1ra-1377/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 2 lit. e, 84 alin. 1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2018, Chiorescu Aureliu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei și în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 3 ani. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cebotari Vadim, dar hotărârile judecătorești în privința lui nu sunt contestate. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mihail Malai a fost admisă în principiu. 1

Instanța de fond a constatat că, Chiorescu Aureliu, la 25.04.2014, în jurul orei 1700, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, aflându-se la terasa „XXXXX- XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită, au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chiorescu Aureliu a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Tot el, la 25.04.2014, pe la orele 1700, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, în timp ce se aflau la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico-legală XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chiorescu Aureliu, a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvârșite de două persoane. Instanța a reținut că, inculpatul Chiorescu A. nu a recunoscut vina declarând că, nu a aplicat forța fizică de Malai M. Inculpatul Cebotari V. la fel nu a recunoscut vina declarând că, careva lovituri lui Malai M. nu i-a aplicat. Doar atunci când Malai M. a întors masa și l-a apucat pe Chiorescu A. de haine, el i-a despărțit. Malai M. striga foarte tare că îl doare piciorul și din această cauză a fost chemată ambulanța. Nu a văzut când a căzut partea vătămată. Totodată, partea vătămată Malai M., a declarat că se afla la terasă cu Gașpar D., stăteau la masă, iar la altă masă se afla Cebotari V. cu Chiorescu A. Ultimul a vrut să se salute, dar el nu a dorit. S-a iscat un conflict din cauza unui gard, la care Chiorescu A. i-a reproșat și a început să-l apuce de haine, l-a lovit în partea stingă a feții, atunci el i-a spus că va avea probleme, dar Cebotari V. l-a lovit și el a căzut jos. Cebotari V. l-a lovit cu piciorul peste picior și la traumat. O doamnă pe nume Mariana a chemat poliția și urgența. A stat în spital trei luni, a primit tratament. A doua zi după incident au venit Chiorescu A. și Cebotari V., și-au cerut scuze, au dat mâna, dar nu i-a iertat. A simțit că piciorul e fracturat când a dorit să se ridice de jos după ce a fost lovit, anume 2 în momentul când se afla jos și dorea să se ridice, Cebotari V. l-a lovit cu piciorul peste picior, el a pierdut cunoștința. Peste aproximativ 15 minute, când s-a revenit, era pe scaun. Martorul Gașpar D. a relatat că, Chiorescu A. l-a atins puțin peste față pe Malai M. Atunci, Cebotar V. l-a luat în brațe pe Chiorescu A. și l-a dat la o parte că să liniștească spiritele, după care s-a început o discuție din vorbe, de la distanță. Malai M. a zis că va invita pe cineva acolo. Văzând că se dezvoltă conflictul, a plecat de la masă spre acasă și nu s-a mai întors. Nu știe de ce s-a rupt piciorul părții vătămate, dar ulterior Malai M. i-a spus că a fost bătut de către inculpații Chiorescu A. și Cebotari V. În cadrul urmăririi penale a declarat că de masa lor s-a apropiat Chiorescu A., care l-a întrebat pe Malai M. de ce nu vorbește, apoi l-a lovit cu palma peste față, zicându-i ”hai lasă supărarea”. Martora Solomon Mariana a declarat la faza de urmărire penală că, persoana în vestă roșie l-a întrebat pe Malai M. de ce nu vrea să se salute, iar ultimul l-a numit cu cuvinte necenzurate. În acel moment, persoana în vestă roșie l-a lovit cu pumnul în față, după ce s-a întors înapoi la masă lui, însă s-a întors peste vreo 5 minute, a început să sune la telefon, numea aceste două persoane cu cuvinte necenzurate. Persoana mai înaltă s-a apropiat de Malai M. și l-a lovit cu pumnul în corp. Malai Mihail a căzut jos de pe scaun. Când era jos, Malai M. a fost lovit cu picioarele de persoana mai înaltă. Potrivit raportului de expertiză medico-legală suplimentar nr. XXXXX din 05.11.2014, la Malai M. s-a constatat fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasarea complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a lantei în articulația talocrurală, care se califică ca vătămare medie; fractura oaselor nazale care se califică ca vătămare ușoară. Cauzarea fracturii oaselor nazale, ca rezultat al căderii de la propria înălțime, luând în considerație localizarea pe suprafață proeminentă a corpului, nu e exclude. Cauzarea facturii maleole laterale a gleznei drepte în rezultatul căderii, sau lovirii cu obiecte dure (piciorul sau alte obiecte) la acest nivel nu este posibil. Fractura maleolei laterale, (conform literaturii de specialitate), are loc în rezultatul plasării incorecte a tălpii pe suprafața de suport (călcare pe o parte) cu o ulterioară îndoire forțată a plantei piciorului în articulația talocrurală. Conform raportului de expertiză medico-legal în comisie nr. XXXXX din 25.03.2015, la Malai M. s-a depistat fractură închisă a oaselor nazale cu edem al țesuturilor moi care se califică ca vătămare ușoară; fractură închisă a maleolei laterale cu deplasarea fragmentelor și leziunea ligamentului deltoid al gleznei membrului inferior drept care se califică ca vătămare medie. Leziunile corporale existente la Malai Mihail, cu excepția fracturii oaselor nazale, pot fi produse In rezultatul căderii de un plan superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă(talpă) pe o suprafață neregulată și rotirea axial-verticală a membrului inferior, ce duce la formarea leziunilor respective. Producerea leziunilor menționate mai sus, prin cădere simplă sau cu accelerație din poziție ortostatică (propria înălțime a corpului) se exclude. Volumul și caracterul lezional, din regiunea gleznei drepte, nu corespunde (în circumstanțele descrise) mecanismului de producere a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid, și anume în timpul călcării cu piciorul drept pe un plan neregulat sau obiecte cum ar fi călcarea pe bordură, pierderea echilibrului cu căderea corpului. Literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii aleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoid precum ar fi: lovitura directă în această regiune cu obiect 3 contodent-dur (picior, ș.a), cădere sau săritură de la o înălțime nu mare (cu sprijin incorect a plantei piciorului pe planuri neregulate sau obiecte proeminente), răsucirea forțată spre exterior a plantei de către altă persoană, în diferite poziții a victimei. Astfel, instanța a apreciat ca fiind pur declarative argumentele inculpaților că Malai M. singur a căzut jos, ori, aceste declarații se contrazic cu cele ale părții vătămate care a declarat că Chiorescu A. l-a lovit peste față, ulterior și Cebotari V. l-a lovit, el a căzut jos, acesta l-a lovit cu piciorul