transportarea,

adăpostirea, primirea unei persoane. Acțiunile infracționale din a doua categorie pot fi

realizate prin: amenințarea cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate sau abuz

de putere.

Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este necesară

existența cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni infracționale și cel puțin

a uneia din a doua categorie de acțiuni menționate.

Astfel, după cum s-a constatat că Julcovschi E., acționând împreună și de comun

acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul

exploatării prin muncă forțată a mai multor cetățeni ai R. Moldova, prin înșelăciune, sub

pretextul angajării la un loc de muncă bine plătit în domeniul construcțiilor în or. Moskva,

Federația Rusă, prin intermediul diferitor persoane nestabilite i-a recrutat pe cetățeni ai

XXXXX și XXXXX XXXXX și alți cetățeni ai R. Moldova or, în acțiunile inculpatei

sunt prezente elementele:

Recrutarea este racolarea (prin selectare) a victimei în vederea deplasării ei către

punctul de destinație. „Existența recrutării nu depinde nici de realizarea scopului de

exploatare, nici de faptul dacă după ea vor urma etapele de transportare, transfer,

adăpostire sau primire a victimei” transportarea reprezintă deplasarea victimei peste

frontiera de stat a R. Moldova sau în interiorul teritoriului R. Moldova. Acțiunea

principală, sub oricare din modalitățile specificate mai sus, trebuie să fie însoțită de

acțiunea sau inacțiunea adiacentă, în oricare din modalitățile sale.

Abuzul de poziția de vulnerabilitate - poate fi condiționată de diferiți factori cum

ar fi: izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa

de resurse sociale și altele. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie

element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice

tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în

vedere ansamblul de situații disperate, care poate face un om să accepte exploatarea sa.

Astfel, starea de vulnerabilitate este prezentă și în speța deferită spre examinare, deoarece

inculpata Julcovschi E. a acționat întru atingerea scopului infracțional, a abuzat de poziția

de vulnerabilitate a victimelor manifestată prin aflarea pe teritoriul altui stat fără surse

financiare și mijloace necesare pentru existență, prin înșelăciune, manifestată prin

promisiunea achitării salariilor pentru lucrările efectuate și fără a respecta prevederile

legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii, i-a supus pe părțile vătămate

exploatării prin muncă forțată, solicitându-le de a efectua contrar voinței lor diferite

lucrări de reparație în interiorul blocului locativ aflat în construcție, situat pe str.

Perovskaia, 66/4 din or. Moskva, Federația Rusă, fără a fi remunerați pentru munca

prestată conform înțelegerii prealabile.

Potrivit dispoziției art. 165 Cod penal, nu contează dacă victima a dat sau nu

consimțământul de a fi exploatată prin muncă forțată, deoarece acordul ei nu a fost dictat

de libera alegere, dar de starea ei de vulnerabilitate.

9

Înșelăciunea presupune fie prezentarea vădit falsă a realității, fie trecerea sub tăcere

a realității, care constă în ascunderea de victimă a faptelor și circumstanțelor care

comportă semnificație în împrejurările concrete respective.

În contextul infracțiunii prevăzute art.165 Cod penal, victima este indusă în eroare

sau îi este menținută eroarea în legătură cu anumite împrejurări de drept sau de fapt legate

de: a) natura muncii sau a serviciilor care urmează a fi propuse victimei; b) condițiile de

muncă; c) posibilitatea de a părăsi locul șederii sale; d) alte împrejurări legate de

exploatarea victimei.

De asemenea, conform pct.10) art.2 al Legii privind prevenirea și combaterea

traficului de ființe umane, prin „stare de vulnerabilitate” se înțelege starea specială în care

se află persoana, astfel încât aceasta este dispusă să se supună abuzului sau exploatării, în

special din cauza: a) situației precare din punctul de vedere al supraviețuirii sociale; b)

situației condiționate de vârstă, sarcină, boală, infirmitate, deficiență fizică sau mintală;

c) situației precare și ilegale de intrare sau de ședere în țara de tranzit sau de destinație.

