1ra-1414/2020 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1414/2020 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1414/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 06 iunie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, declarat de

avocatul Ion Cerga, în numele inculpatei

Leonti (Safonova) Ecaterina XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 05.07.2012 – 06.06.2018,

instanța de apel: 18.07.2019 – 13.11.2019,

instanța de recurs: 25.05.2020 – 21.07.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Ecaterina a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

196 alin. (4) Cod penal și liberată de răspundere penală în legătură cu expirarea

termenului prescripției de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Prin aceeași sentință și Jitaru P. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, cu liberare de răspundere

penală în legătură cu expirarea termenului prescripției, însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

perioada ianuarie 2009 - iunie 2011, activând în calitate de contabil al SRL

1

„Global Business Consultanță”, cu sediul în XXXXXX, XXXXXX XX, împreună

și în urma înțelegerii prealabile cu directorul aceleiași societăți comerciale, Jitaru

P., urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod

conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea

scopului stabilit, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul prestării

serviciilor legate de înscrierea cetățenilor Republicii Moldova la unul din

programele „Work in Canada”, „Work in SUA” și „Work in Polonia”, precum și

de a organiza plecarea persoanelor la muncă peste hotarele țării, profitând de

încrederea acordată de cetățeni, prin intermediul angajaților SRL „Global Business

Consultanță”, a primit și încasat în contabilitatea SRL „Global Business

Consultanță” de la Axenti Ana – 47.411 lei și 215 euro, care constituiau 3734,55

lei, iar în total 51.145 lei; Coroi Alexandru – 51.610 lei; Ranga Iulia – 20.260 lei și

180 dolari SUA, care constituiau 2153,9 lei, iar în total 22.413,9 lei; Vîscribov

Denis - 1900 euro, care constituiau 30.723 lei; Șpac Mihail - 1900 euro, care

constituiau 31.369 lei; Cozub Alexandru – 50.160,90 lei; Ungureanu Andrei –

43.992,45 lei; Bouroș Petru – 25.868,50 lei și 215 euro, care constituiau 3467,2 lei,

iar în total 29.335,7 lei; Coreaci Mariana – 27.002,50 lei; Potîngă Cristina - 2000

euro, care constituiau 48.270 lei; Pavlova Olga – 60.162,90 lei; Talmaci Olga –

25.427,80 lei și 215 euro, care constituiau 33.27,08 lei, iar în total 28.754,88 lei;

Sofroni Ecaterina – 19.940,45 lei; Hmaruc Sergiu – 44.452,5 lei și 215 euro, care

constituiau 3460,92 lei, iar în total 47.913,42 lei; Polișciuc Serghei – 41.888 lei și

215 euro, care constituiau 3273,55 lei, iar în total 45.161,55 lei; Golban Dorel –

24.361,3 lei; Boldescu Andrei – 26.190 lei și 215 euro, care constituiau 3467,2 lei,

iar în total 29.657,2 lei; Gîndea Liuba – 34.196 lei; Banari Dorin – 46.929,85 lei;

Oprea Viorica – 25.233,65 lei; Beznos Tatiana – 14.970 lei; Bezer Tatiana –

45.173 lei; Corceac Leonid – 50.337,55 lei; Scorpan Mihaela – 50.893 lei; Daraban

Igor – 50.893 lei; Pitușcan Eugeniu – 24.050 lei; Medvedev Evgheni – 28.054 lei;

Gatman Ivan – 42.785,30 lei; Apostu Ivan – 42.751,30 lei; Cernavca Ion – 43.864

lei; Toderașcu Pavel - 1900 euro, care constituiau 30.640,35 lei; Galaburda Ruslan

– 30.510 lei; Plop Vitalie – 22.350 lei; Zolotco Ghenadie – 28.800 lei; Agachi

Diana – 28.800 lei; Matcaș (Popovici) Oxana – 30.400 lei; Popovici Andrian –

30.400 lei; Cojocari Dmitri – 24.271,65 lei; Sărăteanu Elena - 2279,75 lei;

Bejenaru Sergiu – 50.810 lei; Gurău Aliona - 2279 lei; Curecheri Vitalie - 5600 lei;

Chescu Victor – 41.511 lei; Bezer Natalia – 12.731,80 lei; Antoci Ruslan –

25.018,90 lei; Negară Dumitru – 25.251,45 lei; Negară Tudor – 25.251,45 lei;

Baidan Ion – 17.071,40 lei; Usatîi Nicolai – 44.452,60 lei; Dreglea Iuliana –

44.171,35 lei; Suru Inga – 30.261,25 lei; Tonu Igor – 51.756,90 lei; Cazacu

Vladimir – 51.340,25 lei; Gîlcă Valentina – 44.116 lei; Dodi Rodica – 20.301,60

lei; Chele Tudor – 30.309,10 lei; Donțu Cristina 20.831,15 lei; Mazuric Galina –

27.154,50 lei; Roșca Dorin – 62.145,95 lei; Rotaru Ruslan – 28.369,70 lei; Bortă

Mihail – 28.323,05 lei; Anton Vera – 30.275,45 lei; Rîncău Andriana – 30.275,45

lei; Cernei Igor – 46.170 lei; Grecu Diana – 27.286 lei; Spataru Mihaela - 8211,60

lei; Cocu Alexei – 58.423,75 lei; Dima Elena – 27.402,90 lei; Costin Natalia –

48.490 lei; Enachi Vasile – 48.100,40 lei; Iordati Dumitru – 36.756,50 lei; Vetrilă

Andrei – 28.993,46 lei; Bejenaru Alina – 28.993,46 lei; Cornescu Ruslan –

2

36.122,55 lei; Curoș Igor – 20.362 lei; Cornescu Vadim – 36.122,55 lei; Țurcanu

Constantin – 24.271,65 lei; Bîzga Alexandru – 28.310,10 lei; Vicol Dumitru –

24.365,70 lei; Țurcanu Irina – 19.756,95 lei; Tanasă Dmitri – 42.489,40 lei;

Timofeev Artiom – 32.000 lei; Moraru Marin – 27.059,30 lei; Glava Serghei –

50.314,75 lei; Palaniuc Ina - 1283,60 lei; Ignat Tatiana – 28.937,80 lei; Bulat

Sergiu – 22.919,71 lei; Demian Constantin – 19.227,91 lei; Bulgar Victor –

19.227,91 lei; Croitoru Anatolie – 24.985 lei; Stratulat Serghei – 31.797 lei; Fliștoc

Ion – 25.868 lei; Ghincul Vladislav – 34.496 lei; Banari-Grosu Doina – 46.929,85

lei; Tacă Igor – 46.690,50 lei și 215 euro, care constituiau 3713,05 lei, iar în total