și i-a rupt piciorul, declarații conformitate prin depozițiile martorului Solomon M. că persoana mai înaltă s-a apropiat de Malai M., l- a lovit cu pumnul în corp, Malai M. a căzut jos de pe scaun, când era jos, Malai M. a fost lovit cu picioarele de persoana mai înaltă, iar, potrivit proceselor-verbale de confruntare din 24.12.2014 și 17.02.2015, aceasta a indicat că anume Cebotari V. este persoana care l-a lovit pe Malai M. Ori, din probele administrate s-a reținut că Chiorescu A. l-a lovit, inițial, cu pumnul în regiunea feții pe Malai M. Ulterior, Cebotari V. l-a lovitul cu pumnul în față, acesta a căzut jos, fiind lovit cu picioarele. Prin certificatul nr. 903, eliberat de SCAMU mun. Chișinău, s-a constatat că la momentul internării, Malai M. era în stare de ebrietate, iar prin declarațiile martorului Solomon M. s-a probat că Malai M. îi adresa lui Chiorescu A. cuvinte necenzurate, însă, acest fapt nu i-a îndreptățit pe inculpați să-i aplice lovituri părții vătămate, aceștia urma să folosească mijloace legitime de apărare și să telefoneze organelor de drept. Aceste circumstanțe, urmează de luat în considerație la individualizarea pedepsei. Astfel, s-a probat faptul săvîrșirii infracțiunii de huliganism de către inculpații și anume, infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Acuzatorul de stat a probat existența în acțiunile inculpaților și a tuturor elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, săvârșite de două persoane. Ori, inculpații au acționat cu intenție directă, iar fapta prejudiciabilă a fost urmată de vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății. La individualizarea pedepsei aplicate inculpaților, instanța a reținut prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal. Totodată, instanța a statuat că Malai M. a depus o acțiune civilă, solicitînd încasarea de la inculpați a câte 25.000 lei de la fiecare, adică în sumă 50.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cât și încasarea cheltuielile de judecată suportate, inclusiv pentru asistență juridică. Prin acțiunile ilegale ale inculpaților, constatate cu certitudine în ședința de judecată, a fost cauzat părții civile un prejudiciu, însă instanța, fiind în imposibilitate de a stabili exact suma despăgubirilor, v-a admite acțiunea civilă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Liliana Verdeș, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie condamnați Chiorescu A. în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare 4 și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 900 unități convenționale, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal definitiv la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 900 unități convenționale, cu executare pedepsei în penitenciar de tip închis. Cebotari Vadim să fie condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 800 unități convenționale, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, definitiv la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 800 unități convenționale, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Apelanta a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de judecată urma să țină cont de faptul că inculpații au comis infracțiuni ce fac parte din categoria celor grave, de motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, instanța a neglijat faptul că inculpatul Cebotari V. la momentul comiterii infracțiunilor cât și până în prezent deține funcția de polițist și în virtutea obligațiunilor sale funcționale are obligația de a curma și preîntâmpina acțiuni infracționale, iar inculpatul Chiorescu A. anterior a fost tras la răspundere penală și reieșind din faptele incriminate concluziile necesare nu le-a făcut, ambii inculpați nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate deși în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost acumulate probe pertinente și concludente ce dovedesc vinovăția acestora, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 3.1. A declarat apel și avocatul Grigore Sarsaman în numele părții vătămate, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a invocat că, instanța de fond nu a luat în considerație că Chiorescu A. anterior a mai fost condamnat, iar Cebotari V. fiind polițist, în afara serviciului a aplicat violență fizică și psihică asupra părții vătămate, prin urmare a încălcat nu numai legea penală dar și normele codului deontologic al polițistului. Faptul că ambii nu recunosc vina în comiterea infracțiunii, nu au recuperat prejudiciul moral cauzat, pedeapsa condiționată pronunțată în privința acestora este una prea blândă, iar scopul legii penale de corectare și reeducare a condamnaților nu v-a fi atins. La fel, instanța urmează să se pronunțe și asupra cuantumului acțiunii civile înaintate de partea vătămată. 3.2. Inculpatul Cebotari V. la fel a declarat apel, solicitând casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motivul că nu există faptul infracțiunii. Apelantul a invocat că, nu a comis nicio acțiune huliganică și nu a aplicat careva lovituri lui Malai Mihail, fapt confirmat atât de inculpatul Chiorescu Aureliu, cât și de martorii Solomon M., Gașper D. și Dubița L. Faptul că pretinsa victimă, fiind în stare de ebrietate și necoordonându-și bine mișcările a căzut, rezultând cu fractura maleolei gleznei (care, conform concluziilor medicilor legiști, este una specifică, neputând fi cauzată ca urmare a loviturilor, ci în rezultatul plasării incorecte a tălpii pe suprafața de suport (raportul de expertiză nr. XXXXX din 05.11.2014), ceea ce evident coincide cu circumstanțele cazului - Malai M. era în stare de ebrietate și nu-și coordona bine mișcările corpului. 5 3.3. A declarat apel și avocata Capmoale Angela, solicitând casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cebotari Vadim să fie achitat pe art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motivul lipsei faptului infracțiunii. Apelanta a invocat că, partea vătămată era în stare ebrietate, agresivă, căuta pretext de ceartă cu Chiorescu A., s-a întors în bar după ce martorul Gașpar D. a încercat să-l conducă acasă văzând că este beat și provoacă conflict în bar, dar acesta s-a întors special pentru a se autoafirma și a-l amenința pe Chiorescu A. cu persoane care vor veni la chemarea sa și îi vor crea probleme lui Chiorescu Aureliu. În aceste condiții, este absolut inexplicabil de ce inculpații care au încercat să-l calmeze pe Malai M., iar Cebotari V. să-i și despartă pe Malai M. de Chiorescu A. cu care Malai M. tot căuta ceartă și conflict, manifestând concomitent cinism deosebit și lipsa de respect față de societate și cei din jur, în loc public, exprimându-se necenzurat și încălcând ordinea publică. În realitate, faptă de huliganism (posibil contravențională) a fost comisă anume de Malai M. și nicidecum de Chiorescu A. sau Cebotari V. 3.

