1ra-846/2020 — art. 190 al. 5 CP

1ra-846/2020 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-846/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Țurcanu Svetlana, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie

2019, în cauza penală privind-o pe

Surdu Jana xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Jana, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod Penal la

o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de antreprenoriat pe

un termen de 5(cinci) ani.

A fost admisă, în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Talasimov

Piotr, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

scopul dobândirii ilicite a banilor lui Talasimov Piotr, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient

survenirea acestor urmări, folosindu-se de încrederea acordată, acționând cu intenție

directă îndreptată la atingerea scopului stabilit de a dobândit banii acestuia, prin

înșelăciune și abuz de încredere, l-a asigurat pe Talasimov Piotr că în schimbul a 10000

euro v-a interveni în vederea clasării cauzei penale nr. 2013970400 aflată în gestiunea

organului de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție și în care Talasimov

Piotr avea calitatea de bănuit.

1

În acest sens, Surdu Jana, folosindu-se de încrederea acordată, în luna aprilie a

anului 2015, data precisă nu a fost posibil de stabilit pe parcursul urmăririi penale,

aflându-se pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, mun. Chișinău a primit de la

Talasimov Piotr suma de 10 000 euro, care constituiau echivalentul a 198 814 lei,

asigurându-l pe acesta că v-a interveni în vederea clasării cauzei penale xxxxx aflată

în gestiunea organului de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție și în care

Talasimov Piotr avea calitatea de bănuit deși cunoștea cu certitudine că nu are nici o

influență asupra organului de urmărire penal a CNA și respectiv a însușit și folosit banii

în scopuri personale, cauzând astfel părții vătămate daune în proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de fond a constatat, că prin acțiunile sale intenționate, Surdu Jana

a săvârșit escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea

în eroare a unei persoane exprimată prin prezentarea cu adevărată a unei fapte

mincinoase care a produs daune în proporții deosebit de mari, adică a comis

infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(5) din Codul penal.

avocatul Burduja Victoria și de către avocatul Spînu Ludmila în interesele inculpatei

Surdu Jana.

2.1 Avocatul Burduja Victoria în cererea sa de apel a solicitat casarea totală a

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Surdu Jana, să fie achitată, pe motiv că, în acțiunile acesteia nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea cerințelor avocatul a indicat că:

- probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de

judecată suficientă informație, pentru a confirma vinovăția inculpatei Surdu Jana de

săvârșirea infracțiunii;

- martorul Talasimov Angela a informat instanța vis-a-vis de faptul că, este soția

părții vătămate Talasimov Piotr și cunoaște cele desfășurate doar din spusele soțului

său. Tot ea a declarat că, Talasimov Piotr ia comunicat că, are nevoie de 10000 euro

pentru ca inculpata prin intermediul unor persoane cunoscute să influențeze asupra

cauzei sale penale. A declarat că, suma necesară a fost luată cu împrumut de la rude și

prieteni;

- declarațiile acestora sunt confirmate și de către inculpata Surdu Jana, care a

confirmat că, a primit de la partea vătămată suma de 10 000 euro spre transmitere unei

alte persoane pe nume Cojocaru Stas, care urma să influențeze organele de drept în

cauza penală pornită în privința lui Talasimov Piotr, însă nu confirmă poziția

acuzatorului de stat privind săvârșirea infracțiunii imputate - art.190 Cod penal;

- în lipsa altor probe, decât audierea martorului Talasimov Angela, care este soția

părții vătămate și care are interes în soluționarea cauzei, declarațiile urmau a fi

apreciate critic. Mai mult ca atât, martorul nu este unul ocular, care a fost prezent la

careva discuții, acțiuni, ci doar posedă informația relatată doar din spusele soțului.

Astfel, învinuirea adusă inculpatei este una formală fiind lipsită de dovezi;

2

- în sentință nu sunt supuse aprecierii declarațiile martorului Marcoci Anastasia,

care este de facto unicul martor ocular și care a confirmat declarațiile depuse de către

inculpata Surdu Jana;

- nici instanța de judecată și nici partea acuzării nu au stabilit că, de facto, prin

acțiunile sale, partea vătămată Talasimov Piotr a favorizat și condus la săvârșirea unor

acțiuni penale de către Surdu Jana și alte persoane;

- potrivit materialelor acumulate la urmărirea penală și declarațiilor învinuitei

Surdu Jana, este evident că, aceasta nu a avut intenția de a însuși banii acordați de către

Talasimov Piotr, iar învinuirea adusă nu cuprinde sub aspectul laturii subiective,

motivul infracțiunii respective, adică nu este specificat - scopul de cupiditate, ce ar

cuprinde elementele componenței de infracțiune imputate;

- bunurile (banii) sunt restituite integral. În aceste condiții, este clar, că în acțiunile

lui Surdu Jana nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute de

art. 190 Cod penal, iar primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament

poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul

intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea

intenția să-și execute angajamentul asumat;

- în acțiunile învinuite Jana Surdu, nu se întrunesc semnele elementelor

infracțiunii de escrocherie prevăzute de art.190 alin.(5) CP și anume lipsește intenția și

scopul făptuitorului, ca semne al laturii subiective a componenței de infracțiune de

escrocherie, or din faptele care i se incriminează Janei Surdu nu rezultă că aceasta avea

un scop prestabilit inițial de a însuși bunurile date prin înșelăciune;