50.403,55 lei; Iacob Dorin – 46.690,50 lei și 215 euro, care constituiau 3713,05 lei,

iar în total 50.403,55 lei; Iacob Denis – 46.690,50 lei și 215 euro, care constituiau

3713,05 lei, iar în total 50.403,55 lei; Dudău Anastasia – 30.443,30 lei; Grecu

Natalia – 26.860,75 lei; Pîntea Eugeniu – 26.860,75 lei; Berbec Alisa – 28.425,95

lei; Covrun Evgheni – 30.443,30 lei; Doina Maxim – 30.400 lei; Văcari Vadim –

30.636,27 lei; Ereanu Marina – 30.636,27 lei; Neverov Eugen – 48.000 lei; Budac

Irina - 1210 euro, care constituiau 21.385,4 lei; Andruh Ivan – 28.167,90 lei; Rîbac

Iurii – 25.095 lei; Rîbac Svetlana – 25.095 lei; Reu (Moșoglova) Marina – 34.148

lei; Reu Vadim – 34.148 lei; Uța Nicolai – 22.538 lei; Dstrovschi Cristina – 29.088

lei; Meriacre Natalia – 20.607,20 lei; Buhnă Victor – 47.349,90 lei; Odineț

Veaceslav – 25.911,20 lei; Zavațscaia Olesea – 45.072 lei; Filimonov Andrei –

22.898,60 lei; Constantinov Ivan – 18.667, 35 lei; Deleu Alexandru – 36.299 lei;

Ciobanu Ion – 25.251,45 lei; Gori Ecaterina – 25.251,45 lei; Chele Tudor –

30.309,10 lei; Oprea Dorian – 50.055, 30 lei; Dogoter Ivan – 30.259,55 lei;

Nichifor Pimin – 27.485,1 lei; Radu Elena – 27.485,10 lei; Botezatu Vitalie

44.148,7 lei; Cernei Igor – 46.170 lei; Țurcanu Constantin – 24.271, 65 lei; Bîzga

Alexandru – 28.310,1 lei; Caldare Victor – 46.929,85 lei; Ghereg Anatolie –

28.155,85 lei; Luța Maxim - 3600 lei; Mocanu Veronica – 10.390,09 lei; Codua

Tatiana – 19.676,85 lei; Chirilov Eugen – 24.652,10 lei; Corjan Vadim – 10.390,09

lei; Lozovanu Ion – 27.598,40 lei; Staver Alexandru – 19.544,65 lei; Mardari

Victor – 56.547,25 lei; Vasilică Ivan – 27.286,90 lei; Bagrin Serghei – 22.919,71

lei; Nuța Irina - 2334,75 lei; Puhnaia Anastasia – 17.097,40 lei; Bălănescu Maxim

– 22.896,90 lei; Buciureanu Victor – 34.398,55 lei; Leon Ulian – 27.052,64 lei;

Grinco Aliona – 40.849,80 lei; Mamaliga Ion – 28.444,65 lei; Andriuță Eugeniu –

28.444,65 lei; Sîrbu Igor – 28.444,65 lei; Ustica Dumitru – 37.498 lei; Tipa

Cristina – 26.798,10 lei; Bunduchi Igor – 23.999 lei; Draguțan Nadejda –

40.849,80 lei; Muștuc Andrei - 3597,63 lei; Orlioglo Irina – 50.787,30 lei;

Delinschi Svetlana – 26.788,65 lei; Volentir Ion - 9553, 25 lei și Ciocan Alina –

30.898 lei, iar în total bani în sumă de 4.865.852, 819 lei.

Continuându-și acțiunile îndreptate la atingerea scopului inițial, contabila

SRL „Global Business Consultanță” Leonti (Safonova) E., împreună cu directorul

aceleiași societăți comerciale Jitaru P., ilegal a însușit banii încasați de la cetățenii

Republicii Moldova în sumă totală de 4.865.852,819 lei, apoi, urmărind scopul de

a se asigura de absolvirea de răspundere penală și a reda acțiunilor sale un aspect

reglementat de legislația civilă, neîntemeiat au transferat suma de 1.023.788,2 lei

companiilor „Waivian Traiding” Ltd., „IBBM Management” Ltd., „English Bay

3

College” Ltd., „Immigrant Services Society, CSLI Inc.”, iar restul banilor în sumă

totală de 3.842.064,68 lei i-a însușit direct.

Continuându-și acțiunile, la 13 mai 2011, Jitaru P. formal a încheiat cu

cetățeanul român Tîrnoschi P. contractul de vânzare-cumpărare a părții sociale nr.

6867, care a fost autentificat de către notarul public Vizant Mariana, în rezultatul

cărei acțiuni Jitaru P. formal i-a vândut lui Tîrnoschi P. SRL „Global Business

Consultanță”, iar la data de 15 iunie 2011 contabila SRL „Global Business

Consultanță” Leonti E., chipurile, a transmis suma de 3.842.064,68 lei cetățeanului

român Tîrnoschi P., întocmind în acest sens dispoziția de plată fără număr.

În aceste circumstanțe, contabila SRL „Global Business Consultanță” Leonti

(Safonova) E., împreună cu directorul acestei societăți comerciale Jitaru P., ilicit a

dobândit suma de 4.865.852,819 lei, care constituiau banii încasați de la cetățenii

Republicii Moldova pentru prestarea serviciilor legate de înscrierea la unul din

programele „Work in Canada”, „Work in SUA” și „Work in Polonia”, precum și

organizarea plecării lor la muncă peste hotarele țării.

Acțiunile inculpatei au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două

persoane, cu folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și în proporții deosebit de mari.

Instanța a reținut că inculpata a pledat nevinovată și a declarat că transferul

documentelor și fondurilor de către Jitaru P. noului proprietar al companiei

Tîrnoschi P., nu dovedesc vina ei, deoarece nu este posibil ca un contabil-șef să nu

semneze documentul pe care există deja o semnătură a noului proprietar al

companiei și nu avea niciun drept să refuze să semneze. Ori, potrivit documentelor

notariale, firma a fost vândută împreună cu soldul monetar. În același timp,

Tîrnoschi P. susține că bani de la Jitaru P. nu a primit, iar Jitaru P. declară că banii

au fost primiți de Tîrnoschi P. Deci, organul de anchetă preliminară nu a acumulat

dovezi despre persoana care a răpit și a însușit banii părților vătămate.

Totodată vinovăția inculpaților se confirmă prin probele administrate.