Avocatul Serghei Canțer tot a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Chiorescu A. să fie achitat, deoarece în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunilor încriminate. Apelantul a invocat că, din declarațiile părții vătămate cert s-a stabilit faptul că piciorul i-a fost fracturat din loviturile primite de la Cebotari V., și nici de cum de la Chiorescu A., care a stătea la o parte, ceea ce denotă că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal. Vina lui Chiorescu A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) Cod penal nu s-a confirmat, deoarece martorul Gașpar D. a declarat că, de către acesta careva lovituri cu piciorul nu i-a fost aplicate părții vătămate. Ori, conflictul a apărut dintre partea vătămată și inculpați, fapt confirmat prin declarațiile martorilor, inculpaților, care au explicat că careva lovituri lui Malai M. nu i-au aplicat. În cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit ca Chiorescu A. ar fi lovit în partea vătămată în regiunea piciorului, mai mult ca atât, fractura dată, conform raportului de expertiză, putea fi provocată și pin cădere, sau alte circumstanțe, nu numai prin lovitură. La fel, nu a fost stabilit cu certitudine faptul că anume în urma acțiunilor lui Chiorescu A. s-a fracturat piciorul părții vătămate, dar nu în urma altor acțiuni - cădere, călcare pe picior de către partea vătămată, sau poate de la o altă persoană, în cazul dat fiind învinuite două persoane nu s-a stabilit care din inculpați a lovit partea vătămată, și în urma cărei lovituri s-a fracturat piciorul. Totodată, fapta pe art. 287 alin. (2) Cod penal a fost comisă la 25.04.2014, deci cade sub incidența Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova. 4. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2018, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, admise celelalte apeluri, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Chiorescu Aureliu, a fost achitat pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de el. Chiorescu Vadim a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei. 6 Procesul penal privind învinuirea lui Cebotari Vadim, privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Cebotari Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, cu liberarea de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Cebotari Vadim a fost condamnat în baza art. 152 alin. (1), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani. De la Chiorescu Aureliu s-a încasat 5000 lei și de la Cebotari Vadim 15.000 lei, prejudiciul moral în beneficiul lui Malai Mihai. Instanța de apel a constatat că, inculpatul Chiorescu Aureliu a fost învinuit că la 25.04.2014, în jurul orei 1700, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, în timp ce se aflau la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite pălii ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico- legală XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, Chiorescu A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de 1/ din capacitatea de muncă, săvârșite de două 3 persoane. În continuare, inculpatul, Chiorescu Aureliu, la 25.04.2014, în jurul orei 1700, aflându-se la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încâlcind grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită a inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat a aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Astfel, a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. Inculpatul Cebotari Vadim, la 25.04.2014, în jurul orei 1700, în timp ce se afla la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, a inițiat fără nici-un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta 7 violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite pălii ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ta vătămare medie. Astfel, a comis infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de 1/ din capacitatea de muncă”. 3 Contravenientul, Cebotari Vadim, la 25.04.2014, în jurul orei 1700, aflându-se la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. Valea Crucii, 2/2 mun. Chișinău, la acostat jignitor în loc public pe Malai Mihail tulburând astfel ordinea publică și liniștea lui Malai Mihail. Astfel, a comis contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Natalia Andronic, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea totală a acestei decizii, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a invocat că, instanța de fond corect a constatat situația de fapt, întemeindu-și concluzia pe aprecierea corectă a probelor acumulate și examinate, ce confirma vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, ținând cont de cumulul circumstanțelor în care a fost săvârșită: intenția directă a inculpaților, de I [motivul, scopul, condițiile și etapa de săvârșirea infracțiunii, gravitatea infracțiunii, personalitatea vinovaților. Însă, instanța de apel, nu luat in considerație faptul că atât în procesul urmăririi penale cât și examinării în fond a cauzei penale, a fost stabilită circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. e) Cod penal și anume săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație. Pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă, cu ignorarea prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, întrucât ei nu au recunoscut vina, nu s-au căit sincer de cele comise, nu au conștientizat caracterul prejudiciabil al faptelor sale și nu au contribuit la descoperirea infracțiunii, iar aplicarea art. 90 Cod penal nu este echitabilă și nu conduce la corectarea vinovaților.

