1ra-1698/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 08 mai 2019, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Cernavca Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (3 episoade), fiindu-i stabilită pedeapsă a câte 1 an închisoare, cu privarea pe termen de 3 ani de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activitate ce ține de circulația substanțelor medicamentoase pentru fiecare episod. În temeiul art. 84 alin. 1 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea pe termen de 4 ani de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate ce ține de circulația substanțelor medicamentoase. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Cernavca Maxim i s-a adăugat parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința din 23.04.2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și pedeapsa definitivă, spre executare, i s-a stabilit 3 ani și 3 luni închisoare, cu privarea pe termen de 4 ani de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate ce ține de comercializarea substanțelor medicamentoase. Cheltuielile suportate pentru instrumentarea cauzei penale s-au trecut în contul 1 statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cernavca Maxim în perioada de timp și în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, a procurat analogi ai drogurilor pentru consum propriu, fără scop de înstrăinare, pe care ilegal i-a păstrat asupra sa până la data de 28.09.2017, când aproximativ la ora 18:00, aflându-se pe XXXXX, a fost reținut de colaboratorii poliției și în cadrul cercetării efectuate a fost depistat și ridicat de la dânsul un plic din hârtie în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-verzuie, substanță care a fost prezentată experților și în privința căreia ulterior, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-5768 din 31.10.2017, s-a stabilit că, substanța vegetală cu masa de 2,354 gr. constituie cannabinoidul sintetic MDMB(N)2201 (C20H28FN303), care în Hotărârea Guvernului RM, nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului” nu este inclus, dar care conform scrisorii I.M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI al RM la 20.04.2017 cu nr. 569, constituie analog al substanței psihotrope AB-PINACA- CHM, care este inclusă în „Tabelul 1. Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope”, și care conform Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea „Listei nr. 2 - „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, constituie proporții deosebit de mari. De asemenea, Cernavca Maxim în perioada de timp și în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, a procurat analogi ai drogurilor pentru consum propriu, fără scop de înstrăinare, pe care ilegal i-a păstrat asupra sa până la data de 16.07.2018, când aproximativ la ora 19:50, aflându-se pe XXXXX, a fost reținut de colaboratorii poliției și condus la Sectorul de poliție nr. 3 de pe XXXXX, unde în cadrul cercetării efectuate la dânsul a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă, substanță care a fost prezentată experților și în privința căreia ulterior, prin raportul de constatare tehnico- științifică nr. 34/12/1-R-3457 din 08.08.2018, s-a stabilit că, substanța vegetală cu masa 1,229 gr. constituie cannabinoidul sintetic MDMB(N)2201 (C20H28FN303), care în Hotărârea Guvernului RM, nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului” nu este inclus, dar care conform scrisorii M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI al RM la 20.04.2017 cu nr. 569, constituie analog al substanței psihotrope AB-PINACA- 2 CHM, care este inclusă în „Tabelul 1. Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope”, și care conform Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea „Listei nr. 2 - „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, constituie proporții deosebit de mari. Cernavca Maxim în perioada de timp și în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, a procurat analogi ai drogurilor pentru consul propriu, fără scop de înstrăinare, pe care ilegal i-a păstrat asupra sa până la data de 21.07.2018, când aproximativ la ora 14:30, aflîndu-se pe XXXXX, a fost reținut de colaboratorii poliției și condus la Inspectoratul de Politie Râșcani, mun. Chișinău, unde în cadrul cercetării efectuate la dânsul a fost depistat și ridicat un pachețel din polietilenă de tip zip- lock în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie cu miros specific, substanță care a fost prezentată experților și în privința căreia ulterior, prin raportul de expertiză nr. 34/12/1 -R-3473 din 08.08.2018, s-a stabilit că, substanța vegetală cu masa 0,506 gr. constituie cannabinoidul sintetic MDMB(N)2201 (C20H28FN303), care în Hotărârea Guvernului RM, nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului” nu este inclus, dar care conform scrisorii I.M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI al RM la 20.04.2017 cu nr. 569, constituie analog al substanței psihotrope AB-PINACA- CHM, care este inclusă în „Tabelul 1. Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope”, și care conform Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea „Listei nr. 2 - „Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, constituie proporții deosebit de mari.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Cernavca Maxim, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal să-i fie numită pedeapsă definitivă de 6 ani și 6 luni de închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea pe un termen de 5 ani de dreptul de a ocupa funcții sa de a exercita activitate ce ține de comercializarea substanțelor medicamentoase. S-a solicitat încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 5040 lei. 3 În motivarea apelului a invocat că, hotărârea adoptată de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei este prea blândă și urmează a fi casată.