Astfel, instanța a stabilit că în perioada ianuarie 2009 - iunie 2011, Jitaru P.,

activând în calitate de director al SRL „Global Business Consultanță”, împreună și

în urma înțelegerii prealabile cu contabila aceleiași societăți comerciale Leonti E.,

urmărind scopul continuării activității societății create deși, cunoșteau că unii

parteneri au încetat relațiile contractuale cu ei, fapt ce va duce la imposibilitatea

realizării obligațiunilor asumate, iar ulterior, deși erau în procesul înstrăinării

societății conduse, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările, acționând cu intenție directă prin înșelăciune și abuz de

încredere prestau servicii legate de înscrierea cetățenilor Republicii Moldova la

unul din programele „Work in Canada”, „Work in SUA” și „Work in Polonia”,,

precum și organizau plecarea persoanelor la muncă peste hotarele țării, profitând

de încrederea acordată de cetățeni, prin intermediul angajaților SRL

„Global Business Consultanță”, au primit și încasat sume bănești în

contabilitatea SRL „Global Business Consultanță” de la Axenti Ana, Coroi

Alexandru, Ranga Iulia, Vîscribov Denis, Șpac Mihail, Cozub Alexandru,

Ungureanu Andrei, Bouroș Petru, Coreaci Mariana, Potîngă Cristina, Pavlova

4

Olga, Talmaci Olga, Sofroni Ecaterina, Hmaruc Sergiu, Polișciuc Serghei, Golban

Dorel, Boldescu Andrei, Banari Dorin, Oprea Viorica, Beznos Tatiana, Bezer

Tatiana, Corceac Leonid, Scorpan Mihaela, Daraban Igor, Pitușcan Eugeniu,

Medvedev Evgheni, Gatman Ivan, Apostu Ivan, Cernavca Ion, Toderașcu Pavel,

Galaburda Ruslan, Plop Vitalie, Zolotco Ghenadie, Agachi Diana, Matcaș

(Popovici) Oxana, Popovici Andrian, Cojocari Dmitri, Sărăteanu Elena, Bejenaru

Sergiu, Gurău Aliona, Curecheri Vitalie, Chescu Victor, Bezer Natalia, Antoci

Ruslan, Negară Dumitru, Negară Tudor, Baidan Ion, Usatîi Nicolai, Dreglea

Iuliana, Suru Inga, Tonu Igor, Cazacu Vladimir, Gîlcă Valentina, Dodi Rodica,

Chele Tudor, Donțu Cristina, Mazuric Galina, Roșca Dorin, Rotaru Ruslan, Bortă

Mihail, Anton Vera, Rîncău Andriana, Cernei Igor, Grecu Diana, Spătaru Mihaela,

Cocu Alexei, Dima Elena, Costin Natalia, Enachi Vasile, Iordati Dumitru, Vetrilă

Andrei, Bejereanu Alina, Cornescu Ruslan, Curoș Igor, Cornescu Vadim, Țurcanu

Constantin, Bîzga Alexandru, Vicol Dumitru, Țurcanu Irina, Tanasă Dmitri,

Timofeev Artiom, Moraru Marin, Glava Serghei, Palaniuc Ina, Ignat Tatiana, Bulat

Sergiu, Demian Constantin, Bulgar Victor, Croitoru Anatolie, Stratulat Serghei,

Fliștoc Ion, Ghincul Vladislav, Banari-Grosu Doina, Teacă Igor, Iacob Dorin,

Iacob Denis, Dudău Anastasia, Gecu Natalia, Pîntea Eugeniu, Berbec Alisa,

Covrun Evgheni, Doina Maxim, Vacari Vadim, Țurcanu Marina, Neverov Eugen,

Budac Irina, Andruh Ivan, Rîbac Iurii, Rîbac Svetlana, Reu (Moșoglova) Marina,

Reu Vadim, Uța Nicolai, Ostrovschi Cristina, Meriacre Natalia, Buhnă Victor,

Odineț Veaceslav, Zavațscaia Olesea, Filimonov Andrei, Constantinov Ivan, Deleu

Alexandru, Ciobanu Ion, Gori Ecaterina, Chele Tudor, Oprea Dorian, Dogoter

Ivan, Nichifor Pimin, Radu Elena, Botezatu Vitalie, Cernei Igor, Țurcanu

Constantin, Bîzga Alexandru, Căldare Victor, Ghereg Anatolie, Luța Maxim,

Mocanu Veronica, Codua Tatiana, Chirilov Eugen, Corjan Vadim, Lozovanu Ion,

Staver Alexandru, Mardari Victor, Vasilică Ivan, Bagrin Serghei, Nuța Irina,

Puhnaia Anastasia, Bălănescu Maxim, Buciureanu Victor, Leon Ulian, Grinco

Aliona, Mămăliga Ion, Andriuță Eugeniu, Sîrbu Igor. Ustica Dumitru, Tipa

Cristina, Bunduchi Igor, Draguțan Nadejda, Muștuc Andrei, Orioglo Irina,

Delinschi Svetlana, Volentir Ion și Ciocan Alina, prin ce le-au cauzat daune

considerabile în proporții deosebit de mari.

Ori, inculpata a acționat prin înșelăciune verbală manifestată prin asigurarea

în executarea obligațiunilor contractuale.

În circumstanțele date, se atestă că acțiunile inculpaților constituie

modalitățile faptice de înșelăciune și abuz de încredere față de părțile vătămate, cu

cauzarea de daune acestora, însă nu este probat faptul trecerii în proprietatea lor

a bunurilor ce aparțin părților vătămate, iar faptele inculpaților întrunesc latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 196 Cod penal, ca cauzarea de daune

materiale în proporții mari proprietarului, prin înșelăciune sau abuz de încredere,

dacă fapta nu constituie o însușire.

Totodată, pentru fapta prevăzută la art. 196 alin. (4) Cod penal, imputată

inculpatei, la 06.06.2018 a intervenit termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală a persoanei, condiții în care procesul penal urmează a fi încetat.

5

Potrivit art. 275 alin. (4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate

fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile în

care a intervenit termenul de prescripție.

Conform prevederilor normelor citate și ale art. 332 alin. (1) Cod de

procedură penală, procesul penal în privința inculpatei învinuită în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal urmează a fi încetat, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Astfel, a fost constatat că inculpații au cauzat daune în proporții deosebit de

mari părților vătămate, însă nu a fost stabilit că aceștia au dobândit în proprietate

bunurile părților vătămate.

Ori, din actul de revizie economico-financiară tematică din 16.12.2011

rezultă cert că, potrivit dispoziției de plată nr. 145 din 05.06.2011 a fost eliberată

lui Tîrnoschi P. suma de 3.842.064,68 lei din contabilitatea SRL „Global Business

Consultanță”, sumă ce constituie datoria societății față de persoanele fizice care au

achitat sume bănești în avans pentru înscriere la programe.

Mai mult, conform sentinței Judecătoriei Buiucani din 02.07.2015, Tîrnoschi

P. la 15.06.2011, prin dispoziția de încasare nr. 145, a primit de la contabilul-șef al

societății banii care se păstrau în safeul din incinta firmei, în sumă de 3.842.604,68

lei, pe care urma să-i restituie în termen de 1 lună.