- nu este probat obiectul învinuirii cu suficiente dovezi în acest sens, sunt doar

niște declarații ale părții vătămate, fără ca acestea să fie susținute de un probator ferm;

- învinuirea a fost adusă contrar prevederilor legale indicate în art. 281 Cod de

procedură penală, deoarece nu conține data, locul, mijloacele și modul de săvârșire a

infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru

încadrarea juridică a faptei;

- nu este indicată forma concretă în care a fost săvârșită însușirea, modul de

analizare a înșelăciunii sau abuzului de încredere, existența legăturii cauzale dintre

înșelăciune, abuz de încredere și dobândirea ilicită a bunurilor, ceea ce constată cu

certitudine că sentința de condamnare este superficială, ce constituie în sine o încălcare

a art. 6 CEDO;

2.2 Avocatul Spînu Ludmila în cererea sa de apel a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 17 mai 2019, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță de

achitare a lui Surdu Jana, deoarece în acțiunile acesteia nu sunt prezente elementele și

semnele infracțiunii incriminate, precum și a solicitat casarea încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 07 iunie 2017 și să constate nulitatea ordonanței de

recunoaștere în calitate de învinuit a lui Surdu Jana din 21.03.2017, cu dispunerea

anulării tuturor actelor procesuale și acțiunilor de urmărire penală emise/efectuate

ulterior emiterii la 21.03.2017 a ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuită a

3

lui Surdu Jana, care au fost efectuate cu această persoană și care se referă la această

persoană.

În motivarea cererii de apel a invocat că:

- ambele acte judecătorești: încheierea din 07.06.2017 și sentința din 17 mai 2019

emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani sunt ilegale, or, probele examinate în

instanța de judecată nu pot în mod direct să constate fapta prevăzută la art. 190 alin.

(5) Cod penal, deoarece din conținutul probelor în faptele inculpatei Surdu Jana lipsesc

elementele componentei de infracțiune incriminate - escrocheria. Instanța a reiterat

poziția acuzării în acest sens, dar nu s-a expus asupra poziției apărării, iar infracțiunea

incriminată lui Surdu Jana din punct de vedere legal nu presupune prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei adevărate, în privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților actului juridic nul sau anulabil, și

astfel probele prezentate și susținute în învinuire în acest capăt de acuzare sunt

insuficiente, irelevante și chiar contradictorii pentru a reține o acuzare în temeiul

acestora;

- instanța a operat cu motivație teoretică privind acuzarea realizată, dar această

teorie nu mai este viabilă, or, norma art. 190 Cod penal a suferit modificări, instanța a

acceptat noua învinuire adusă inculpatei de către acuzare, reiese că instanța a pronunțat

o sentință de acuzare potrivit conținutului art. 190 Cod penal în varianta de până la

modificări, or, conținutul art. 190 Cod penal este calitativ altul decât ceea ce a reținut

instanța în motivarea poziției de condamnare, deși a solicitat aplicarea la soluționarea

speței date a prevederilor art. 190 Cod penal modificate prin Legea nr. 179 din

26.07.2018, publicată în MO la data de 17.08.2018;

- nici înregistrările audio nu pot avea calitatea de probe materiale, or, la

administrarea acestora nu s-au respectat prevederile dreptului procedural cu referire

înregistrări, deoarece urmărirea penală a fost pornită la data de16.12.2016, cu emiterea

ordonanței de pornire a urmăririi penale. Nemijlocit în ordonanța de pornire a urmăririi

penale s-a indicat expres - că potrivit denunțului cet. Talasimov Piotr s-a stabilit că

Surdu Jana în luna aprilie 2015, prin abuz de încredere și înșelăciune a însușit de la

Talasimov Piotr, suma de 10 000 euro, care potrivit cursului oficial al BNM la data

comiterii faptei constituia 223 361 lei sub pretextul acordării unui ajutor în clasarea

cauzei penale nr.20139 70400 aflată în gestiunea OUP a CNA, in care Talasimov Piotr

avea calitatea de bănuit.....Ulterior, la solicitarea ultimului cet. Surdu Jana, a refuzat

restituirea mijloacelor financiare, astfel că i-a cauzat lui Talasimov Piotr o pagubă în

proporții deosebit de mari. Luând în considerație că sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal;

- la data de 16.12.2016 s-a dispus prin ordonanța procurorului în Procuratura

Anticorupție retragerea cauzei respective din gestiunea OUP CNA și transmiterea OUP

a IP Buiucani;

- la data de 30.01.2017 s-a dispus prin ordonanță recunoașterea în calitate de

bănuită a lui Surdu Jana în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod

penal. Astfel, susține că prin ordonanța în cauză se reiterează același eveniment stabilit

în ordonanța de pornire a urmăririi penale;

4

- la data de 21.03.2017 s-a dispus prin ordonanță procurorului în Procuratura

Chișinău Oficiul Buiucani, recunoașterea în calitate de învinuită a lui Surdu Jana în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal;

- că în ordonanța de punere sub învinuire, repetat, s-a indicat la faptul comiterii

de către Surdu Jana a infracțiunii menționate;

- din conținutul ordonanței de pornire a urmăririi penale se constată că, organul

de urmărire penală a stabilit o bănuială rezonabilă a Surdu Jana în comiterea infracțiunii

incriminate, încă la etapa pornirii urmăririi penale, statutul de bănuit al acesteia s-a

inițiat odată cu emiterea acestei ordonanțe, adică din data de 16.12.2016 și nu din

30.01.2017 atunci când a fost emisă o ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuită.