Potrivit deciziei Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de a recurs a statuat că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată succint, în termeni vagi și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și 8 multiaspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv. Cu referire la concluzia precum că, Cebotari Vadim de rând cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, a comis și contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, instanța de recurs a statuat că instanța de apel, în mod pripit a conchis, că în acțiunile inculpatului prevalează elementele constitutive ale contravenției de huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Ori, în practica judiciară se delimitează contravenția de huliganism nu prea grav de infracțiunea de huliganism prin faptul că contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. La delimitarea contravenției de huliganism de infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod penal, instanțele de judecată trebuie să țină cont că va fi considerată infracțiune de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal și nu contravenție reglementată la art. art. 354, 357 sau 363 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Având în vedere explicațiile desfășurate mai sus, instanța de apel a omis din vedere faptul că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico-legală XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. La rejudecarea cauzei, instanța de apel v-a ține cont și de explicațiile oferite de practica judiciară constantă, că doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și 152 Cod penal. Instanța de apel urmează să țină cont de faptul că, o dată ce în acțiunile inculpatului Cebotari V. s-au constatat inclusiv și elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, acțiuni ce au fost comise de comun acord cu Chiorescu A., care a fost recunoscut de către instanța de apel vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, acțiunile inculpaților necesită a fi încadrate conform indicilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, care prevede „huliganism, adică 9 acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, cați care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane”. Din considerentele expuse, în speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2019, toate apelurile au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Procesul penal în privința lui Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală, în baza art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim au fost condamnați în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la câte 5 ani închisoare, fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată le-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de a câte 3 ani fiecăruia. De la inculpați s-a încasa în beneficiul lui Mihai Malai prejudiciul moral a câte 15.000 lei. Instanța de apel a statuat că, în temeiul art. 436 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sânt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Astfel, instanța de apel a constatat că inchulpatul Chiorescu Aureliu, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, la data de 25.04.2014, aproximativ orele 1700, aflându-se la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încâlcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale. Prin acțiunile sale, Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Tot Chiorescu Aureliu, împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, la 25.04.2014, orele 1700, în timp ce se aflau la terasa „LazurLazurit”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico-legală XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii 10 traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, Chiorescu Aureliu și Cebotari Vadim au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe și care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită. În speță, fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin acțiunea inculpaților care, fiind într-un loc public, la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică printr-un cinism și obrăznicie deosebită au inițiat un conflict cu Malai Mihail, numindu-l cu cuvinte necenzurare în prezența altor persoane, după care în mod intenționat au aplicat violența fizică față de ultimul, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și diferite vătămări corporale, înjosindu-i onoarea și demnitatea în prezența mai multor persoane, cauzându-i și suferințe psihice. Prin urmare, nu sunt fondate alegațiile apărării că nu a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, iar în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii incriminate, ori, potrivit declarațiilor părții vătămate Malai M., …la data de 25.03.2014, între orele 1600 - 1800, se afla la terasă cu Gașpar Daniel, pe str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, astfel stăteau la masă, iar la altă masă se afla Cebotari V. cu Chiorescu A., Gașpar D. s-a ridicat de la masă și a dat mâna cu ei, el stătea la masă, unde s-a apropiat Chiorescu A., a cumpărat bere și a vrut să se salute, dar el nu a dorit să se salute cu el, astfel s-a iscat un conflict din cauza unui gard, la care Chiorescu Aureliu i-a reproșat și a început să-1 apuce de haine, 1-a lovit în partea stângă a feței… El a confirmat faptul că, … peste 10 minute s-a întors și a intrat pe la veceu și i-a spus lui Chiorescu A. că v-a avea probleme, au început a se certa și atunci Cebotari V. l-a lovit și el a căzut jos, la fel, Cebotari V. lovindu-1 cu piciorul i-a rupt piciorul acestuia, el stătea jos și Cebotari V. l-a lovit cu piciorul, după care o doamnă pe nume, Mariana, a chemat poliția și urgența. Declarații similare a dat și martorul Gașpar D., că … al doilea conflict s-a început de la aceia că, Malai Mihail a zis că va chema pe cineva. La spital au mers în trei, împreună cu inculpații, iar la dorința de a se împăca, Malai Mihail a refuzat. Nu știe de ce s-a rupt piciorul, ulterior Malai M. i-a spus că a fost bătut de către inculpații, Chiorescu A. și Cebotari V., a fost bătut că s-a reîntors după țigări, nu i-a zis concret cine l-a bătut, dar i-a zis că ambii inculpați erau acolo, când se aflau ambii la terasă nu avea careva fracturi, era sănătos, iar când a mers la spital Malai M. era cu piciorul mobilizat și avea pe față edemuri. Sunt neîntemeiate și alegațiile inculpatului Cebotari V., precum că nu i-a