Deci, fiind constatat că beneficiar al bunurilor care aparțineau părților

vătămate a devenit o altă persoană decât inculpații, acțiunea civilă urmează a fi

admisă în principiu și soluționată în ordine civilă, acest fapt fiind garantat de lege

părților vătămate, la caz, fiind necesară cercetarea unor circumstanțe care depășesc

limita învinuirii înaintate inculpaților în cadrul urmăririi penale.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată.

Apelantul a invocat că sentința instanței de fond este una formală, partea

descriptivă fiind contradictorie, iar concluzia despre coparticiparea inculpatei la

săvârșirea infracțiunii nu conține argumente și probe directe ce atrag răspunderea

penală, fiind exclusiv fondată pe concluzii logice, instanța de fond manifestându-se

ca un organ de urmărire penală. Totodată, instanța de fond incorect a condamnat

inculpata pe art. 194 Cod penal, iar acuzarea, prin rechizitoriu, ilegal a pus-o sub

învinuire în baza art. 190 Cod penal, deoarece inculpata nu dispune de calitatea de

subiect al infracțiunii specificate.

Instanța de fond, contrar prevederilor legale, a folosit, în afara cercetării

judecătorești, declarațiile martorilor audiați în cadrul asistenței juridice

internaționale, fiind încălcat accesul apărării la dreptul de a pune întrebări. La fel,

acuzarea, în cadrul cercetării judecătorești, nu a solicitat darea citirii declarațiilor

lui Leonti G., Tîrnoschi P., apărarea fiind lipsită de acces la proba evaluată de

instanța de judecată.

Deci, nu a fost stabilită vreo circumstanță sau probă adusă la cunoștință

instanței prin comisiile rogatorii care ar demonstra rolul inculpatei în comiterea

infracțiunii, și anume, prin ce acțiuni a influențat aceasta încetarea raporturilor

juridice cu partenerii întreprinderii, cum influența ea asupra deciziei părților

vătămate de a încheia contractual cu SRL „Global Business Consultanță”, în ce

măsură a participat și ce aport a avut în procedura transmiterii mijloacelor bănești

6

de la fondator la fondator ale SRL „Global Business Consultanță”, nefiind elucidat

rolul ei în săvârșirea infracțiunii. Totodată, instanța de fond a stabilit că suma de

3,842.064,68 lei a fost transmisă de la fondatorul unic Jitaru P. la fondatorul unic

Tîrnoschi P., în perioada când inculpata activa în calitate de contabil, iar ultimul a

transmis banii fondatorului unic Leonte G., în perioada când inculpata deja nu mai

activa în cadrul SRL „Global Business Consultanță” și nu a putut influența

evenimentele, nefiind fondator sau reprezentant al organului executiv.

La fel, inculpata nu cunoștea despre încetarea rapoartelor juridice cu

partenerii or, instanța de fond nu a stabilit circumstanța ce ar putea fi apreciată ca o

probă concludentă în acest sens, iar aceasta nu dispunea de calitatea unui factor de

decizie al SRL „Global Business Consultanță”.

Părțile vătămate nu au declarat că inculpata reprezenta SRL „Global

Business Consultanță” la semnarea contractelor și le convingea să semneze actele

juridice, iar aceasta nu a promis nici unei părți vătămate executarea obligațiunilor

contractuale. Prin urmare, nu este clară poziția instanței de fond și a acuzării în

demonstrarea vinovăției inculpatei, decât prin faptul că ea deținea funcția de

contabil. Or, deținerea funcției de contabil prin cumul, care nu dispune de dreptul a

semna documente contabile și nu ducea răspunderea de integritatea mijloacelor

bănești, poate atrage după sine răspunderea penală, iar în limitele rechizitoriului,

prevederile art. 13 al Legii nr. 113-XVI din 27.04.07 privind contabilitatea și art.

76 al Legii nr. 135-XVI din 14.06.07, art. 21 alin. (31), art. 48 Cod penal, inculpata

nu poate fi subiectul infracțiunii prevăzute de art. 190 sau art. 196 Cod penal.

Acțiunile incriminate inculpatei nu țin de obligațiile de serviciu ale acesteia.

Conform Ordinul nr. 20 din 02.02.2009, în cazul absenței casieriței Andreeva S.,

inculpata era persoana responsabilă pentru evidența registrului mașinii de casă și

control și nu pentru integritatea mijloacelor bănești. Mai mult, după 02.02.2009, la

întreprindere a fost angajată a doua casieriță, iar inculpata nu dispunea de dreptul

de a semna documente bancare și nu era responsabilă pentru mijloacele bănești din

casieria SRL „Global Business Consultanță”.

În corespundere cu art. 21 alin. (31) Cod penal, o persoană fizică se

consideră împuternicită cu funcții de conducere dacă are cel puțin una din

următoarele funcții: de reprezentare a persoanei juridice; de luare a deciziilor în

numele persoanei juridice; de exercitare a controlului în cadrul persoanei juridice,

deci, inculpata nu este subiectul infracțiunii prevăzute de art. 190 sau 196 Cod

penal, iar instanța de fond nu a descris prin care acțiuni ar pute fi considerată

subiectul infracțiunii imputate.

Conform art. 13 alin. (1) lit. a) al Legii contabilității, răspunderea pentru

ținerea contabilității și raportarea financiară revine conducerii (organului executiv)

- în entitatea cu răspundere limitată. Astfel, responsabilitatea pentru mijloacele

bănești în sumă de 3.842.064,68 lei o poartă administratorul și fondatorul unic

Tîrnoschi P., care, potrivit sentinței contestate, actului de revizie economic-

financiară tematică din 16.12.2011, raportului de expertiză nr. 890 din 06.02.2012,

sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău nr. 1-206/15 din 02.07.2015,

ordonanța organului de urmărire penale în cauza penală nr. 2014030069 din

11.04.2017, emisă de Procuratura Chișinău of. Buiucani a primit mijloacele bănești

ale societății în gestiune.

7

Potrivit art. 76 alin. (1) al Legii nr. 135-XVI din 14.06.07 privind societățile

cu răspundere limitată, administratorul societății poartă răspundere materială

deplină pentru prejudiciile cauzate de el societății, inclusiv prin plăți ilegale făcute

asociaților.

Conform art. 72 alin. (4) al Legii nr. 135-XVI din 14.06.07 privind

societățile cu răspundere limitată, administratorul asigură ținerea contabilității

societății, precum și a registrelor societății prevăzute de lege și de actul de

constituire și informează asociații cu privire la starea de lucruri și la gestiunea

societății, deci, nu se confirmă vinovăția inculpatei că ducea răspundere pentru

evidența contabilă și contabilizarea mijloacelor bănești primite de societate.