Latura subiectivă a infracțiunii menționate, se caracterizează prin vinovăția

inculpatei Julcovschi E. în formă de intenție directă, scopul urmărit de aceștia fiind

interesul material. Consimțământul victimei nu înlătură răspunderea penală a

făptuitorului, or existența consimțământului la prestarea muncii forțate nu exonerează

inculpata de răspundere penală pentru infracțiunea de trafic de ființe umane, de vreme ce

dispoziția normei penale a traficului de ființe umane expres prevede „cu sau fără

consimțământul victimei”.

Starea de vulnerabilitate a victimilor, precum și faptul că inculpata cunoștea despre

această situație, a fost probată prin declarațiile victimilor audiate în ședința de judecată.

Inclusiv, victimile expres au indicat că anume Julcovschi E., acționând întru realizarea

intențiilor sale infracționale împreună și de comun acord cu alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, le-a asigurat-o că vor fi angajați în cîmpul muncii în domeniul

construcțiilor cu un salariu bine plătit, însă a i-a supus pe ultimii exploatării prin muncă

forțată, solicitîndu-le de a efectua contrar voinței lor diferite lucrări de reparație în

interiorul blocului locativ aflat în construcție, fără a fi remunerați pentru munca prestată

conform înțelegerii prealabile.

Infracțiunea imputată comisă de către inculpată este consumată, deoarece dânsa a

comis recrutarea părților vătămate XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX

XXXXX și XXXXX XXXXX, în or. Moskva, Federația Rusă, pentru a-i impune de a

efectua contrar voinței lor diferite lucrări de reparație în interiorul blocului locativ aflat

în construcție, situat pe str. Perovskaya, 66/4 din or. Moscova, Federația Rusă, fără a fi

remunerați pentru munca prestată conform înțelegerii prealabile, iar recrutarea în aceste

scopuri, în circumstanțele sus-indicate, constituie infracțiuni distincte, prevăzute de art.

165 Cod penal, dispoziția căruia este de alternativă, adică constă din mai multe fapte

infracționale, și astfel, infracțiunea dată poate fi considerată consumată atât în cazul când

sunt comise toate faptele prevăzute de art. 165 alin.(1) Cod penal, cât și în cazul când sunt

săvârșite doar unele din faptele prevăzute de această normă penală, cum este în speța dată:

recrutarea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare prin muncă

forțată, acțiuni săvîrșite prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a două

sau mai multe persoane, în cazul dat, săvârșit de mai multe persoane, adică infracțiunea

prevăzută de art. 165 alin.(2), lit. b) și d) Cod penal.

10

Ori, nerecunoașterea vinei de către Julcovschi E. pe art. 165 alin. (2) lit. b) și d)

Cod penal, nu echivalează cu achitarea ei, fiind o încercare de a evita răspunderea penală

și se combate de către instanța de apel ca nefondată, deoarece vina ei se confirmă, cu

certitudine, prin întreaga sistemă de aprobe analizată mai sus și apreciată prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Din aceste considerente, se resping argumentele apelantei precum că nu a exercitat

careva acțiuni în vederea recrutării, transportării, transferului, adăpostiră sau primirii

persoanelor în scopul exploatării prin muncă sau prestării serviciilor forțate, iar sentința

a fost adoptată cu ignorarea evidentă a situației de fapt și după o apreciere vădit eronată

a probelor administrate, ceea ce a tras calificarea greșită a faptei.

În cazul dat, actul de învinuire este întemeiat și legal, partea vătămată, martorii au

fost audiați în prima instanță conform normelor procesuale, nefiind invocate careva

încălcări în procesul penal, participanții la proces au avut posibilitatea să adreseze

întrebări și obiecții.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și temeinică

a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate

de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatei, astfel fiind în

corespundere cu exigențele art. 6 CoEDO.

La fel, la individualizarea pedepsei, instanța de fond corect a concluzionat că

corectarea și reeducarea inculpatei este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse

prevăzute la art. 165 alin. (2) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani

și 3 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste

hotare pe un termen de 3 ani.