aplicat părții vătămate lovituri, dar s-a atins de ultimul doar în momentul când îi despărțea pe Chiorescu A. și Mihai M., or, aceste argumente se combat prin declarațiile martorului Solomon M. că, …atunci, persoana în vestă roșie l-a întrebat pe Malai M. de ce nu vrea să se salute cu acesta, iar Mihail în răspuns 1-a numit cu cuvinte necenzurate. În acel moment, persoana în vestă roșie 1-a lovit cu pumnul în față, după ce s-a întors înapoi 11 la masă. Malai M. a mai stat vreo 10 minute, a mai servit alcool după care iarăși a început să se adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa persoanei cu vestă roșie, striga că v-a chema niște prieteni de a-i săi pentru a regla conturile, la care persoana înaltă i- a spus că-i așteaptă… . …Atunci, persoana mai înaltă s-a apropiat de Malai M., 1-a lovit cu pumnul în corp, Malai M. a căzut jos de pe scaun, când era jos, Malai M. a fost lovit cu picioarele de persoana mai înaltă, iar potrivit declarațiilor inculpatului Chiorescu A., acesta a declarat că, …în acea seară era îmbrăcat în vestă roșie…, prin urmare, Colegiul constată că, persoană mai înaltă, era Cebotari V., care l-a lovit cu pumnul în corp, Malai M. a căzut jos de pe scaun, când era jos, Malai M. a fost lovit cu picioarele de persoana mai înaltă. În susținerea acestor argumente, se rețin și declarațiile martorului Boboc V. că, activează în calitate de vânzătoare la localul „Lazur Lazurit” din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, menționeze că localul dat are și terasă. Referitor la incidentul din luna aprilie 2014, menționează că în acea zi era la serviciu, după masă a fost chemată la terasă de către Solomon M., unde a observat că Malai M. îl numea cu cuvinte injurioase pe un băiat smolit, la ce ultimul zicea să închide gura, iar mai apoi chiar 1-a lovit cu palma pe Malai M. care stătea așezat pe scaun. A intrat în magazin pentru a chema paza, când a venit paza a ieșit din magazin, și deoarece Malai M. era însângerat a chemat salvarea. De asemenea, prin raportul de constatare medico-legal în comisie nr. XXXXX din 25 martie 2015, s-a constatat la Malai M., fractură închisă a oaselor nazale cu edem al țesuturilor moi care se califică ca vătămare ușoară; fractură închisă a maleolei laterale cu deplasarea fragmentelor și leziunea ligamentului deltoid al gleznei membrului inferior drept care se califică ca vătămare medie. Leziunile corporale existente, la cet. Malai M., cu excepția fracturii oaselor nazale, pot fi produse în rezultatul căderii de un plan superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă (talpă) pe o suprafață neregulată și rotirea axial-verticală a membrului inferior, ce duce la formarea leziunilor respective. Producerea leziunilor menționate mai sus, prin cădere simplă sau cu accelerație din poziție ortostatică (propria înălțime a corpului) se exclude. Volumul și caracterul lezional, din regiunea gleznei drepte, nu corespunde (în circumstanțele descrise) mecanismului de producere a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid, și anume în timpul călcării cu piciorul drept pe un plan neregulat sau obiecte cum ar fi călcarea pe bordură, pierderea echilibrului cu căderea corpului. Literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii maleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoid precum ar fi: lovitura directă în această regiune cu obiect contondent-dur (picior, ș.a), cădere sau săritură de la o înălțime nu mare (cu sprijin incorect a plantei piciorului pe planuri neregulate sau obiecte proeminente), răsucirea forțată spre exterior a plantei de către altă persoană, în diferite poziții a victimei. Mai mult, toate probele administrate au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la moment sunt în vigoare și confirmă comiterea infracțiunii incriminate inculpaților și nu au fost contestate în modul prevăzut de legislație. În așa mod, este obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. 12 Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție directă, care în speță a fost confirmată prin declarațiile părții vătămate Malai M. care indică direct la Chiorescu A. și Cebotari V., ca fiind persoanele care l-au agresat, cât și declarațiile martorilor Gașpar D., Solomon M. și Dubița L. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție directă, or, nu există conduită umană care să nu fie motivată, la caz, Chiorescu A. la data de 25.04.2014, orele 1700, împreună și de comun acord cu Cebotari V., în timp ce se aflau la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai M., aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. Astfel, urmează a fi respinse argumentele avocaților că, învinuirea adusă inculpaților este bazată pe presupuneri. Ori, pătimitul Malai M. a confirmat pe parcursul cercetării judecătorești că, inculpatul Chiorescu A., s-a adresat față de acesta cu cuvinte necenzurate, încălcând ordinea publică, cât și martorul Gașpar D., au indicat că inculpatul Chiorescu A., l-a atins cu palma pe față. Prin urmare, inculpații și-au manifestat acțiunile sale în legătură cu adresarea de către Malai M. față de acesta cu cuvinte necenzurate, precum și cu diferite amenințări în adresa ultimilor, însă o asemenea acțiune nu justifică acțiunile huliganice a inculpaților, mai mult ca atât, ultimii, fiind angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, chiar dacă nu se aflau în serviciu, aveau obligația de a păstra ordinea publică și de a asigura securitatea persoanelor, în orice situație nu s-ar afla. Însuși inculpatul Chiorescu A., în cererea de apel a solicitat aplicarea la acest capitol a actului de amnistie, fapt care denotă acordul ultimului față de acțiunile infracționale pe care le-a admis. Aplicarea prevederilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova, este neîntemeiată or, conform rigorilor art. 10 alin. (1) lit. k) legii vizate, prevederile art. (1-9) nu se aplică persoanei învinuite, inculpate sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va ține cont de prejudiciul stabilit prin hotărârea judecătorească, astfel că, conform declarațiilor părții vătămate Malai M., date în cadrul instanței de apel, acesta susține în continuare că nu i s-a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, și are pretenții față de inculpații Chiorescu Aureliu și Cebotari V., indicând că, ceea ce i-a achitat este puțin pentru el. Prin urmare, este dovedită vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, individualizată prin huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Potrivit rechizitoriului, fapta prevăzută de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal a fost comisă de Chiorescu A. și Cebotari V. la 25.04.2014, la moment - 10 decembrie 2019, fiind expirat termenul de 5 ani de atragere la răspundere penală. Deci, urmează de admis cererea avocatului Capmoale A., în interesele inculpatului Cebotari V., cu încetarea procesului penal în privința inculpaților pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. 