În corespundere cu art. 13 alin. (3) al Legii contabilității, factorii de decizie

(organului executiv) ai societății numesc în funcție un contabil, ce demonstrează

imposibilitatea inculpatei de a refuza executarea ordinului conducerii SRL „Global

Business Consultanță”.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. f), art. 39 al Legii contabilității, inculpata nu

poate duce răspundere pentru deciziile ce aparțin exclusiv factorilor de decizie și

care prin sentința din 02.07.2015, ordonanța organului de urmărire penale în cauza

penală nr. 2014030069 din 11.04.2017, actul de revizie economic-financiară

tematică din 16.12.2011 și raportul de expertiză nr. 890 din 06.02.2012 nu au fost

considerate ca ilegale.

Astfel, contabilului-șef i se interzice să primească spre executare documente

privind faptele economice ce contravin actelor legislative și normative, informând

despre aceasta în scris conducătorul entității. Asemenea documente se primesc spre

executare numai cu indicațiile suplimentare în scris ale conducătorului entității

căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentru aceasta. Instanța nu a stabilit elemente

sau circumstanțe care ar putea constata ilegalitatea dispoziției factorilor de decizie

de a transmite mijloacele bănești în sumă de 3.842.064,68 lei și de a semna ordinul

de încasare din 15.06.2011. Administratorul și fondatorul unic Jitaru P., potrivit

sentinței judecătoriei din 02.07.2015, ordonanței organului de urmărire penale în

cauza penală nr. 2014030069 din 11.04.2017, actului de revizie economic-

financiară tematică din 16.12.2011 și raportului de expertiză nr. 890 din

06.02.2012 nu a încălcat legislația financiară când a dat ordin de a transmite

mijloacele bănești și a semna ordinul de încasare din 15.06.2011.

Instanța de fond, constatând participarea inculpatei la comiterea infracțiunii

prin contabilizarea mijloacelor bănești și întocmirea documentelor necesare în

vederea înstrăinării societății, nu a stabilit care documente le-a pregătit aceasta,

cum a participat ea la a doua înstrăinare a societății, fiind deja concediată și cum,

prin contabilizarea mijloacelor bănești, au fost prejudiciate părțile vătămate. Ori,

inculpata a contabilizat mijloacele bănești parvenite în urma încheierii contractelor

cu părțile vătămate în conformitate cu legislația națională fără abateri, fapt

confirmat prin actul de revizie economico-financiară tematică din 16.12.2011 și

raportul de expertiză nr. 890 din 06.02.2012.

Totodată, prin sentința adoptată, instanța de fond a constatat că mijloacele

bănești în sumă de 3.842.064,68 lei le-a primit în gestiune fondatorul unic

Tîrnoschi P. și nu a stabilit circumstanțe sau probe care ar demonstra că inculpata a

8

acționat în interesul acestui fondator sau a conlucrat cu această persoană în sensul

comiterii infracțiunii.

Potrivit art. 42 alin. (6) Cod penal, participanții trebuie să întrunească

semnele subiectului infracțiunii, iar conform art. 21 alin. (31) Cod penal, inculpata

nu întrunește semnele subiectului infracțiunii prevăzute de art. 190 și art. 194 Cod

penal.

În conformitate cu art. 51 alin. (2) Cod penal, răspunderii penale este supusă

numai persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, deci,

inculpata nu poate duce răspunderea penală pentru persoana care, potrivit sentinței

și actului de revizie financiar-economică tematică din 16.12.2011, a preluat

mijloacele bănești și nu le-a restituit în termene legale.

Potrivit art. 40 alin. (1) Cod penal, nu constituie infracțiune fapta, prevăzută

de legea penală, săvârșită de o persoană în vederea executării unui ordin sau

dispoziții a superiorului, care sunt obligatorii pentru aceasta, dacă ordinul sau

dispoziția nu sunt vădit ilegale și dacă persoana care le-a executat nu a știut că

ordinul sau dispoziția sunt ilegale. Astfel, a fost stabilit că inculpata, în calitate de

contabil-șef prin cumul, a executat ordinul administratorului și fondatorului unic

Jitaru P. și a semnat ordinul de încasare din 15.06.2011, prin care a fost transmisă

suma de 3.842.064,68 lei de la Jitaru P. fondatorului unic care a procurat

societatea, lipsind semne privind caracterul ilegal la semnarea ordinului de încasare

privind transmiterea mijloacelor bănești. Nu au fost stabilite nici circumstanțe care

ar demonstra participarea activă a inculpatei în transmiterea mijloacelor bănești și

înstrăinarea cotei sociale a SRL „Global Business Consultanță”, iar prin

rechizitoriu acesteia nu i-a fost încriminată participația - cooperarea cu intenție a

două sau mai multor persoane la săvârșirea infracțiunii.

Astfel, instanța de fond nu și-a motivat hotărârea, nu a dat o apreciere

juridică tuturor circumstanțelor, iar neexpunerea asupra unei cerințe echivalează cu

faptul că nu au fost auzite părțile.

Ori, în cadrul cercetării judecătorești, învinuirea adusă nu a fost confirmată

prin probele acuzării, fiind respinsă prin probele apărării.

Inculpata deținea la întreprindere funcția de contabil-șef, prin cumul, fără

drept de a semna documentele bancare, activând la întreprinderea SRL „Global

Business Consultanță”, prin cumul, din 04.03.2008. Potrivit instrucțiunii, semnată

de administratorul SRL „Global Business Consultanță”, în atribuțiile de serviciu nu

se enumerau împuternicirile și responsabilitatea pentru primirea și eliberarea

mijloacelor bănești din casa întreprinderii, doar supravegherea corectitudinii

evidenței contabile, inclusiv corectitudinea evidenței operațiunilor de casierie,

perfectarea documentelor contabile primare și întocmirea raporturilor financiare,

evidența datelor personale. Potrivit Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 privind

contabilitatea, nu duce răspunderea pentru eliberarea și primirea mijloacelor

bănești din/în casieria întreprinderii, fiind un angajat cu împuterniciri limitate, iar

responsabilitatea pentru mijloacele bănești îi revine conducerii agentului economic.

Însă, instanța de fond nu a supus evaluării acest argument, prin ce a fost viciată

soluția expusă în sentința contestată.

Totodată, prin declarațiile părților vătămate, ale martori și ale inculpatului

Jitaru P. a fost stabilit că inculpata, personal, nu încasa sumele de bani încriminate

9

ca fiind sustrase, iar responsabilitatea pentru primirea și eliberarea mijloacelor

bănești din casa întreprinderii o purta casierul.