Totodată, instanța instanța de fond just a dispus de a admite în principiu acțiunile

civile înaintate de XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX către Julcovschi E. privind încasarea

prejudiciului urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă ori, potrivit art. 387 alin.(3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale când,

pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată

judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin

care inculpata să fie achitată, din motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive a

infracțiunii.

Recurentul a invocat că, probele prezentate de către acuzatorul de stat nu

demonstrează vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal.

În cadrul cercetării judecătorești învinuirea înaintată inculpatei în comiterea

infracțiunii nu s-a confirmat.

Din depozițiile martorilor, părților vătămate și probele administrate nu se conțin

anumite informații utile și concludente, care ar permite constatarea vinovăției inculpatei

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, sunt nefondate, ilicite și abuzive. În

privința acestor cerințe părțile vătămate au eșuat să probeze originea pretențiilor de

încasare a salariilor anume de la inculpată. Ori, între inculpată și părțile vătămate nu a

11

existat niciun raport juridic obligațional care să îndreptățească revendicarea pretinselor

sume bănești invocate.

În realitate, inculpata în perioada aprilie - decembrie 2013, de rând cu părțile

vătămate și alți cetățenii ai R. Moldova au fost neoficial angajați în câmpul muncii în

domeniul construcțiilor la executarea lucrărilor de finisare a blocului locativ, situat pe

teritoriul Federației Ruse.

Antreprenori la acest șantier au fost companii de construcție din Federația Rusă cu

reprezentații cărora au fost negociate condițiile de lucru și cuantumul salariului or,

inculpata personal am fost angajată în calitate de șefia depozitul materialelor de

construcții. Reprezentanții companiei de construcție au achitat salarii doar pentru primele

luni și incomplet or, atât ea, precum și părțile vătămate menționate, n-au fost remunerați

pe deplin pentru munca prestată.

Aceste circumstanțe se confirmă prin probele dobândite în cadrul comisiei

rogatorii, precum și prin depozițiile martorilor audiați în cadru examinării cauzei în

instanța de fond.

Inculpata nu a avut nici-o intenție din start ca să exercite careva acțiuni în vederea

recrutării, transportării, transferului, adăpostiră sau primirii persoanelor în scopul

exploatării prin muncă sau prestării serviciilor forțate. Dimpotrivă, se atestă cu

certitudine, că ea a acționat cu intenția de a ajuta pe cetățenii R. Moldova să obțină un loc

de muncă plătit.

Toate cele pretinse că au fost săvârșite de către Julcovschi E. nu sunt probate de

către partea acuzării. Printre altele toate cele întâmplate au fost realizate de comun acord

cu părțile vătămate, neforțate de nimeni și-au dat consimțământul de a conlucra împreună

cu Julcovschi E.

Totodată, urma a se fi luat în considerare că părțile vătămate și-au primit banii

promiși pentru lucrul efectuat și în nici într-un caz nu au fost influențați de către

Julcovschi E. la prestarea unor lucrări contra voinței.

Declarațiile contradictorii ale părților vătămate sânt insuficiente de a dovedi vina

lui Julcovschi E. în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece vina urmează să fie

dovedită numai prin probe incontestabile, pertinente, concludente, utile și veridice.

Instanța de apel a concluzionat că vina inculpatei este pe deplin dovedită prin

sistema probelor pertinente și anume procesele-verbale de confruntare cu părților

vătămate, procesele-verbale de examinare a obiectelor ridicate de la părțile vătămate,

procesul-verbal de efectuare a percheziției de la domiciliul inculpatei.