13 Cu privire la capătul de acuzare a inculpaților pe art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, se reține că, Chiorescu Aureliu împreună și de comun acord cu Cebotari Vadim, la 25.04.2014, pe la orele 1700, în timp ce se aflau la terasa „XXXXX-XXXXX”, din str. XXXXX XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, au inițiat fără nici un motiv un conflict cu Malai Mihail, aplicând intenționat față de acesta violența fizică, manifestată prin mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 30.07.2014, raportului de expertiză medico-legală XXXXX din 05.11.2014, și conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX, din 16.03.2015, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasare complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrarală, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie. Astfel, în acțiunile inculpaților persistă elementele subiective și obiective ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglare îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvârșite de două persoane. Ori, potrivit raportului de expertiză medico-legală suplimentar nr. XXXXX din 05.11.2014, la Malai M. s-a depistat fractură închisă a maleolei laterale a gleznei drepte cu deplasarea complicată cu leziunea ligamentului deltoid a gleznei drepte, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte, ca rezultat a rotirii forțate a plantei în articulația talocrurală, care se califică ca vătămare redie; fractura oaselor nazale care se califică ca vătămare ușoară. Cauzarea fracturii oaselor nazale, ca rezultat al căderii de la propria înălțime, luând în considerație localizarea pe suprafață proeminentă a corpului, nu se exclude. Cauzarea facturii maleole laterale a gleznei drepte în rezultatul căderii, sau lovirii cu obiecte dure (piciorul sau alte obiecte) la acest nivel nu este posibil. Fractura maleolei laterale, (conform literaturii de specialitate), are loc în rezultatul plasării incorecte a tălpii pe suprafața de suport (călcare pe o parte) cu o ulterioară îndoire forțată a plantei piciorului în articulația talocrurală. Iar, prin raportul de expertiză medico-legal în comisie nr. XXXXX din 15.03.2015, s-a constatat la cet. Malai M., fractură închisă a oaselor nazale cu edem al țesuturilor moi care se califică ca vătămare ușoară; fractură închisă a maleolei laterale cu deplasarea fragmentelor și leziunea ligamentului deltoid al gleznei membrului inferior drept care se califică ca vătămare medie. Leziunile corporale existente, la Malai M., cu excepția fracturii oaselor nazale, pot fi produse în rezultatul căderii de un plan superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă(talpă) pe o suprafață neregulată și rotirea axial- verticală a membrului inferior, ce duce la formarea leziunilor respective. Producerea leziunilor menționate mai sus, prin cădere simplă sau cu accelerație din poziție ortostatică (propria înălțime a corpului se exclude. Volumul și caracterul lezional, din regiunea gleznei drepte, nu corespunde (în circumstanțele descrise) mecanismului de producere a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid, și anume în timpuri călcării cu piciorul drept pe un plan neregulat sau obiecte cum ar fi călcarea pe bordură, pierderea echilibrului cu căderea corpului, 14 literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii meleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoid precum ar fi: lovitura directă în această regiune cu obiect contodent-dur (picior, ș.a), cădere sau săritură de la o înălțime nu mare (cu sprijin incorect a plantei piciorului pe planuri neregulate sau obiecte proeminente), răsucirea forțată spre exterior a plantei de către altă persoană, în diferite poziții a victimei. Mai mult, sunt nefondate argumentele părții apărării că inculpații urmează a fi achitați pe art. 151 Cod penal. Ori, obiectul juridic special al infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății îl constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei. Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă corpul persoanei, la caz corpul părții vătămate Malai M. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 152 Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările prejudiciabile sub forma vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Față de urmările prejudiciabile descrise, persoana poate manifesta și intenție indirectă, astfel, legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă a inculpaților și urmărea prejudiciabilă sub formă de vătămări medie cauzată părții vătămate, or, fără loviturile cu pumnul de către Cebotari V., căderii pătimitului jos și lovirea ulterioară a victimei cu picioarele, aceste vătămări nu surveneau, respectiv, la caz persistă legătură cauzală, ca semn obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal, iar, literatura medicală constată posibilitatea cauzării fracturii maleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoid, inclusiv prin lovitura directă în această regiune cu obiect contodent-dur (picior, ș.a). Astfel, sunt nefondate argumentele părții apărării precum că, leziunile corporale constatate la partea vătămată Malai M., pot fi produse în rezultatul căderii de pe un plat superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă pe o suprafață neregulată și rotirea axial-verticală a membrului inferior, iar, producerea leziunilor menționate, literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii meleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoi precum ar fi căderea sau săritura de la o înălțime mare, răsucirea forțată spre exterior a plantei de către altă persoană, în diferite poziții, or, aceste alegații au fost combătute prin argumentele expuse supra. Latura subiectivă a infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă, astfel prin loviturile aplicate: cu pumnul în față de către Chiorescu A., iar ulterior cu pumnul în regiunea corpului de către Cebotari V. părții vătămate Mihai M., căderii acestuia jos și lovirea ulterioară a victimei cu picioarele, se constată intenția directă a inculpaților de cauzare a vătămării medii integrității corporale pătimitului Malai M. Instanța de apel a reținut că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea acestora de vreme ce există probe pertinente și concludente care în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor dovedesc vinovăția ultimilor în săvârșirea infracțiunilor incriminate. 