1ra-1284/2020 — art. 260 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 05 iunie 2019, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Malanîci Eduard a fost condamnat în baza art. 260 Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probă de 2 ani. Tverdohleb Alexandr a fost condamnat în baza art. 260 Cod penal la 3 ani închisoare. 1 În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probă de 2 ani. Cebotari Ilia a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 260 Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probă de 2 ani. Tatarenco Alexandr a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 260 Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru un termen de probă de 2 ani. Măsurile asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra automobilului „BMW X5” cu n.î. XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb A. și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E., au fost anulate, fiind ridicat sechestrul aplicat asupra acestor bunuri. De la inculpații Malanîci E., Tverdohleb A., Cebotari I. și Tatarenco A. s-au încasat, în mod solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei.

Instanța de fond a constatat că în perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci E., acționând intenționat, realizând inițial activitatea infracțională de sine stătător, ulterior, începând cu anul 2015, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Tverdohleb A., începând cu anul 2017, cu Cebotari I. și cu Tatarenco A., prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori, printre care: „JekaProf”, „Procryptgroup”, „karabulut”, conturile din aplicația de mesagerie electronică Jabber - procryptgroup@jabbim.pl, procryptgroup@exploit.im, ragnar78@exploit. im, criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online, (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioară infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in, https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe, inclusiv din afara Republicii Moldova, printre care și persoanele neidentificate cu pseudonimele - „none_1” și „no-name”, a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică, manifestate, potrivit sesizării Biroului Federal de Investigații (FBI) al Departamentului de Justiție din Statele Unite ale Americii, prin accesarea ilegală a conturilor bancare 2 ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile date. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018, Malanîci E. a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „Щукина Надежда Михайловна”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Inculpatul Tverdohleb A., în perioada de timp cuprinsă între 2012 - 2018, acționând intenționat, realizând inițial activitatea infracțională de sine stătător, ulterior, începând cu anul 2015, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Malanîci E., începând cu anul 2017, cu Cebotari I. și cu Tatarenco A., prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori, printre care: „YTC”, conturile din aplicația de mesagerie electronică „Jabber” - ytc@jabbim.pl, ytc@exploit.in, programele (software-ul) pentru criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online (pagini din rețeaua globală Internet și forum- uri) cu acces limitat, specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioara infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in, https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018 Tverdohleb A. a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Inculpatul Cebotari I., în perioada de timp cuprinsă între 2017 - 2018, acționând intenționat, având rolul de complice, realizând activitatea infracțională de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Tverdohleb A., cu Malanîci E. și cu Tatarenco A., prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori, printre care: „Redking013”, contul din aplicația de mesagerie electronică „Jabber” - redking013@exploit.im, contul din aplicația de mesagerie electronică „Telegram” -„Чeбa” cu numărul de telefon mobil +XXXXXX, programele (software-ul) pentru criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și 3 destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioara infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in, https://ciyptor.biz, www.forum.hackersoft.ru și https://lolzteam.net/, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează portmoneul electronic „WebMoney”, în perioada 02.09.2017 - 08.05.2018 Cebotari I. a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 43.561,30 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Inculpatul Tatarenco A., în perioada de timp cuprinsă între 2013 - 2018, acționând intenționat, având rolul de complice, realizând activitatea infracțională de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Tverdohleb A., cu Malanîci E. și începând cu anul 2017, cu Cebotari I., prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori printre care: „alen.sgor”, „sasagiant”, contul din aplicația de mesagerie electronică „Jabber”-alen.sgor@exploit.im, programele (software-ul) pentru criptarea fișierelor „Smoke” și „Aegis”, fiind înregistrat pe platforme online (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioara infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit. in, https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adăpate de către Malanîci E., în scopul comiterii de către persoane terțe, inclusiv din afara Republicii Moldova, printre care și persoanele neidentificate cu pseudonimele - „none 1” și „no-name”, a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică, manifestate, potrivit sesizării Biroului Federal de Investigații (FBI) al Departamentului de Justiție din Statele Unite ale Americii, prin accesarea ilegală a conturilor bancare ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile date. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018 Malanîci E. a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „Щукина Надежда Михайловна”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, pentru 4 prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Instanța a reținut că inculpații, fiind audiați în corespundere cu prevederile art. 108 și 3641 Cod de procedură penală, au recunoscut pe deplin vina și au confirmat că faptele descrise în rechizitoriu corespund realității. Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpaților Malanîci E. și Tverdohleb A. în baza art. 260 Cod penal, ca producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziție a mijloacelor tehnice sau produselor program, manifestată prin producerea, comercializarea și punerea la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program, concepute sau adaptate, în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prevăzute la art. 259, 2605 și 2606, iar acțiunile inculpaților Cebotari I. și Tatarenco A. – în temeiul art. 42 alin. (5), art. 260 Cod penal, ca complicitatea la producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziție a mijloacelor tehnice sau produselor program, manifestată prin producerea, comercializarea și punerea la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program, concepute sau adaptate, în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prevăzute la art. 259, 2605 și 2606. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații au comis o infracțiune mai puțin gravă, care se pedepsește cu amendă de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. Totodată, instanța a statuat că, potrivit art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210. În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice operațiuni în privința acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 Cod penal. Conform art. 204 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente responsabile în suma valorii probabile a pagubei. Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii pot fi puse sub sechestru numai bunurile învinuitului sau ale inculpatului, în funcție de suma maximă a amenzii care poate fi stabilită pentru infracțiunea comisă. Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 Cod penal. În cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă 5 acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 12) Cod procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează dacă urmează să fie ridicat sechestrul asupra bunurilor. Prin încheierile Judecătoriei Chișinău din 21.02.2019 a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA și automobilului „BMW X5”, n.î.. XXXXX, ce aparțin învinuitului Tverdohleb A. și asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ce aparțin învinuitului Malanîci E. Astfel, sechestrul asupra bunurilor mobile ce aparțin inculpaților a fost aplicat în scopul executării unei eventuale pedepse cu amendă și asigurării unei eventuale confiscări speciale a bunurilor rezultate din infracțiune, inculpații fiind bănuiți de comiterea mai multor infracțiuni, în final fiindu-le înaintată învinuirea numai în baza art. 260 Cod penal. Deci, ținând cont de prevederile legale și de categoria pedepsei stabilită inculpaților, constatând lipsa cauzării căruiva prejudiciu prin acțiunile ilegale ale inculpaților, este necesară anularea măsurilor asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 - sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX, ce-i aparține lui Tverdohleb A. și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E. Totodată, solicitarea acuzării cu privire la confiscarea și trecerea în beneficiul statului a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb A., a automobilului de „BMW X5”, n.î. XXXXX, ce-i aparține acestuia și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E., este una neîntemeiată, ori, în cadrul cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că aceste bunuri au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați. Mai mult, a fost stabilit că inculpații se ocupau de comercializarea automobilelor de mâna a doua, iar inculpatul Malanîci E. a beneficiat de un credit ipotecar în vederea procurării unui bun mobil, versiune care nu a fost verificată de către acuzare în cadrul procesului penal. În același timp, stabilindu-se cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, acestora le revine obligația de a plăti statului cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei.

Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord, Tatiana Russu, a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind confiscarea automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX, a sumei de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb A. și a sumei de 13.300 dolari 6 SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E., cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul art. 106 Cod penal, să fie dispusă confiscarea în folosul statului a automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX, a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb A. și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E. Apelanta a indicat că potrivit art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare), rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Din învinuirea înaintată inculpatului și probele administrate, ulterior