Este alegerea OUP să recunoască dublu statutul de bănuit într-o cauză sau alta, însă,

ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuită a fost emisă data de 21.03.2017, astfel

că, organul de urmărire penală - procurorul, în acest caz, a depășit termenul de 3 luni,

prevăzut de lege, de ținere a cet. Surdu Jana în calitate de bănuită fapt care generează

nulitatea ordonanței de recunoaștere a acesteia în calitate de învinuită din 21.03.2017

în condițiile și ordinea prevăzută de art.251 Cod de procedură penală;

- în conformitate cu prevederile art.63 Cod de procedură penală, cazurile în care

a fost pornită urmărirea penală împotriva unei anumite persoane, din momentul

respectiv se va considera că această persoană deține calitatea de bănuit, indiferent de

faptul dacă a fost sau nu dată ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit;

- procurorul a omis termenul de 3 luni stabilit ca termen-limită de art. 63 alin.

(2) și (5) Cod de procedură penală, pentru punerea sub învinuire a cet. Surdu Jana, fapt,

care constituie o încălcare esențială a legii procesual-penale și afectează drepturile și

interesele legitime ale acestuia;

- procurorul a condus urmărirea penală în prezenta cauză, mai mult a prelungit

conștient termenul urmăririi penale luând cunoștință cu materiale cauzei și cunoștea cu

certitudine împrejurările cazului. Astfel, se reține că a neglijat și prevederile art. 230

Cod de procedură penală, potrivit cărora termenele în procesul penal sânt intervale de

timp în cadrul cărora sau după expirarea cărora pot fi efectuate acțiuni procesuale. În

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual (art. 63 Cod de procedură penală

- termenul de 3 luni) este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia, impune

pierderea dreptului procesual nulitatea actului efectuat peste termen;

- aceste circumstanțe impun constatarea nulității ordonanței de recunoaștere în

calitate de bănuită a lui Surdu Jana din 21.03.2017, deoarece intervin și sânt aplicabile

prevederile art. 230 și art. 251 Cod de procedură penală, care reglementează,

desfășurarea procesului penal, încălcări care atrag nulitatea actului procedural,

deoarece s-a admis o încălcare a normelor imperative ale procesului penal, care nu

poate fi înlăturată decât prin anularea ordonanței indicate;

- instanța contrar prevederilor alin. (3) art. 225 Cod de procedură penală a dispus

admiterea în principiu a acțiunii civile, or, era obligată să o examineze, or, partea

vătămată a avut acces la materialele cauzei, a prezentat acțiunea civilă cu înscrisuri,

prin urmare instanța nu poate reține un caz excepțional potrivit art. 387 alin. (3) Cod

de procedură penală. Totuși dacă a considerat o excepție, urma să se pronunțe asupra

5

acesteia. Partea vătămată a solicitat în acțiunea civilă încasarea din contul lui Surdu

Jana în beneficiul lui Talasimov Piotr suma de 4 804,17 euro cu titlu de daună materială

și 20 000 lei cu titlu de daună morală;

Solicită respingerea acestor pretenții , deoarece nu pot fi reținute la soluționarea

acestui caz, or, acest litigiu nu este unul obligațional în sensul Codului Civil al RM, iar

mai apoi partea vătămată invocă venitul ratat, dar face, calculul dobânzii de întârziere.

Nici în ședința de judecată partea vătămată nu a făcut explicații clare cu referire la acest

capăt, doar că a concretizat că solicită aceste sume în calitate de rotație a banilor.

Partea vătămată invocă pierderi de 100 de euro, ca rezultat al serviciilor, bancare,

însă nu probează acest fapt, or, în informația - extras din cont prezentată de către

Talasimov Piotr la rubrica 13 și 19 se indică debitul contului și nu comision. Ba din

contra în acește rubrici se indică comision eliberarea numerarului - 0.00. Nu reține nici

suma de 500 de euro în calitate de restanță. Nu există probă la capitolul dat decât

declarația părții vătămate, care recunoaște că a mințit instanța odată. Poate și ultima

dată minte, acuzarea nu a confirmat această declarație prin careva probe, ba mai mult

proba în apărarea Janei Surdu, reiese din ordonanța din 26.11.2018 cu privire la

modificarea învinuirii, în care se reține că, Talasimov Piotr a oferit lui Surdu Jana suma

de 10 000 de euro.

2019 au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin

care Surdu Jana a fost achitată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal pe motiv că, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond

incorect a stabilit starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate incorect, astfel prima instanță eronat a ajuns la concluzia de fi recunoscută

vinovată Surdu Jana, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane exprimată prin prezentarea cu adevărată a unei fapte mincinoase care a produs

daune în proporții deosebit de mari.