Nu au fost prezentate nici probe întru confirmarea învinuirii privind

înțelegerea prealabilă de transmitere la 15.06.2011 a sumei de 3.842.064,68 lei

cetățeanului român Tîrnoschi P.; înțelegerea prealabilă cu privire la transferarea

bancară a sumei de 1.023.788,2 lei companiilor Waivian Traiding Ltd., IBBM

Management Ltd., English Bay College Ltd., Immigrant Services Society, CSLI

Inc. Totodată, acuzarea nu a probat existența unui interes din partea inculpatei sau

că acțiunile acesteia favorizau comiterea infracțiunii de către o persoană terță, iar

instanța nu a constatat aceste fapte, precum și nu a supus evaluării acest argument,

fapt ce a viciat soluția expusă prin sentința contestată.

Mai mult, acuzarea nu a demonstrat legătura inculpatei cu factorii de decizie

ai întreprinderilor Waivian Traiding Ltd., IBBM Management Ltd., English Bay

College Ltd., Immigrant Services Society, CSLI Inc. sau prin ce acțiuni inculpata

s-a manifestat în interesul persoanelor terțe sau în interesul lui Jitaru P., nefiind

confirmat nici timpul și împrejurările în care aceasta a intrat în posesia bunurilor

presupus sustrase.

Potrivit dispoziției de plată nr. 145, suma de 3.842.064,68 lei a fost

transmisă noului administrator/fondator unic Tîrnoschi P. Inculpata nu a transmis

personal mijloace bănești și, doar la ordinul administratorului și fondatorului unic,

a semnat dispoziția de plată din 15.06.2011, iar mijloacele bănești din casa

întreprinderii au fost eliberate de către casiera agentului economic. Transmiterea

mijloacelor bănești din casieria întreprinderii s-a efectuat potrivit prevederilor

Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 privind contabilitatea și Hotărârii Guvernului nr.

764 din 25.11.1992 privind aprobarea normelor pentru efectuarea operațiunilor de

casă în economia națională a RM, împrejurări ce nu au fost supuse evaluării de

către instanța de fond.

Prin ordinul de concediere din 26.06.2011, inculpata a fost concediată de la

întreprinderea SRL „Global Business Consultanță”, astfel că nu era angajată în

momentul transmiterii mijloacelor bănești deja unui alt fondator unic, Leonte G., și

nu a admis încălcări financiare la contabilizarea mijloacelor bănești, iar instanța de

fond nu a supus evaluării acest argument, fapt ce a viciat soluția expusă prin

sentința contestată.

Potrivit dispoziției de plată fără număr, la 08.07.2011 administratorul

Tîrnoschi P. a transmis suma de 3.842.064,68 lei lui Leonte G., unui alt proprietar

al întreprinderii SRL „Global Business Consultanță”, iar acuzarea nu a combătut

această circumstanță confirmată prin probe, nefiind supus evaluării acest argument.

În context cu dispoziția de plată fără număr din 08.07.2011 vin și concluziile

efectuate prin raportul de expertiză contabilă nr. 890 din 06.02.2012 și actul de

revizie economico-financiară tematică la SRL „Global Business Consultanță”,

întocmit de CCCEC RM din 16.12.2011.

Astfel, potrivit comisiei de inventariere, la 15.06.2011 în casa întreprinderii

se afla suma de 2.107.967,99 lei.

La 29.06.2011, în casa întreprinderii nu se aflau mijloace bănești, iar

inventarierile au fost petrecute fără abateri de la Ordinul MF RM nr. 27 din

28.04.2004.

10

Potrivit legislației naționale, actului de revizie economico-financiară

tematică din 16.12.2011, raportului de expertiză nr. 890 din 06.02.2012, sentinței

din 02.07.2015, ordonanței organului de urmărire penale în cauza penală nr.

2014030069 din 11.04.2017, responsabilitatea financiară pentru încălcarea

normelor legale a fost stabilită administratorului Tîrnoschi P.

La 31.12.2011, potrivit datelor contabile ale SRL „Global Business

Consultanță”, după administratorul Tîrnoschi P. se numără o datorie în sumă de

3.696.518,34 lei, timp în care inculpata era deja concediată din cadrul SRL „Global

Business Consultanță”. Totodată, expertul constată că, potrivit art. 13 al Legii nr.

113-XVI din 27.04.2007 privind contabilitatea, art. 72, 76 ale Legii nr. 135-XVI

din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată, responsabilitatea

materială deplină pentru prejudiciile material cauzate, inclusiv plățile ilegale făcute

asociaților, o poartă administratorul. La 08.07.2011, în calitate de administrator,

Tîrnoschi P. a transmis mijloace bănești în sumă de 3.842.064,68 lei asociatului

Leonte G.

Astfel, în cazul în care, din 26.05.2011, Tîrnoschi P. era unicul asociat și

administrator al companiei, casierul întreprinderii SRL „Global Business

Consultanță” a fost obligat să elibereze mijloacele bănești la 15.06.2011, perioadă

în care inculpata nu mai activa la întreprindere, împrejurări care nu au fost evaluate

de instanța de fond.

Totodată, transmiterea mijloacelor bănești se confirmă și prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02.07.2015, potrivit căreia, la 19.08.2011

suma de 3.835.268,68 lei a fost păstrată la administratorul și unicul asociat al SRL

„Global Business Consultanță” - Tîrnoschi P., fiind demonstrată transmiterea la

15.06.2011 a sumei de 3.842.064,68 lei lui Tîrnoschi P. din casieria întreprinderii.

A fost stabilit că suma de 3.842.064,68 lei constituie venit al întreprinderii

SRL „Global Business Consultanță”, iar la 15.07.2011 suma de 3.842.064,68 lei a

fost luată de către administratorul și unicul asociat Tîrnoschi P., care până în

prezent nu a fost restituită întreprinderii.

Ori, contabilitatea SRL „Global Business Consultanță” se duce în mod

corespunzător și fără abateri de la legislația fiscală.

La fel, puterea unui lucru judecat are și ordonanța organului de urmărire

penale în cauza penală nr. 2014030069 din 11.04.2017, prin care s-au confirmat

circumstanțele constatate prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

02.07.2015, că suma de 3.842.064,68 lei, la 15.06.2011 a fost transferată la

păstrare administratorului și unicului asociat al SRL „Global Business

Consultanță” - Tîrnoschi P.

În același timp, nu a fost demonstrat că în acțiunile inculpatei sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, aceasta acționând

în corespundere cu prevederile Legii nr. 113-XVI din 27.04.2007 privind

contabilitatea, Legii nr. 135-XVI din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere

limitată și la ordinul factorilor de decizie ai SRL „Global Business Consultanță” și

perfectând ordinul de plată bancar pentru efectuarea transferului bancar în adresa

nerezidenților Waivian Traiding Ltd., IBBM Management Ltd., English Bay

College Ltd., Immigrant Services Society, CSLI Inc. Ori, toată răspunderea pentru

motivul și cauza transferului sumei de 1.023.788,20 lei o poartă conducerea

11

agentului economic, iar inculpata nu a semnat ordinele de încasare sau alte

documente bancare, deoarece nu dispunea de dreptul de a semna documente

bancare, fiind contabil la SRL „Global Business Consultanță”, împrejurări care nu

au fost apreciate de instanța de fond.