acceptate de către inculpați, prin cererea de examinarea a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, a fost stabilit cu certitudine că inculpații, prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua Internat, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal, au recepționat în conturile sale bancare „WebMoney” mijloace bănești, și anume, inculpatul Malanîci E. a recepționat suma de 344.374,75 lei, iar inculpatul Tverdohleb A. a recepționat suma de 349.377,7 lei, ce se confirmă prin informația prezentată de compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport, cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea contravalorii acestora. Totodată, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, iar la urmărirea penală și pe parcursul cercetării judecătorești ei nu au prezentat informații ce ar justifica proveniența mijloacelor bănești depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului de creditare. Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat faptul că făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt demonstrat de către acuzare în cadrul cercetării judecătorești. Ori, eliminarea riscului expus poate fi obținut doar prin confiscarea automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX, și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor fapte delictuale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2020, apelul a fost admis, casată sentința în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate și pronunțată o nouă hotărâre. În corespundere cu art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, s-a confiscat în folosul statului automobilul „BMW X5”, n.î. 423, mijloacele bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate de la Tverdohleb A. și mijloacele bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate de la 7 Malanîci E., cu menținerea sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21.02.2019. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a statuat că potrivit art. 46 alin. (4) din Constituție, bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii, ceea ce prezumă că confiscarea nu reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate privată, în măsura în care prezumția dobândirii licite a bunurilor este răsturnată, prin probe, de organele statului care vin să confirme, că bunurile erau destinate sau au fost utilizate, pentru a săvârși o infracțiune, contravenție sau aceste bunuri au rezultat din infracțiuni și contravenții. Conform art. 106 alin. (1), alin. (2) lit. a) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor utilizate sau destinate pentru săvârșirea infracțiunii. Potrivit art. 162 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazul soluționării cauzei în fond se hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte, urmând ca banii și alte valori dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale să fie trecute în contul statului. Însă, instanța de fond nu a aplicat aceste prevederi legale, deși asupra lor a insistat acuzarea, invocând dobândirea de către inculpați a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 și 13.300 dolari SUA ca urmare a activității criminale desfășurate, ce se confirmă prin actele anexate la dosar - transferul pe conturile administrate de aceștia sub numele altor persoane a mijloacelor bănești, cu readresarea lor pe conturi bancare de unde le-au ridicat, precum și procurarea de către Tverdohleb A., în perioada activității infracționale și din sursele infracționale dobândite a mijlocului de transport „BMW X5”, n.î. XXXXX, asupra cărui a fost aplicat sechestru prin încheierea din 21.02.2019. Deși, sunt suficiente date veridice ce denotă proveniența bunurilor din activitate infracțională, instanța de fond în mod eronat nu le-a supus confiscării. Astfel, potrivit proceselor-verbale din 14.11.2018 de examinare a răspunsului parvenit de la compania WebMoney din 16.06.2018, rezultă transferul pe perioada 14.03.2018-26.04.2018 de pe contul WMID 989487038727 înregistrat după Șuchina Nadejda și administrat de către Malanîci E., în portmoneul Z391568306103 a sumei de 20.845,16 dolari SUA, ce constituie 343.238,5 lei, ulterior retransferați pe alte conturi, în sumă de 20.732,27 dolari SUA, echivalentul a 341.379, 63 lei, precum și în portmoneul R819899299418 parveniți pe cont suma de 4074,07 ruble rusești, echivalentul a 1136,25 lei și transferați pe alte conturi suma de 4040 ruble rusești, echivalentul a 1126,75 lei. Potrivit procesului-verbal din 14.11.2018 de examinare a răspunsului parvenit de la compania WebMoney din 16.06.2018 rezultă transferul în perioada 14.03.2018-26.04.2018 de pe contul WMID 337825527582, înregistrat după Tverdohleb A. cu adresa de email: tverohleb-93@mail.ru în portmoneul Z201066645095 a sumei de 21.218 dolari SUA, ce constituie 349.377.7 lei, fiind retransferată pe alte conturi suma de 22.570 dolari SUA, echivalentul a 371.639,87 lei. 8 Recunoscând integral învinuirea înaintată și probele administrate, inclusiv cele două procesele-verbale de examinare, ce nu au fost obiectate în modul prevăzut de lege, determinându-se caracterul lor veridic, ambii inculpați în instanța de apel au confirmat că banii parveniți în perioada 14.03.2018-16.04.2018 în portmoneele electronice utilizate de ei, au fost transferați și ridicați de pe alte conturi bancare. Totodată, conform cartelei transportului, automobilul „BMW X5”, n.