Subsecvent instanța de apel a conchis, că prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită normelor legale or, concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea

inculpatei Surdu Jana sunt neîntemeiate, iar instanța de fond nu a luat în considerare

că, fapta Janei Surdu nu întrunește elementele infracțiunii, iar concluziile instanței de

fond sunt pripite referitor la materialul probator, astfel acestea nefiind apreciate fiecare

în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

coroborării lor.

Mai mult, instanța de apel a considerat că, prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății. Or, instanța de apel,

ținând cont de prevederile art. 24, 27, 99-101 ale Codului de Procedură Penală,

cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, prin prisma

admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, conchide că, din

probele administrate la materialele dosarului rezultă, că vinovăția inculpatei Surdu Jana

în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 190 alin. (5) Codul Penal și anume

6

„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane exprimată prin prezentarea cu adevărată a unei fapte

mincinoase care a produs daune în proporții deosebit de mari", nu a fost constatată,

iar fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii nominalizate.

La soluția enunțată instanța de apel a ajuns în urma probelor administrate și

cercetate conform art. 101 Cod de procedură penală și anume a declarațiilor părții

vătămate Talasimov Piotr; declarațiilor martorului Talismanov Angela; declarațiile

martorului Marcoci Anastasia; procesului verbal de primire a plângerii din 12.12.2016

(f.d. 7-8 ); cererea lui Talasimov Piotr din 02.12.2016 prin care solicită atragerea la

răspundere a lui Surdu Jana (f.d. 9); proces-verbal de examinare a înregistrărilor audio

și video audio din 03.03.2017 efectuate de către Talasimov Piotr în luna februarie 2016

(f.d. 18-21); sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04.11.2015 prin care

Talasimov Piotr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (2) lit. c) din Codul penal (f.d. 23-27); ordonanța și procesul-verbal de ridicare

20.02.2017 prin care de la Surdu Jana a fost ridicată copia ordinului de transfer la

11.01.2017 a sumei de 500 euro pe contul lui Talasimov Piotr (f.d. 49-51); procesul-

verbal de examinare examinarea ordinului de încasare din 27.02.2017 (f.d. 52); copiile

ordinilor de încasare din 11.01.2017, 07.03.2017,10.03.2017, 14.03.2017 și 20.03.2017

prin care Surdu Jana i-a transferat în total lui Talsimov Piotr suma de 7500 de euro (f.d

111-119).

Instanța de apel a constatat că, potrivit ordonanței de pornire a urmăririi penale,

organul de urmărire penală a stabilit o bănuială rezonabilă a lui Surdu Jana în comiterea

infracțiunii incriminate încă la etapa pornirii urmăririi penale, statutul de bănuit al

acesteia s-a inițiat odată cu emiterea acestei ordonanțe, adică din data de 16.12.2016 și

nu din 30.01.2017, atunci când a fost emisă o ordonanță de recunoaștere în calitate de

bănuită, iar ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuită a fost emisă la data de

21.03.2017, astfel că, organul de urmărire penală în acest caz, a depășit termenul de 3

luni, prevăzut de lege, de ținere a cet. Surdu Jana în calitate de bănuită, acest fapt

generează nulitatea ordonanței de recunoaștere a acesteia în calitate de învinuită din

21.03.2017, or din conținutul art.230 Cod de procedură penală, prevede, că dacă un

drept procesual nu s-a exercitat într-un anumit termen, atunci el se consideră pierdut,

adică, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Prin urmare, cu referire la caz, acuzarea a omis termenul de 3 luni stabilit ca

termen-limită de art. 63 alin.(2) și (5) Cod de procedură penală, pentru punerea sub

învinuire a cet. Surdu Jana, fapt, care constituie o încălcare esențială a legii procesual-

penale și afectează drepturile și interesele legitime ale acesteia.

Reieșind din prevederile art. 230 și art. 251 Cod de procedură penală, în

conformitate cu care nerespectarea termenului impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat, instanța de ape a constatat că, ordonanța de recunoaștere în

calitate de bănuită pe numele lui Surdu Jana din 21.03.2017 este nulă în virtutea

faptului că a fost emisă peste termenul - limită de 3 luni de menținere a ei în calitate de

7

bănuită, urmând să fie declarate nule inclusiv toate celelalte acțiuni și acte procedurale

întreprinse.

Prin urmare, Colegiul penal a constatat nulitatea ordonanței de recunoaștere în

calitate de învinuită a Janei Surdu din 21.03.2017, emisă în cauza nr. 2016978276, or,

aceasta a fost emisă după expirarea termenului de 3 luni, prevăzut de art. 63 Cod de

procedură penală.

Cu referire la lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatei Surdu Jana

privind comiterea escrocheriei în proporții mari, Colegiul penal a remarcat că, după

noua învinuire înaintată și modificările operate la art. 190 Cod penal, instanța de fond

a reținut că, inculpatei de către partea vătămată i s-a transmis o sumă de bani pentru a

interveni pe lîngă organul de urmărire penală în vederea clasării cauzei penale pornită

pe numele părții vătămate de către CNA, însă, acest fapt nu poate îmbrăca forma unui

act juridic și astfel nu poate fi desemnată natura actului, calității substanțiale ale

obiectului sau desemnate părțile acestui act. De fapt, acesta ar fi un act ilegal de trafic

de influență, care se pedepsește de legea penală.