Aceste probe în nicio măsură nu demonstrează vinovăția inculpatei, respectivele

probe sunt documentații de procedură care confirmă că a fost respectată procedura. Aceste

probe nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Ori, decizia de condamnare nu poate fi bazată, conform art. 389 alin. (2) Cod de

procedură penală, pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă a tuturor probelor,

a legăturii între ele.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) CPP.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

12

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul avocatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun

temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă

totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei

contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Mai mult, mandatul avocatului Odobescu G. nu este semnat pe verso de inculpată

(f.d. 179).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acesteia, în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatei,

părților vătămate XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX

martorului XXXXX XXXXX; procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la

partea vătămată XXXXX XXXXX la 24.09.2014; procesul-verbal de examinare a

obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX XXXXX la 24.09.2014; procesul-

verbal de examinare a obiectelor ridicate de la partea vătămată XXXXX XXXXX la

24.09.2014; materialele parvenite de la autoritățile competente ale Federației Ruse în

rezultatul executării cererii de comisie rogatorie (f.d. 209-270, vol. II; f.d. 1-34, vol. III; 38-250;

f.d. 1-132, vol. IV; 136-218); procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul

inculpatei, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat motivele pentru care au

respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și

detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz

13

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii

prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea

CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în

sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor

și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora.

Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din

CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare

argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din

prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de

apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de

fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei,

în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar,

la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care

au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

Totodată, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi

invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. Astfel, argumentele

specificate în recursul ordinar că: „...Inculpata Julcovschi E. nu a avut nici-o intenție din

start ca să exercite careva acțiuni în vederea recrutării, transportării, transferului,

adăpostiră sau primirii persoanelor în scopul exploatării prin muncă sau prestării

serviciilor forțate. Dimpotrivă, se atestă cu certitudine, că Julcovschi E. a acționat cu

intenția de a ajuta pe cetățenii R. Moldova să obțină un loc de muncă plătit. Toate cele

pretinse că au fost săvârșite de către Julcovschi E. nu sunt probate de către partea

acuzării. Printre altele toate cele întâmplate au fost realizate de comun acord cu părțile

vătămate, neforțate de nimeni și-au dat consimțământul de a conlucra împreună cu

Julcovschi Eugenia. Totodată urma a se fi luat în considerare că părțile vătămate și-au

primit banii promiși pentru lucrul efectuat și în nici într-un caz nu au fost influențați de

către Julcovschi E. la prestarea unor lucrări contra voinței. Declarațiile contradictorii

14

ale părților vătămate sânt insuficiente de a dovedi vina cet. Julcovschi E. în comiterea

infracțiunii incriminate, deoarece vina urmează să fie dovedită numai prin probe

incontestabile, pertinente, concludente, utile și veridice. Instanța de apel a concluzionat

„că vina inculpatei Julcovschi E. este pe deplin dovedită și prin sistema probelor

pertinente și anume procesele-verbale de confruntare cu părților vătămate, procesele-

verbale de examinare a obiectelor ridicate de la părțile vătămate, procesul-verbal de

efectuare a percheziției de la domiciliul inculpatei Julcovschi E.”. Aceste probe în nici o

măsură nu demonstrează vinovăția inculpatei, respectivele probe sunt documentații de

procedură care confirmă că a fost respectată procedura. Aceste probe nu pot fi puse la

baza unei sentințe de condamnare” nu au fost invocate și în apel, deci nu au niciun suport

legal (pct. 3., 5. din decizie).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu

au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile atacate

cuprind motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatei sunt

întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ghenadie Odobescu,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 01 noiembrie 2019 și deciziei Colegiul

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, în privința inculpatei

Julcovschi Eugenia XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, find pronunțată integral la 04 septembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-12-11
0,95
1ra-1912/ 2020 — art. 186 alin. 2 lit. d; 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1912/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în cam
CSJ 2020-05-08
0,95
1ra-868/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-868/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera
CSJ 2021-04-23
0,95
1ra-799/2021 — art. 27, 171 alin. 2 lit. b, 171 alin. 2 lit. b, 27, 171 alin. 1, 27, 172 alin. 1, 179 alin. 2 Cp
Dosarul nr. 1ra-799/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Guzun Ion, a examinat, în camera
CSJ 2020-08-07
0,95
1ra-1377/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 2 lit. e, 84 alin. 1 Cp
Dosarul nr. 1ra-1377/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 iulie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera
CSJ 2020-03-13
0,95
1ra-636/2020 — art. 187 alin. 2 lit. c, f Cp
Dosarul nr. 1ra-636/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în came
Sursă