1ra-548/20 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-548/20 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-548/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Fedora, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 23 septembrie 2019, în

cauza penală în privința lui

Cabac Ivan XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 10.10.2019 – 28.06.2019

instanța de apel: 18.07.2019 – 23.09.2019

instanța de recurs: 06.12.2019 – 27.05.2020

A C O N S T A T A T :

28 iunie 2019, Cabac Ivan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub forma

de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, adică 25000

(două zeci și cinci mii) lei fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea

de la inculpatul Cabac Ivan în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

2306 (două mii trei sute și șase) lei, suportate pentru efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală, și anume: suma de 320 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare cu nr. 56 din 09.06.2017, suma de 320 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare cu nr. 58 din 09.06.2017, suma de 320 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare cu nr. 57 din 09.06.2017, suma de 1078 lei pentru

efectuarea expertizei psihiatrice ambulatorie cu nr. 290 din 25.09.2017, suma

de 268 lei, cheltuieli IP Ceadîr-Lunga, și anume cheltuielile pentru benzină AI-

95 în volum de 10 litri cu valoare de 16 lei 80 bani pentru un litru, în suma totală

de 168 lei (deplasare grupei operative pentru examinarea la fața locului a

accidentului rutier), cheltuieli pentru hârtie de forma A4, toner cartușului

pentru imprimantele de serviciu în suma de 100 lei.

1

Cabac Ivan la data de 23 mai 2017, aproximativ la orele 09:20,

conducând automobilul de model „AUDI A4” cu n/î XXXXX și deplasându-se pe

traseul G-140, km 4+500 metri pe cale de comunicație Copceac-Taraclia, în

încălcarea cerințelor pct. 45 pct. (1) lit. a), b), d), pct. 51 lit. c) Regulamentului

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai

2009, a condus vehiculul ne ținând permanent seama de situația rutieră, starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, precum și nu s-a asigurat că

poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni circulația din sens

opus, și efectuând depășirea automobilului care s-a deplasat înainte acestuia, a

ieșit pe partea opusă și s-a ciocnit cu automobilul de model „Toyota Corolla” cu

n/î XXXXX sub conducerea lui Iusiumbeli Ivan, în urma cărui fapt, pasagerul din

automobilul de model „AUDI A4” cu n/î XXXXX, Caracas Marina a primit leziuni

corporale sub formă de: XXXXX, care se referă la vătămări corporale ușoare, dar

pasagerul din automobilul de model „Toyota Corolla” cu n/î XXXXX, Burlacova

Olga a primit leziuni corporale sub formă de: XXXXX, care au provocat

vătămarea medie a sănătății.

Astfel, prin acțiunile sale Cabac Ivan a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 264 alin. (1) Cod penal, cu calificativele: încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale.

procuraturii UTA Găgăuzia, sediul Ceadîr-Lunga, Bratan L., prin care a solicitat

casarea sentinței în parte ce ține de respingerea încasării cheltuielilor judiciare

din contul inculpatului.

În motivarea procurorul a menționat că:

- sentința în partea neîncasării cheltuielilor judiciare este ilegală.

- art. 229 Cod de procedură penală, prevede posibilitatea de obliga

condamnatul prin o hotărârea judecătorească să achite cheltuielile, în special,

în cazul săvârșirii de către acesta a infracțiunii intenționate, legea prevede și

posibilitatea eliberării condamnatului de plata cheltuielilor judiciare și

admiterea lor din contul statului, doar în cazul dacă persoana care trebuie să

suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

23 septembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința fără

modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că în cadrul

urmăririi penale au fost efectuate următoarele acțiuni procesuale care au dus

la suportarea următoarelor cheltuieli judiciare: expertiza medico-legală nr. 56

din 09.06.2017 - 320 lei (vol. 114-116); expertiza medico-legală nr. 58 din

09.06.2017 - 320 lei (vol. 121-123); expertiza medico-legală nr. 57 din

2

09.06.2017 - 320 lei (vol. 128-130); expertiza psihiatrică nr. 290 din

25.09.2017 - 1078 lei (vol. 1 f.d. 135-139).

Astfel, instanța de apel reieșind din prevederile art. 239 Cod de procedură

penală, a menționat că încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat este

posibilă doar în cazurile când ele sunt suportate în conformitate cu legea pentru

asigurarea bunului mers a procesului penal, la fel cheltuielile judiciare nu

includ în sine cheltuielile de birou sau careva alte cheltuieli.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că de la inculpatul Cabac Ivan,

nu pot fi încasate cheltuielile de birou sau careva alte cheltuieli, suportate în

cadrul efectuării urmăririi penale în mărime de 268 lei (cheltuielile pentru

benzină AI-95 în volum de 10 litri cu valoare de 16 lei 80 bani pentru un litru, în

suma totală de 168 lei deplasare grupei operative pentru examinarea la fața

locului a accidentului rutier, cheltuieli pentru hârtie de forma A4, toner cartușului

pentru imprimantele de serviciu în suma de 100 lei), întrucât ele nu sunt incluse

în lista cheltuielilor judiciare expuse în art. 227 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că din caracterul dispozitiv al art. 229 alin.