Potrivit materialelor dosarului instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatei

persistă acțiunea principală, iar ce ține de acțiunea adiacentă nu se atestă din nici o

probă, și astfel, se exclude orice act juridic, or banii oferiți de către Talasimov P. au

fost în scopul clasării unei cauze penale, adică implicarea unor acțiuni ilegale și nu

încheierea unui act juridic.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a constatat că, probele anexate la dosar

demonstrează cu lux de amănunte despre faptul că banii oferiți au fost în scopul clasării

unei cauze penale, adică implicarea unor acțiuni ilegale și nu încheierea unui act juridic

și că declarațiile părții vătămate nu exclud orice dubiu, ba din contra pe alocuri rețin

contradicții în derularea evenimentelor, or, sentința de condamnare pe numele lui

Talasimov Piotr demonstrează mai întâi despre lipsa unui act juridic încheiat între parte

vătămată și inculpată, iar pe de altă parte caracterizează personalitatea părții vătămate.

Sub aspectul laturii subiective infracțiunea de escrocherie se caracterizează prin

vinovăție sub formă de intenție directă, la calificarea fiind obligatoriu stabilirea

scopului special - de cupiditate. Deci, despre caracterul intenției făptuitorului, dacă

aceasta a fost directă, se prezumă din analiza circumstanțelor faptice ale celor comise

și anume faptul că, inculpata a urmărit scopul de a sustrage aceste bunuri, or, nu a fost

demonstrat faptul că, inculpata Surdu Jana intenționa de a primi suma de 10 000 euro,

or, aceasta a indicat pe tot parcursul examinării cauzei că, Talasimov Piotr i-a transmis

500 euro ca mulțumire pentru rezultatul pozitiv în urma ședințelor sale, ea s-a bucurat

de această sumă de bani, i-a spus că este mulțumită, după aceasta el a scos un plic cu

suma de 10 000 euro și i-a spus să-i transmită lui Stas Cojocaru pentru că el nu poate

să părăsească țara, i-a răspuns că poate îi dă doar suma de 5000 euro, la care el a

acceptat, a vrut din start să refuze, dar din motiv că a mulțumit-o cu suma de 500 euro

ea a acceptat această propunere. Astfel, în cazul îndoielilor care nu pot fi înlăturate

privind analiza acestor circumstanțe, interpretarea se va face în favoarea făptuitorului.

Subsecvent celor enunțate, pornind de la normele penale enunțate în coraport cu

circumstanțele săvârșirii infracțiunii, Colegiul Penal a conchis, că, deși instanța de fond

8

a făcut referire în partea descriptivă a hotărârii emise la doctrina penală referitor la

elementele infracțiunii de escrocherie, eronat a apreciat că, în cadrul cercetării

judecătorești prin cumulul de probe administrate, analizate în coroborare cu materialele

cauzei penale - a fost confirmată vinovăția inculpatei Surdu Jana. Or, reieșind din

concluzia instanței de fond, nu este cert și clar aprecierea referitor la manifestarea

acțiunilor de către Surdu Jana care să întrunească fapta prejudiciabilă ce constă în

dobândirea ilicită a bunurilor, sustragerea lor și acțiunea de înșelăciune sau abuz de

încredere pe motiv, că atât din declarațiile inculpatei cât și a părții vătămate se atestă

că, Surdu Jana i-a propus 2 variante, ca să-i rezolve problema părții vătămate, în

privința dosarului penal deschis pe numele ultimului și anume, să-i achite lui Surdu

Jana 5 000 euro și va fi condamnat condiționat, ori achită 10 000 euro și dosarul va fi

clasat complet. Surdu Jana a explicat că banii vor fi la ea, ulterior vor fi transmiși unor

persoane care vor soluționa problema. Partea vătămată a căzut de acord ca să transmită

suma de 10 000 euro, ca să fie clasat dosarul penal și i-a transmis lui Surdu Jana banii

undeva peste 3 zile pe str. Bănulescu Bodoni, lângă piața de flori, suma de 10 000 euro

pentru soluționarea problemei și 500 euro ca mulțumire lui Surdu Jana.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, în speța dedusă judecății între Surdu

Jana și Talasimov Piotr a existat o înțelegere de a interveni în soluționarea unei

probleme, pentru care ultimul i-a transmis suma de 10 000 euro, pentru ca acești bani

să-i fie transmiși lui Cojocaru Stanislav, iar careva înscrisuri sau recipise, nu au fost

întocmite.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, latura subiectivă a unei escrocherii

se caracterizează prin intenție directă, în scop cupidant, iar în speța dată acțiunile

inculpatei nu au avut un scop de profit, în sensul dat, or, ultima a fost intermediar între

partea vătămată și Cojocaru Stanislav, căruia și i-au fost transmiși banii.