Astfel, pentru înaintarea unei învinuiri adecvate, acuzarea urma să

stabilească beneficiarii efectivi ai companiilor Waivian Traiding Ltd., IBBM

Management Ltd., English Bay College Ltd., Immigrant Services Society, CSLI

Inc. și, ulterior, stabilirea legăturii între beneficiarii efectivi și inculpată.

Însă, instanța de fond nu a demonstrat intenția inculpatei în vederea

dobândirii ilicite a bunurilor SRL „Global Business Consultanță” sau acționării în

interesul unei persoane terțe; stabilirea legăturii între acțiunile inculpatei și ale lui

Jitaru P. sau unei alte persoane cu funcție de decizie în vederea dobândirii ilicite a

bunurilor SRL „Global Business Consultanță”; stabilirea circumstanțelor ce ar

demonstra că acțiunile inculpatei au fost îndreptate în interesul lui Jitaru P. sau a

unei persoane terțe.

În rechizitoriul înaintat inculpatei nu sunt descrise acțiunile acesteia în

sensul participării în dobândirea ilicită a bunurilor ale SRL „Global Business

Consultanță” legate de transferarea mijloacelor bănești pe conturile bancare ale

Waivian Traiding Ltd., IBBM Management Ltd., English Bay College Ltd.,

Immigrant Services Society, CSLI Inc și presupusei extrageri a sumei de

3.842.064,68 lei din casa întreprinderii. Ori, învinuirea este una neclară și duce la

împiedicarea apărării pe motivul lipsei unei descrieri clare prevăzută de art. 281

alin. (2) Cod de procedură penală. Prin urmare, nici instanța nu dispune de

posibilitatea de a pronunța o sentință de condamnare pe acest capăt de învinuire,

lipsind descrierea orei, datei, locului și acțiunilor concrete ale inculpatei îndreptate

spre dobândirea ilicită a bunurilor SRL „Global Business Consultanță”, unica

acțiune efectuată de aceasta, în calitate de șef-contabil, fiind semnarea ordinului de

plată bancar la ordinul administratorului și unicului asociat Jitaru P.

Instanța de fond nu a demonstrat momentul când inculpata sau o altă

persoană, în interesul căreia a acționat aceasta, au întrat în posesia bunurilor SRL

„Global Business Consultanță”, iar instanța de fond nu a evaluat acest argument.

Ori, prin înșelăciune sau abuzul de încredere, care în realitate se pot

suprapune, făptuitorul induce victima în eroare, îi creează o falsă reprezentare a

realității, indiferent de mijloacele utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub

incidența sa ori a altei persoane, a bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține

celui supus manoperelor frauduloase. Acuzarea nu a indicat care sunt acțiunile

inculpatei ce pot fi considerate ca înșelăciune sau abuz de încredere față de părțile

vătămate, iar ultimele nu au indicat la inculpată ca la persoana care i-a înșelat sau a

manifestat un abuz de încredere față de ei la transmiterea mijloacelor bănești, iar

aceste circumstanțe nu au fost apreciate de instanța de fond.

Mai mult, instanța de fond nu a demonstrat cum s-au manifestat acțiunile

inculpatei - verbal, în scris, prin computer sau sub forma unor acțiuni.

Deci, învinuirea înaintată inculpatei nu este în corespundere cu prevederile

art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, conținând doar date generale și

presupuneri, care în virtutea prevederilor art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală

nu pot forma soluția de condamnare.

12

Pe lângă aceasta, fiind stabilită de instanța de fond doar predarea mijloacelor

bănești de către părțile vătămate întreprinderii, transferul bănesc în sumă de

1.023.788,20 lei către alți agenți economici, transmiterea sumei de 3.842.064,68 lei

de la un asociat unic la altul, nu a fost constatat că inculpata a săvârșit presupusa

infracțiune, că fapta inculpatei întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.

190 sau 196 Cod penal, iar prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

02.07.2015, ordonanța organului de urmărire penale în cauza penală nr.

2014030069 din 11.04.2017 nu s-a constatat existența faptei infracționale și s-a

stabilit persoana responsabilă pentru mijloacele bănești în sumă de 3.842.064,68

lei primite în gestiune și nerestituite.

2019, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt,

recalificând acțiunile inculpatei în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, ca cauzarea

de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de

încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, săvârșită de două persoane.

Deci, prin prisma limitelor învinuirii, a fost stabilit că inculpații le-au cauzat

părților vătămate daune în mărime totală de 4.865.852,819 lei.

Ori, intenția inculpatei în comiterea faptelor incriminate s-a confirmat prin

convingerea părților vătămate referitor la încheierea contractelor de consultanță,

precum și ținerea contabilității companiei și admiterea transmiterii banilor care

aparțineau părților vătămate noului administrator Tîrnoschi P., fără a explica

obligația acestuia în privința restituirii sumelor către persoanele fizice, deși,

după înstrăinare, încă timp de câteva luni Jitaru P. și inculpata au activat în calitate

de jurist și contabil, având posibilitatea reală de a-i comunica despre obligațiunile

sale, prin ce au admis cauzarea daunelor în proporții deosebit de mari la 156

persoane fizice, care s-au încredințat în compania condusă de aceștia.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie

achitată.

Recurentul a invocat că hotărârile adoptate sunt pronunțate cu folosirea

argumentelor formale, partea descriptivă a actelor judecătorești fiind

contradictorie, iar concluzia despre coparticiparea inculpatei la săvârșirea

infracțiune nu este bazată pe probe, concludente și directe ce permit atragerea la

răspunderea penală potrivit art. 196 alin. (4) Cod penal, soluțiile fiind fondate

exclusiv pe concluzii logice, urmărind scopul de a îndreptăți urmărirea penală.

Ori, instanțele de fond și de apel s-au limitat la enumerarea probelor

prezentate de acuzare, fără a da o apreciere acțiunilor concrete ale inculpatei prin

prisma prevederilor art. 196 Cod penal.

Astfel, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat.

Instanțele de fond și de apel nu s-au expus asupra probelor invocate de

apărare, care dezvinovățesc inculpata.

La fel, instanțele de fond și de apel nu au stabilit încălcări ale legislației ce se

referă la evidența contabilă admise de către inculpată.

13

De facto, instanțele de fond, în lipsa unei evaluări a probelor invocate de

apărare, negarea constatărilor făcute prin actele de revizie, actele de control

financiar, actele judecătorești prin care a fost constatat unde se află mijloacele

bănești, au admis o eroare gravă de fapt.