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019, apelul procurorului a fost admis, cu casarea sentinței și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Cernavca Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (3 episoade) și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de circulația substanțelor medicamentoase pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru fiecare episod comis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de circulația substanțelor medicamentoase pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal la pedeapsa stabilită lui Cernavca Maxim s-a adăugat parțial pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 23.04.2018 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de circulația substanțelor medicamentoase pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Cernavca Maxim în beneficiul statului suma de 5040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, în ședința primei instanțe și în instanța de apel, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, fiind de acord și cu încadrarea juridică a faptelor incriminate, a recunoscut probele administrate în cadrul urmăririi penale expuse mai sus și nu a solicitat administrarea de noi probe. Instanța de apel a reținut că, individualizarea pedepsei este un proces personal – rezultat al propriei convingeri al instanței de judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar, subiectiv, el implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 79 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, că are antecedente penale, la locul de trai se caracterizează negativ, nu are la întreținere careva persoane, este celibatar, de vârsta 4 inculpatului pe care o avea la data comiterii infracțiunilor, de comportamentul inculpatului în timpul și după comiterea infracțiunilor, de faptul că a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer, cauza a fost examinată în baza art. 3641 Codul de procedură penală. La caz, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel de înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, instanța de apel a considerat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă numai cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare. Instanța de apel a considerat că pedeapsa sub formă de închisoare este echitabilă, proporțională gravității infracțiunii comise și personalității inculpatului Cernavca Maxim. Conform prevederilor art. 227, 229, 145 Cod de procedură penală, instanța de apel a atras atenție la faptul că, norma juridică respectivă urmează a fi interpretată ținând cont de modificări operate prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare 09 februarie 2018. Prin Legea respectivă a fost exclus art.143 alin. (2) Codul de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat. Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu regula. Curtea de Apel a considerat întemeiat apelul acuzatorului de stat și a dispus încasarea de la Cernavca Maxim în beneficiul statului a sumei de 5040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 Cod de procedură penală, solicitând pedeapsă mai blândă și scutirea de cheltuielile de judecată. În motivarea recursului, recurentul recunoaște comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (3 episoade), și solicită o pedeapsă mai blândă și respingerea acțiunii civile, este de acord să achite o amendă.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 5 hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal constată că recurentul în recursul declarat nu invocă nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă, critică pedeapsa aplicată lui, solicitând o pedeapsă fără privare de libertate. În acest sens, se reține că, autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept una prea aspră. Prin urmare, verificând actele cauzei, raportat la alegațiile inculpatului, Colegiul penal conchide asupra netemeiniciei acestora, având la bază următoarele raționamente. Într-un prim aspect, instanța de recurs ține să consemneze că găsește vădit nefondate criticele inculpatului în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale aplicate în privința sa, această concluzie fiind rezultată din însăși scopul pedepsei penale stipulat în art. 61 Cod penal de legislator, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului incriminat prin rechizitoriu inculpatului, la caz, fiind incident art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat prin aplicarea art. 84 alin. (1) și 84 alin. (4) Cod penal la 4 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de 6 circulația substanțelor medicamentoase pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă nu este suficientă pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Astfel, reieșind din hotărârea pronunțată de instanța de apel, se constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal, luând în cunoștință recunoașterea vinovăției, faptul că infracțiunea se atribuie la categoria celor grave, modul cum a fost săvârșită or, toate aceste circumstanțe, per ansamblu, au permis instanței de apel stabilirea pedepsei de 4 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de circulația substanțelor medicamentoase, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Colegiul conchide că, pedeapsa a fost stabilită corespunzător gravității faptei și personalității autorului, în raport cu pericolul social concret al faptei comise și atitudinea inculpatului. Din această perspectivă, corect s-a apreciat că inculpatul va putea fi reeducat doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legată de circulația substanțelor medicamentoase pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. La fel, Colegiul reține că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora instanța de judecată ierarhic inferioară, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate, nu s-au stabilit. Pretențiile expuse de către recurent nu se regăsesc în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală ca temei pentru recurs. Argumente invocate de inculpat se contrazic, de astfel, el solicită excluderea încasării din contul lui a cheltuielilor de judecată, dar este de acord cu achitarea amenzii pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (3 episoade). 7 Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414- 419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de inculpat, sunt vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cernavca Maxim XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 8