Astfel, Colegiul a concluzionat că pe cazul dat acuzarea nu a prezentat probe

suficiente, precum că inculpata prin acțiunile sale a comis infracțiunea imputată

acesteia, iar prin prisma tuturor probelor analizate și cercetate minuțios în ședința

instanței de apel, Colegiul a reținut că, învinuirea adusă lui Surdu Jana în comiterea

faptei imputate, nu a fost confirmată.

ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău

– Țurcanu Svetlana indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct.6) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.05.2019 fără

modificări, deoarece apelurile avocatului Burduja Victoria și apelul avocatului Spînu

Ludmila în interesele inculpatei Surdu Jana greșit au fost admise.

5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de apel în mod eronat constată că acuzarea a omis termenul de 3 luni

stabilit ca termen-limită de art. 63 alin.(2) și (5) Cod de procedură penală, pentru

punerea sub învinuire a cet. Surdu Jana, fapt, constatând nulitatea ordonanței de

recunoaștere în calitate de învinuită a lui Surdu Jana din 21.03.2017;

9

- partea apărării nu a făcut uz de prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală, deoarece la finele urmăririi penale nici avocatul, nici inculpata nu au înaintat

demersuri cu privire la contestarea probelor, precum și nu au invocat nulitatea a careva

acte procesuale cât și probe;

- după cum s-a stabilit în instanță de fond, ordonanța de începere a urmăririi penale

din 16.12.2016 nu face parte din categoria actelor procedurale care atribuie unei

persoane calitatea de bănuit;

- în cazul în care, partea apărării a considerat că, în cadrul urmăririi penale, au fost

încălcate prevederile art. 63 Cod de procedură penală, urma să conteste aceste încălcări

în cadrul urmăririi penale, în ordinea art. 298-2991 și art. 313 Cod de procedură penală;

- instanța de fond prin încheierea din 07.06.2017 a respins drept neîntemeiată

cererea avocatului Spînu Ludmila în apărarea intereselor inculpatei privind constatarea

nulității ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuită a lui Surdu Jana din

21.03.2017 cu dispunerea anulării tuturor actelor procesuale și acțiunilor de urmărire

penală emise/efectuate ulterior emiterii la 21.03.2017 a ordonanței de recunoaștere în

calitate de învinuită a lui Surdu Jana, încetarea prezentei cauze penale de învinuire a

Surdu Jana în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal -

încheierea fiind irevocabilă;

- instanța de apel nu s-a pronunțat în mod argumentat asupra faptului de ce

respinge probele care stau la baza sentinței de condamnare;

- probele acuzării au fost trecute doar în revistă prin enumerarea și indicarea lor,

iar criticile invocate de către instanța de apel se axează în exclusivitate doar pe unele

argumente preluate selectiv din soluția adoptată de către instanța de fond, în speța dată;

- cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal,

încriminată inculpatei Surdu Jana, colegiul penal nu a ținut cont de faptul că, latura

obiectivă a infracțiunii date, în forma calificată, include fapta prejudiciabilă ce se

exprimă prin două acțiuni: acțiunea principală, care constă în inducerea în eroare a unei

persoane exprimată prin prezentarea cu adevărată a unei fapte mincinoase și acțiunea

adiacentă, care constă în încheierea unui act juridic;

- la aprecierea declarațiilor părții vătămate Talasimov Piotr, instanța de apel nu a

expus care sunt criteriile sau limitele care ar delimita circumstanțele veridice expuse în

declarațiile acesteia, de circumstanțele care după părerea instanței de apel nu sunt

veridice, or din care considerațiuni, instanța a constatat că sunt lipsite de veridicitate

declarațiile părții vătămate;

- instanța de apel și-a întemeiat concluzia predominant doar în baza declarațiilor

și versiunii inculpatei Surdu Jana și în mod inexplicabil nu a indicat în baza căror

motive și raționamente a respins totalitatea probelor administrat de către acuzare în

susținerea învinuirii aduse;

- acuzarea susține poziția expusă de către instanța de fond, conform căreia se

constată că prin ansamblu probelor administrate în ședința de judecată, vinovăția

inculpatei Surdu Jana în comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin, iar

acțiunile inculpatei corect au fost calificate și încadrate în prevederile art. 190 alin.5

10

Cod penal și anume: instanța de apel urma să rețină ca fiind pertinente și concludente

declarațiile părții vătămate Talasimov Piotr, a martorului Jardan Nicolae.

- în pofida complexității cauzei, colegiul penal, urma să evalueze credibilitatea

declarațiilor părții vătămate, apreciindu-le direct în coroborare cu procesul-verbal de

examinare a obiectului din 27.02.2017 privind examinarea ordinului de încasare din

11.01.2017 prin care se constată că beneficiar a sumei de 500 euro transferată de către

Surdu Jana este Talasimov Piotr (f.d. 52); copiile ordinilor de încasare din 11.01.2017,

07.03.2017, 10.03.2017, 14.03.2017 și 20.03.2017 prin care Surdu Jana i-a transferat

în total lui Talsimov Piotr suma de 7500 de euro (f.d 111-119), iar conform copiei

ordinelor de încasare din 10.04.2017, 11.04.2017, 11.04.2017 Surdu Jana i-a transferat

în total lui Talsimov Piotr suma de 2500 de euro (f.d 176-177);