(2), (3) Cod de procedură penală, reiese faptul că impunerea pe seama

condamnatului a cheltuielilor de judecată nu poate fi o alegere întâmplătoare a

instanței de judecată, deoarece reieșind din sensul legii, această alegere a

legislatorului este stipulată prin caracteristica personalității inculpatului și în

primul rând prin starea lui materială.

În opinia instanței de apel, prima instanță examinând chestiunea privind

încasarea cheltuielilor judiciare în cauza penală, a respins ca neîntemeiat

demersul procurorului privind încasarea de la inculpatul, în beneficiul

bugetului de stat a cheltuielilor judiciare în mărime de 2306 lei, suportate în

legătura cu efectuarea expertizelor judiciare în cadrul urmăririi penale,

întrucât efectuarea expertizelor respective în cazul dat a fost după natura sa

neapărată și obligatorie, în scopul obținerii probelor în cauza dată, precum și în

scopul formulării învinuirii.

Reieșind din cele menționate, precum și din sarcina procesului penal și

principiul umanismului, ținând cont de situația materială a inculpatului care nu

este angajat în câmpul muncii, este persoana cu dizabilități, are la întreținere

doi copii minori, instanța de apel a considerat că cheltuielile judiciare în

mărime de 2306 lei, nu pot fi încasate de la inculpatul.

Luând în considerație cele stabilite, instanța de apel a conchis că este

neîntemeiat argumentul acuzării precum că dacă persoana intenționat a

săvârșit infracțiunea, atunci în afară de pedeapsa penală, această trebuie în

mod obligatoriu să suporte toate cheltuielile financiare, legate cu investigarea

infracțiunii săvârșite, or, în aspectul dat, anume statul este obligat să achite

cheltuielile judiciare, legate cu investigarea cauzelor penale pentru colectarea

probelor în vederea stabilirii vinovăției.

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul central, Gheorghieva Fedora,

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. 91) pct. 10) și 12) Cod de

3

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi hotărâri de încasarea din contul inculpatului Cabac Ivan în beneficiul

statului a sumei de 2306 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- prin legislația de procedură, și anume art. 229 alin. (1) Cod de procedură

penală, s-a stabilit că cheltuielile de judecată sunt suportate de condamnat. La

comiterea intenționată de persoana care a săvârșit fapte prejudiciabile

(infracțiunea), aceasta trebuie, în afară de pedeapsa penală, să suporte, de

asemenea, toate cheltuieli financiare legate cu examinarea infracțiunii comise

de el. De aceea, respingerea de către instanțele de fond a cerințelor privind

încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 2306 lei, este

ilegală.

- prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, care a intrat în vigoare la 09.02.2018.,

a fost exclus alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, care prevedea că

achitarea expertizei judiciare, efectuate în cazuri prevăzut la alin. (1) art. 143

Cod de procedură penală, se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat.

Această modificare a legislației de procedură penală în vigoare demonstrează,

de asemenea, că cheltuielile de judecată în dosarul penal sunt suportate de

condamnat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal reține că recurentul a invocat în calitate de temei pentru

recurs, prevederile pct. 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

însă în conținutul recursului nu a fost expusă nici o motivare în susținerea

temeiurilor invocate, în esență, recurentul criticând decizia instanței de apel

prin care s-a dispus respingerea încasării din contul inculpatului a cheltuielilor

de judecată, considerând că instanțele de judecată au pronunțat în această

parte o decizie neargumentată și ilegală.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide,

că instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

temeiurile legale prevăzute de legiuitor la capitolul soluționării recuperării

cheltuielilor judiciare, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a respinge apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără

4

modificări, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea

de la inculpat a sumei de 2306 lei, ce constituie cheltuieli judiciare.

Colegiul penal ține să menționeze la acest capitol, că potrivit prevederilor

art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală cheltuielile judiciare cuprind sumele:

1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și

cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea

asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Totodată Colegiul penal atenționează că potrivit alin. (1) art. 228 Cod de

procedură penală în modul prevăzut de legea procesuală penală, din sumele

alocate de stat vor fi compensate următoarele cheltuielile judiciare suportate

de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții procedurali,

interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții

vătămate, ai părții civile.

Prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 în vigoare din 09.02.2018 a fost

abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală în care se stabilea că plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute de alin. (1), adică pentru

înfăptuirea expertizelor care au un caracter obligatoriu, se făcea din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Procurorul în recursul depus face referire la această modificare în lege,

considerând că în acest caz inculpatul este obligat să achite pentru recuperarea

cheltuielilor suportate atât pentru efectuarea expertizelor dispuse în speță de

către organul de urmărire penală pentru stabilirea vinovăției inculpatului dar

și pentru alte cheltuieli suportate de organul de urmărire penală pentru

instrumentarea cauzei, cheltuieli de ordin tehnic cu sunt cheltuielile pentru

benzină AI-95 în volum de 10 litri cu valoare de 16 lei 80 bani pentru un litru,

în suma totală de 168 lei (deplasare grupei operative pentru examinarea la fața

locului a accidentului rutier), cheltuieli pentru hârtie de forma A4, toner

cartușului pentru imprimantele de serviciu în suma de 100 lei.

Cu referire la aceste argumente ale procurorului Colegiul penal ține să

sublinieze, că instanțele de fond la soluționarea solicitărilor procurorului de

încasare din contul inculpatului a cheltuielilor suportate de către stat pentru

înfăptuirea expertizelor au indicat asupra nemotivării acestora și pe alocuri

depășirii temeiurilor cadrului legal.

În acest sens, Colegiul penal subliniază, că în conformitate cu prevederile

art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală cheltuielile judiciare sunt suportate

de condamnat sau sunt trecute în contul statului, iar alin. (2) al aceluiași articol

5

indică asupra faptului, că instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare.

Totodată alin. (3) stipulează, că instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie

să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă

plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. În speță inculpatul are

doi copii minori la întreținere, deține grad de dezabilitate și nu este angajat în

câmpul muncii.

Astfel, Colegiul penal constată, că obligarea la plata sau liberarea de plata

cheltuielilor judiciare ar putea fi dispusă de către instanța de judecată reieșind

din anumite circumstanțe, care trebuie invocate în motivare și probate

corespunzător, cu excluderea depășirilor arbitrare din partea solicitantului.

Totodată, reieșind din principiile generale ale dreptului și în scopul

respectării drepturilor fundamentale ale inculpatului, Colegiul penal consideră,

că circumstanțele care ar putea servi temei pentru obligarea la plata sau

liberarea de plata cheltuielilor judiciare din contul inculpatului urmau a fi

invocate de către procuror și probate corespunzător de către acesta. Mai mult

decât atât probele prezentate în acest sens trebuie să constituie obiect de

examinare în prima instanță și în instanța de apel.

Reieșind din cele sus-expuse, Colegiul penal constată, că pe parcursul

examinării cauzei procurorul a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare din

contul inculpatului fără a-și motiva temeinic solicitările în acest sens, făcând

trimitere în exclusivitate doar la normele de procedură penală relevante

acestuia aspect și trecându-le în revistă a considerat suficient de a argumenta

necesitatea dispunerii încasării din contul inculpatului ape lângă sumele

stabilite cert pentru efectuarea expertizelor judiciare ce au fost apreciate ca

probe în demonstrarea vinovăției, a inclus un cuantum arbitrar și a altor

cheltuieli suportate de către ofițerii de urmărire penală și procuror la

instrumentarea cauzei, astfel Colegiul penal apreciază că instanțele de fond

aflându-se în albia legalității, întemeiat și corect au respins solicitările

procurorului.

Mai mult, în textul recursului, procurorul a menționat că inculpatul

urmează numaidecât să recupereze cheltuielile judiciare suportate în speță, și

din considerentul că a comis o infracțiune cu intenție. Însă Colegiul penal ține

să reamintească procurorului faptul că infracțiunea prevăzută de art. 264

alin. (1) Cod penal, pentru care a fost condamnat Cabac Ivan, forma vinovăției

este din imprudență și nu din intenție, prin urmare expunerile procurorului și

în această parte au deviat mult de la circumstanțele respectivei spețe.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul, că deși recursul declarat a fost

expus foarte succint, recurentul a indicat de mai multe ori în textul acestuia, că

decizia instanței de apel este una ilegală, însă argumentarea acestei poziții

limitându-se la expunerea unor fraze declarative și sterile.

6

Prin urmare, Colegiul penal conchide că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, erorile de drept invocate de către recurent nu sunt

incidente speței, neexistând o coroborare între argumentele expuse și

solicitările înaintate, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Fedora, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 23 septembrie 2019, în cauza penală în

privința lui Cabac Ivan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

7