15 Mai mult, nu pot fi reținute ca întemeiate declarațiile inculpaților că nu au comis infracțiunea incriminată, acestea fiind considerate ca o metodă de apărare a lor și ascunderea realității, deoarece vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente pe dosar, inclusiv cu depozițiile părții vătămate, a martorului Gașpar D., din care se deduce că, … în seara conflictului, l-a invitat pe Malai M. la terasa de pe str. Valea Crucii, 2/2, astfel, pe la orele 1500-1600, cînd a ajuns la terasă, acolo erau inculpații…, ulterior s-a început o discuție între Chiorescu A. și Malai M. din motivul că nu s-au salutat, …iar când s-a întors la masă, Chiorescu A. l-a atins puțin pe față pe Malai M., atunci Cebotari V. l-a luat în brațe pe Chiorescu A. și l-a dat la o parte că să liniștească spiritele, …văzând că se dezvoltă conflictul au plecat de la masă și au mers ambii spre casă… Malai M. era servit în acea seară, dar nu era în stare avansată de ebrietate, …ulterior a aflat că Malai M. s-a întors, a zis că v-a chema pe cineva. …ulterior Malai M. i-a spus că a fost bătut de către inculpații, Chiorescu A. și Cebotari V., a fost bătut că s-a reîntors după țigări, nu i-a zis concret cine l-a bătut, dar i-a zis că ambii inculpați erau acolo, când se aflau ambii la terasă nu avea careva fracturi, era sănătos, iar când a mers la spital Malai M. era cu piciorul mobilizat și avea pe față edemuri. Vinovăția inculpaților se dovedește și prin declarațiile părții vătămate și a martorilor Gașpar D., Solomon M., Dubița L., Boboc V., apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale și se completează reciproc. De asemenea, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor martorilor, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești dânșii au dat aceleași declarații, din care motiv Instanța de apel nu reține ca plauzibile argumentele invocate de avocați în interesele inculpaților precum că, infracțiunea săvârșită de ei este bazată pe presupuneri. Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea apărării în susținerea apelurilor înaintate, ori, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, de circumstanțele săvârșirii acesteia, cât și de circumstanțele atenuante și agravante, că conform art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) din Codul penal este una gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani, de personalitatea inculpaților, că inculpatul Cebotari Vadim fiind angajat al MAI, urma să asigure protecția persoanei și ordinea publică, nu are antecedente penale, că Chiorescu Aureliu anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse, fapt ce îl caracterizează, concluzionând a le aplica a câte 5 ani închisoare. Totodată, instanța a luat în considerație și comportamentul parții vătămate, care după ce a fost lovită cu pumnul în față de Chiorescu A., a avut un comportament activ, declarând către inculpați că, se va răzbuna și va chema pe cineva, a plecat de la terasă și s-a întors singur înapoi, a numit cu cuvinte necenzurate inculpații. 16 Mai mult, potrivit materialelor cauzei inculpații, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, iar după comiterea infracțiunii, au mers la spital, au vizitat partea vătămată, încercând să se împace cu acesta, conștientizând urmările faptelor sale. Ori, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) Cod penală, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că, nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv personalitatea inculpaților, luând în considerație politica penală a statelor europene ce derivă din recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei potrivit cărei instanțele de judecată ar trebui să recurgă mai des la pedepse alternative detențiunii când este cazul, instanța de apel a ajuns la concluzia aplicării în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod penal. Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că, infracțiunea comisă de ea este un incident în viață acesteia. Totodată, partea vătămată Malai M. a înaintat acțiune civilă împotriva inculpaților, prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral a câte 25.000 lei de la fiecare inculpat, în total 50.000 lei, încasarea din contul inculpaților în beneficiul lui a tuturor cheltuielile de judecată, inclusiv cheltuielile de asistență juridică, iar în cererea de apel a solicitat admiterea acțiunii civila cu stabilirea cuantumului despăgubirilor. Pretenția prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei de la ambii inculpați, este exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpaților, cât și de comportamentul acestora după comiterea infracțiunii, încercarea de a se împăca cu partea vătămată, cât și de comportamentul părții vătămate în momentul conflictului, care la fel a înjurat și i-a numit pe inculpați cu cuvinte necenzurate. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1422 alin.(1) CC, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Potrivit art. 1423 alin.(1) al Codului Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. În ședință judiciară s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale suportate de către ultimul se probează prin faptul că, ea a avut de suportat prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră suferințele de categorie psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare. Prin urmare, cerințele părții vătămate în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 50.000 lei sunt exagerate. Astfel, suma în mărime de a câte 15.000 lei de la 17 fiecare inculpat, este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către ei a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Malai M. Totodată, partea vătămată nu a prezentat careva acte care ar confirma prejudiciul material, cât și cheltuielile de judecată suportate, iar în lipsa unor astfel de acte, instanța nu se poate expune, prin urmare aceste pretenții urmează a fi respinse, ca neîntemeiate.