- acțiunile întreprinse de către inculpata Surdu Jana, ulterior obținerii sumei de

10500 Euro de la partea vătămată denotă că inculpata a urmărit să creeze în viziunea

părții vătămate Talasimov Piotr o impresie falsă despre intențiile sale de a influența

clasarea cauzei penale în privința lui Talasimov Piotr inculpata, cu rea-credință nu și-a

onorat angajamentul asumat față de partea vătămată, urmărind ducerea în eroare a părții

vătămate cu scop de cupiditate;

- concluzia instanței de apel precum că, nu s-a constatat intenția lui Surdu Jana

îndreptată în vederea dobândirii ilicite a banilor de la partea vătămată Talasimov Piotr

indicînd că: „Instanța de apel retine că, latura subiectivă a unei escrocherii se

caracterizează prin intenție directă, în scop cupidant, iar în speța dată acțiunile

inculpatei nu au avut un scop de profit, în sensul dat, or, ultima a fost intermediar între

partea vătămată și Cojocarii Stanislav, căruia și i-au fost transmiși banii” acuzarea o

consideră lipsită de motivare or, în instanța de judecată Surdu Jana a declarat că, „la

faza urmăririi penaeă nu a indicat despre Cojocaru Stas și unele detalii, deoarece

Talasimov Piotr i-a comunicat să se conducă de declarațiile acestuia, deoarece să

poată să-și retragă cererea, și el în declarațiile lui nu a indicat despre Stas Cojocaru

și Batâr Roman, a spus că are la dispoziție 3 luni ca să-i restituie banii lui Talsimov

Piotr și ulterior cauza se va clasa” (a se vedea fila 5 a sentinței).

- declarațiile inculpatei Surdu Jana date în cadrul audierii sale în ședința de

judecată urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea sunt făcute în vederea evitării

de a fi atrasă la răspundere penală, fapt care reiese și din declarațiile părții vătămate,

martorilor și a materialelor anexate la dosar;

- este absolut eronată afirmația colegiului penal referitor la incertitudinea

existenței intenției directe din partea făptuitoarei în raport cu victima, deoarece cu

certitudine este stabilit faptul că metoda în care ea a acționat în vederea dobândirii

sumei de bani de la partea vătămată, de rând cu situația financiară precară în care se

afla la acel moment, precum și precedenta condamnare pentru fapte analogice cu o

încadrare identică a acțiunilor criminale, confirmă intenția dobândirii prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase a bunurilor altor persoane, fapt demonstrat și prin

recuperarea ulterioară a sumei de bani primite, după adresarea părții vătămate cu

plângere penală la organele de drept, indicare ulterioară precum că suma de bani

primită parcă ar fi transmisă altor persoane pentru soluționarea chestiunii cu clasarea

11

cauzei penale în privința părții vătămate, care de fapt nu au fost identificate și în nici

un mod nu puteau influența derularea procesului penal în privința lui Talasimov Piotr;

- pe lângă, aspectul laturii subiective se evidențiază și cel al laturii obiective, astfel

încât acțiunile inculpatei reprezintă o simulare, care este demonstrată prin lipsa de

fundamentare juridică și economică a situației inculpatei, caracterul irealizabil al

angajamentului asumat, or în realizarea scopurilor sale de dobândire ilicită unei sume

de bani, inculpatul a recurs la prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase or,

partea vătămată Talasimov Piotr consideră că inculpata chiar cunoaște persoane

influente (în speță Stas Cojocaru) care pot clasa cauza penală în privința părții vătămate

- ca fiind de bună-credință.

- inculpata Surdu Jana într-adevăr i-a propus părții vătămate contribuția în vederea

clasării cauzei penale prin intermediul procurorului Cojocaru Stat însă la materialele

cauzei penale lipsesc careva acte ce ar confirma că ultimul are sau a avut careva

tangență pe cauza penală pornită în privința lui Talismanov Piotr;

- partea vătămată și martorii menționați au depus declarații cu privire la

constatarea faptei prejudiciabile și identificarea făptuitorului, și nu au fost stabilite

careva împrejurări pentru a da apreciere critică depozițiilor martorilor, odată ce nu a

fost dovedită existența a careva relații ostile între inculpată, partea vătămată și martori.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că procurorul

invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar și respectiv s-a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Din analiza textuală a recursului declarat, rezultă, că procurorul, bazându-se pe

temeiului de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, invocă

că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța

de apel a comis erori grave de fapt și de drept, greșit a admis apelurile apărării, casând

total sentința, a pronunțat o nouă hotărâre nemotivată, contrar probelor administrate,

prin care Surdu Jana, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5)

Cod penal, a fost achitată.

12

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate

de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Se reține, că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

noiembrie 2019 au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă

hotărâre prin care Surdu Jana a fost achitată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin.(5) Cod penal pe motiv că, fapta inculpatei nu întrunește elementele

infracțiunii, motivîndu-și soluția contradictoriu.

Conform art.385 alin.(1) pct.1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul și dacă fapta întrunește elementele infracțiunii

și de care anume lege penală este prevăzută ea.

Reieșind din prevederile art. 394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei

constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului,

cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială

nevinovăția celui achitat.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte.