Totodată, instanța de apel, prin decizia adoptată a constatat unde sunt banii și

cine este vinovat de nerestituirea mijloacelor bănești în casieria întreprinderii și

părților vătămate, fiind inexplicabilă dispoziția instanței privind vinovăția

inculpatei.

Instanța de apel a descris cum a derulat înșelăciunea și abuzul de încredere,

indicând la alți participanți, dar fără a descrie acțiunile inculpatei.

În același timp, instanța de apel nu a descris probele prin care s-a confirmat

manifestarea acțiunilor ilegale ale inculpatei - interesul material, scopul de

cupiditate, convingerea victimelor, admiterea înstrăinării cotei sociale, ea nefiind în

măsură să se împotrivească fondatorului la acest capitol, precum și în ce bază un

contabil urma sau era obligat să-i explice unui nou fondator consecințele

nerestituirii banilor, având în vedere că la expirarea termenului de restituire

inculpata era concediată deja.

Mai mult, în vederea susținerii condamnării și manipulării cu probele,

instanța de apel a admis și înscrierea unor date denaturate, indicând că inculpata a

activat în calitate de jurist, prin ce se confirmă dorința instanței de a se manifesta

ca organ de urmărire penală.

Pe lângă aceasta, în decizia emisă, instanța de apel a constatat unde sunt

banii și cine este vinovat de nerestituirea mijloacelor bănești în casieria

întreprinderii și, respectiv, părților vătămate.

Prin urmare, din conținutul rechizitoriului și hotărârilor adoptate, rezultă că

inculpata a fost condamnată pentru că, în virtutea funcției ocupate, poartă

răspunderea pentru înstrăinarea cotei sociale și neinformarea noului asociat despre

consecințele nerestituirii sumelor primite din casieria întreprinderii. Însă, din

aceste acțiuni și inacțiuni nu rezultă înșelăciunea sau abuzul de încredere al

victimelor. Ori, inculpata nu face parte din organul executiv și poate fi atrasă doar

pentru faptul că nu a denunțat acțiunile ilegale ale factorilor de decizie ai

întreprinderii.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală – instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus

neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

14

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325

alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se

admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează

dreptul lui la apărare. În corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să știe pentru ce faptă

este învinuit. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. Potrivit art.

389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul expirării termenului de

prescripție se adoptă o sentință de condamnare, cu liberarea de pedeapsă. Conform

art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de

condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. În caz dacă instanța îl găsește pe

inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale

Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă

atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură

penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă

din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea

formulărilor inexacte. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta,

pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să

țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când

acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost

imputate, modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează

dreptul lui la apărare. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale,

diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii

(imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care

diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care

afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005

privind sentința judecătorească, pct. 3., 23.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) a indicat inițial în descriptiv că inculpata se învinuiește de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, ea nu a recunoscut vina, apoi

s-a contrazis statuând că totuși: „vinovăția inculpaților se confirmă prin probele

15

administrate”, iar în dispozitiv, divergent, a recunoscut-o vinovată în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal;

b) nu a descris clar și complet noua faptă criminală, considerată ca fiind

dovedită, săvârșită de inculpată și prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal,

neconcretizând, deci, nici stabilind, mecanismul de cauzare a pagubei și cuantumul

ei.

Mai mult, încadrând acțiunile inculpatei în baza art. 196 alin. (4) Cod penal,

statuat neclar și divergent că: „inculpații, prin înșelăciune și abuz de încredere

prestau servicii..., au primit și încasat sume bănești în contabilitatea SRL...nu

este probat faptul trecerii în proprietatea inculpaților a bunurilor ce aparțin

părților vătămate..., Tîrnoschi P. la 15.06.2011, prin dispoziția de încasare nr.

145, a primit de la contabilul-șef al societății banii care se păstrau în safeul din

incinta firmei, fiind constatat că beneficiar al bunurilor care aparțineau părților

vătămate a devenit o altă persoană decât inculpații”, însă asemenea acțiuni

constituie elemente ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

incriminate prin rechizitoriu inculpatei, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu

folosirea situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și în

proporții deosebit de mari;

c) constatând că inculpata: „urmărind scopul continuării activității

societății create deși, cunoșteau că unii parteneri au încetat relațiile contractuale

cu ei, fapt ce va duce la imposibilitatea realizării obligațiunilor asumate, iar

ulterior, deși erau în procesul înstrăinării societății conduse, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările, acționând cu

intenție directă prin înșelăciune și abuz de încredere prestau servicii legate de

înscrierea cetățenilor Republicii Moldova la unul din programele „Work in

Canada”, „Work in SUA” și „Work in Polonia”, precum și organizau plecarea

persoanelor la muncă peste hotarele țării, profitând de încrederea acordată de

cetățeni, prin intermediul angajaților SRL „Global Business Consultanță”, au

primit și încasat sume bănești în contabilitatea SRL „Global Business

Consultanță” de la...”, a depășit limitele învinuirii formulate inculpatei, ori,

asemenea împrejurări de fapt și drept nu se regăsesc în rechizitoriu;

d) schimbând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei în baza art. 196 alin.

(4) Cod penal, doar în deliberare, nu i-a comunicat noua învinuire și nu i-a oferit

posibilitatea de a se apăra în sensul dat, nefiindu-i respectat, astfel, dreptul la un

proces echitabil.

Ori, instanța de apel nu a pus în discuția părților noua învinuire și nu a

informat inculpata în mod detaliat cu privire la natura și cauza acuzației aduse

împotriva sa, precum și dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare

pregătirii apărării sale, încălcând, astfel, și prescripțiile art. 6 §1, §3 lit. a) și b)

CEDO - dreptului la un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian

Constantin vs. România);

e) nu a respectat procedura de aplicare a prevederilor art. 60 Cod penal,

privind prescripția tragerii la răspundere penală și a omis prevederile art. 389 alin.

(4) pct. 3) Cod de procedură penală, că în cazul expirării termenului de prescripție

se adoptă o sentință de condamnare, cu liberarea de pedeapsă.

16

Mai mult, în dispozitiv, inițial a recunoscut inculpata vinovată în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, dar apoi, contrazicându-se, a

liberat-o de răspundere penală în genere. Totodată, a admis în principiu acțiunea

civilă, dar această soluție este proprie unei sentințe de condamnare.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale, menținând o sentință

nemotivată și neîntemeiată legal;

b) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 5. din

prezenta decizie, și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

17

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de avocatul Ion Cerga, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în

privința inculpatei Leonti (Safonova) Ecaterina XX, și dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 14

august 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Nicolae Craiu

Victor Burduh

18