Avocatul Serghei Canțer a declarat recurs ordinar în numele inculpatului Chiorescu A., solicitând casarea totală a sentinței de fond și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cauza penală să fie transmisă la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că, în acțiunile lui Chiorescu A. lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal, circumstanțe care corect au fost stabilite de instanța de apel la adoptarea deciziei din 18.06.2018, care corect l-a achitat pe art. 152 alin. ( 2) Cod penal. Din declarațiile inculpatului Chiorescu A. reiese că, nu a aplicat deloc forța fizică față de Malai M. Inculpatul Cebotari Vadim, a menționat că careva lovituri părții vătămate nu i- au fost aplicate nici de el, nici de Chiorescu A. Din declarațiile părții vătămate, cert s-a stabilit faptul că piciorul i-a fost fracturat din loviturile primite de la Cebotari V. și nici de cum de la Chiorescu A., care stătea la o parte, ce denotă că în acțiunile lui Cebotari Aureliu lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal. Instanța la baza sentinței a pus declarațiile date de martorului Gașpar D. de la urmărirea penală, ceea ce este o încălcare, deoarece la baza sentinței se pun doar declarațiile date în fața instanței. Chiar și în baza declarațiilor martorului Solomon M. date la urmărirea penală vina lui Chiorescu A. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal nu s-a confirmat, deoarece a declarat că de către acesta careva lovituri cu piciorul nu i- a fost aplicate părții vătămate. Astfel, martorii declară despre un conflict apărut dintre partea vătămată și inculpați, fapt confirmat prin declarațiile martorilor, inculpaților, care au declarat că careva lovituri lui Mălai M. nu i-au aplicat. Conform raportului de expertiză medico-legal în comisie nr. XXXXX din. 25.03.2015, s-a constatat la cet. Malai M. fractura închisă a oaselor nazale cu edem al țesuturilor moi care se califică ca vătămare ușoară; fractură închisă a maleolei laterale cu deplasarea fragmentelor și leziunea ligamentului deltoid al gleznei membrului inferior drept care se califică ca vătămare medie. Leziunile corporale existente, la cet. Malai Mihail Ion, cu excepția fracturii oaselor nazale, pot fi produse în rezultatul căderii de un plan superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă(talpă) pe o suprafață neregulată și rotirea axial-veiticală a membrului inferior, ce duce la formarea leziunilor respective. Producerea leziunilor menționate mai sus, prin cădere simplă sau ca accelerație din poziție ortostatică (propria înălțime a corpului) se exclude. Volumul și caracterul lezional, din regiunea gleznei drepte, nu corespunde (în circumstanțele descrise) mecanismului de producere a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid, și anume in timpul călcării cu piciorul drept pe un plan neregulat sau obiecte cum ar fi călcarea pe bordură, pierderea echilibrului cu căderea corpului. Literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii maleolei laterale cu lezarea ligamentului cum ar fi: lovitura directă în această regiune cu obiect 18 contodent-dur (picior, s sau săritură de la o înălțime nu mare (cu sprijin incorect a plantei piciorului neregulate sau obiecte proeminente), răsucirea forțată spre exterior a plantei de persoană, în diferite poziții a victimei Cele menționate mai sus, ne permit a face concluzia lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) Cod penal în acțiunile lui Chiorescu A. În cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit că Chiorescu A. ar fi lovit partea vătămată în regiunea piciorului. Mai mult, fractura dată, conform raportului de expertiză, putea fi provocată și prin cădere, sau alte circumstanțe, nu numai prin lovitură. La fel, în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu a fost stabilit cu certitudine faptul că anume în urma acțiunilor lui Chiorescu A. s-a fracturat piciorul părții vătămate, dar nu în urma altor acțiuni, cădere, călcare pe picior de către partea vătămată, sau poate de la o altă persoană, în cazul dat fiind învinuite două persoane nu s-a stabilit care din inculpați a lovit partea vătămată și în urma cărei lovituri s-a fracturat piciorul. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat de avocat (pct. 8. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile parții vătămate Malai M., că Chiorescu A. i-a reproșat și a început să-l apuce de haine, l-a lovit în partea stingă a feții, Cebotari V. l-a lovit și el a căzut jos, unde Cebotari V. l-a lovit cu piciorul peste picior și la traumat, a simțit că piciorul e fracturat când a dorit să se ridice de jos după ce a fost lovit, anume în momentul când se afla jos și dorea să se ridice, Cebotari V. l-a lovit cu piciorul peste picior, el a pierdut cunoștința; martorilor Gașpar D., Boboc V. și Solomon M., ultima declarând că persoana în vestă roșie l-a lovit cu pumnul în față, persoana mai înaltă s-a apropiat de Malai M. și l-a lovit cu pumnul și acesta a căzut jos de peând era jos, unde a fost lovit cu picioarele de persoana mai înaltă; raportul de expertiză medico-legal în comisie nr. XXXXX din 25.03.2015, că la Malai M. s-a depistat fractură închisă a 19 oaselor nazale cu edem al țesuturilor moi care se califică ca vătămare ușoară; fractură închisă a maleolei laterale cu deplasarea fragmentelor și leziunea ligamentului deltoid al gleznei membrului inferior drept care se califică ca vătămare medie. Leziunile corporale existente la Malai Mihail, cu excepția fracturii oaselor nazale, pot fi produse In rezultatul căderii de un plan superior, dar numai cu condiția precipitării pe plantă(talpă) pe o suprafață neregulată și rotirea axial-verticală a membrului inferior, ce duce la formarea leziunilor respective. Producerea leziunilor menționate mai sus, prin cădere simplă sau cu accelerație din poziție ortostatică (propria înălțime a corpului) se exclude. Volumul și caracterul lezional, din regiunea gleznei drepte, nu corespunde (în circumstanțele descrise) mecanismului de producere a fracturii maleolei laterale cu leziunea ligamentului deltoid, și anume în timpul călcării cu piciorul drept pe un plan neregulat sau obiecte cum ar fi călcarea pe bordură, pierderea echilibrului cu căderea corpului. Literatura medicală constată și alte mecanisme de cauzare a fracturii aleolei laterale cu lezarea ligamentului deltoid precum ar fi: lovitura directă în această regiune cu obiect contodent-dur (picior, ș.a), cădere sau săritură de la o înălțime nu mare (cu sprijin incorect a plantei piciorului pe planuri neregulate sau obiecte proeminente), răsucirea forțată spre exterior a plantei de către altă persoană, în diferite poziții a victimei, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului inclusiv elementele infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Ori, prezența împrejurărilor enunțate, în speță și în acțiunile infracționale ale inculpatului este demonstrată concludent prin probele administrate, soluția instanței de apel fiind conformă și relevanțelor invocate în decizia instanței de recurs, indicațiile cărei sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare în virtutea prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală (pct. 6. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei pe episodul de condamnare a inculpatului în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Ori, în recurs lipsește cu desăvârșire critica 20 soluției instanței de apel pe capătul de învinuire a inculpatului în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce rezumă că apărarea nu are obiecții în aspectul vizat. Totodată, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 7. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1), 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Serghei Canțer, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2019, în privința inculpatului Chiorescu Aureliu XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 07 august 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 21