În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei.

Astfel, la caz se constată, că, instanța de apel, rejudecând cauza, nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate, contradictoriu și-a motivat soluția de achitare,

invocând temeiuri diferite și constatări contradictorii, apreciind probele fără

respectarea prevederilor art.101 Cod procedură penală, constatând că sentința este una

neîntemeiată și rejudecând cauza potrivit regulilor generale, a examinat probele

prezentate și a ajuns la concluzia, pe deoparte:

- la pct.82,86-102 din decizie, că fapta incriminată lui Surdu Jana nu întrunește

elementele infracțiunii, prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, și anume latura

obiectivă și subiectivă, constatând, că în acțiunile inculpatei persistă acțiunea

13

principală, iar ce ține de acțiunea adiacentă nu se atestă din nici o probă, și astfel, se

exclude orice act juridic, or banii oferiți de către Talasimov P. au fost în scopul clasării

unei cauze penale, adică implicarea unor acțiuni ilegale și nu încheierea unui act

juridic” iar la pct. 85 ajunge la concluzia, ”că faptele inculpatei ar fi un act ilegal de

trafic de influență”, ulterior la pct.105-110, constată, că „la caz există relații civile”,

iar la pct. 112 menționează, că ”acuzarea nu a prezentat probe precum că inculpata a

comis infracțiunea”,

pe de altă parte:

- la pct.70-81 din decizie, constată nulitatea ordonanței de recunoaștere în

calitate de învinuită a lui Surdu Jana din 21.03.2017, emisă în cauza nr. 2016978276,

motivând, că aceasta a fost emisă după expirarea termenului de 3 luni, prevăzut de

art.63 Cod de procedură penală, calculând termenul de menținere în calitate de bănuit

din momentul pornirii urmăririi penale, conform ordonanței.

Deci, reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, instanța

de apel contradictoriu pune la baza soluției de achitare temeiuri care se contrazic

reciproc, or, în cazul constatării nulității ordonanței de recunoaștere în calitate de

învinuită se aplică prevederile art.391 al.1 pct.6 Cod procedură penală – încetarea

procesului penal din motive, că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, fără a fi necesar de a

administra și a da apreciere probelor, or toate acțiunile de urmărire penală survenite

ulterior ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit sunt nule de drept.

Totodată, din materialele cauzei, în raport cu normele legale relevante, rezultă, că

soluția instanței de apel privind nulitatea ordonanței de punere sub învinuire a lui Surdu

Jana din 21.03.2017, pe motiv de expirare a termenului de deținere în calitate de

învinuită a acesteia, este una eronată, fiind contrară prevederilor art.63 Cod procedură

penală, practicii judiciare, stabilite inclusiv, prin Decizia Curții Supreme de Justiție nr.

4-1ril-2/2019 din 22 februarie 2019, emisă în baza recursului în interesul legii declarat

de Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Emanoil Ploșnița, privind

interpretarea și aplicarea prevederilor art. 63 Cod de procedură penală.

La acest segment, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel, ajungând la

concluzia enunțată, fără a ține cont de prevederile art.251 al.4 Cod procedură penală, a

omis să se expună și să dea apreciere acelui fapt că, prin încheierea Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani din 07 iunie 2017 (f.d.188-192 Vol.I), a fost soluționată și

respinsă ca drept neîntemeiată cererea avocatului Spînu Ludmila în apărarea intereselor

inculpatei privind constatarea nulității ordonanței de recunoaștere în calitate de

învinuită a lui Surdu Jana din 21.03.2017, încheierea fiind irevocabilă.

În atare circumstanțe, concluziile instanței de apel se apreciază ca fiind confuze,

care nu se conciliază reciproc, constituind o eroare de drept, prevăzută de art. 427 al.1

pct.6 Cod procedură penală, invocată de recurent, care duce la casarea integrală a

deciziei cu rejudecarea cauzei.

Totodată, și motivarea instanței de apel privind lipsa elementelor infracțiunii în

acțiunile inculpatei și în special lipsa laturii obiective, subiective, este defectuoasă,

argumentele recurentului și la acest capitol fiind întemeiate, or, din conținutul deciziei

14

rezultă, că instanța de apel, trecând prin revistă probele prin enumerarea și indicarea

lor, nu le-a dat o apreciere cuvenită după cum prevede art.101 Cod procedură penală,

și-a bazat soluția pe versiunea apărării și unele probe, preluate selectiv din soluția

adoptată de prima instanță.

Deci, în urma sintezei concluziilor invocate de către instanța de apel în hotărârea

adoptată, Colegiul observă o inadvertență în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării

lui Surdu Jana, fiind constatată în motivarea deciziei concluzii contradictorii „fapta nu

întrunește elementele infracțiunii” și „nulitatea ordonanței de punere sub învinuire”.

În concluzie instanța de recurs constată că, casând sentința de condamnare a lui

Surdu Jana, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz,

fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe,

instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu a dispus achitarea integrală

a acesteia.

Prin urmare, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale

la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei

în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate

și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-

și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei

concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum

și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

15

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău – Țurcanu Svetlana.

Casează, integral, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

noiembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Surdu Jana xxxxx cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

16