î. XXXXX, a fost procurat de către Tverdohleb A. la 25.08.2018, adică după perioada transferului și ridicării mijloacelor bănești dobândite ilicit, de pe conturile bancare, fiind supus sechestrului prin încheierea din 21.02.2019 în vederea asigurării unei eventuale confiscări speciale sau extinse în cadrul dosarului penal nr. 2017560130. Ori, se confirmă că în perioada vizată de învinuirea adusă inculpaților, pe care au recunoscut-o, ei au dobândit în mod ilicit sume impunătoare de bani, o altă proveniență a cărei nu au putut-o demonstra pe parcursul judecării cauzei, fapt ce determină caracterul întemeiat al solicitării acuzării de a supune confiscării speciale, atât a mijloacelor bănești, ridicate de la domiciliile lor în cadrul perchezițiilor efectuate, cât și a mijlocului de transport procurat de către Tverdohleb A. Deși inculpații au încercat să dovedească proveniența legală a bunurilor, prezentând un set de acte în acest sens, ele nu confirmă argumentele aduse. Astfel, foaia de titlu a copiei de pe contractul ipotecar încheiat la 03.01.2018 dintre BC „Moldindconbank” SA și soții Tverdohleb la suma de 170.000 lei, nu denotă condițiile și angajamentele asumate de părți, tăinuite de inculpat, pentru a nu arăta reala lor utilizare; împrumutul ipotecar fiind dobândit în valută națională și nu străină, a cărei sumă este mult mai mică sau practic în jumătate celei dobândite de către inculpat pe cale criminală, lipsind date privind schimbul ei bancar, ceea ce de altfel se referă și la contractul de împrumut din 01.06.2018 încheiat cu Dimitriu N. la suma de 300.000 lei cu recipisa anexă la el. Și polița de asigurare de accident pe numele lui Tverdohleb S., fiind parte componentă a contractului de asigurare nr. PIB10000128131 din 13.07.2018, nu are vreo tangență cu aspectele de fapt ale cauze. Totodată, mijlocul de transport „BMW X5”, n.î. XXXXX, potrivit extrasului din cartela transportului și a adeverinței a fost procurat de către Tverdohleb A. la 25.08.2018, adică după ridicarea sumelor bănești dobândite ilicit pe cale criminală, fapt ce permite de a concluziona procurarea lui din aceste sume. Sunt irelevante și argumentele privind proveniența mijloacelor bănești ridicate din locuința lui Malanîci E. din vânzarea apartamentului la prețul de 8500 euro, din care deținea 1/2 cotă-parte, dat fiind diferența mare dintre aceste sume, recipisa de împrumut pentru suma de 3000 euro, din luna februarie 2019, percheziția în locuința lui fiind petrecută la 22.08.2018. Deci, în raport cu cadrul legal național și în baza probelor administrate, măsura confiscării contravalorii mijlocului de transport și mijloacelor bănești provenite din activitatea criminală, nu este abuzivă și nu încalcă principiile 9 constituționale referitoare la proprietate, fiind o măsură de siguranță prevăzută de lege. Mai mult, aplicarea măsurii de confiscare specială este oportună în scopul restabilirii echității sociale și contracarării comiterii pe viitor a unor fapte similare de către făptuitor sau alte persoane. Totodată, această măsură nu constituie o ingerință nepermisă a statului în dreptul de proprietate al inculpaților, incompatibilă cu Convenția, întrucât este prevăzută de lege, fiind necesară într-o societate democratică, în scopul în care a fost instituită, acordând garanția de prevenire a comiterii unor fapte cu caracter similar, fiind proporțională scopului urmărit.

Avocatul Lucian Rogac și inculpații au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenții au invocat că contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, conform căruia nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, la cererea instanței de apel, apărarea a prezentat probe care demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești în sumă totală de 38.300 dolari SUA și a automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX. Astfel, inculpatul Malanîci E. a prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit căruia în calitate de vânzător a primit în contul vânzării apartamentului suma de 4250 euro; contractul de împrumut din 16.08.2018, conform căruia a luat cu împrumut suma de 3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019; adeverința TC0048553 din 26.02.2019 prin care se confirmă că se ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua și care probează faptul că la data efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport „BMW X5”, n.î. XXXXXX, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul fiind procurat cu două luni înainte de data petrecerii percheziției. Totodată, inculpatul Tverdohleb A. a prezentat contractul de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu BC „Moldindconbank” S.A, prin care se confirmă luarea împrumutului în mărime de 170.000 lei; contractul de împrumut din 01.06.2018, care confirmă luarea împrumutului în sumă de 350.000 lei; adeverința nr. TC-48499 din 25.02.2019 că se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a doua. Mai mult, la momentul perchezițiilor și ridicării bunurilor Tverdohleb A. mai avea un mijloc de transport, dobândit în proprietate la scurt timp înainte de reținere. Însă, soluția instanței de apel privind respingerea probelor prezentate de Malanîci E. pe motivul diferenței sumelor invocate lasă loc de interpretări, constituind o sfidare directă a principiului nevinovăției și a contradictorialității, deoarece instanța de apel pe motive neplauzibile și neverosimile a respins probe directe care confirmă circumstanțe importante pentru justa și corecta soluționare a cauzei, în același timp, acceptând solicitările acuzării bazate doar pe presupuneri. La fel, instanța de apel, invocând că sumele declarate de către inculpați sunt indicate în valută națională, iar de la aceștia au fost ridicate sume de bani în valută străină, lipsind date privind schimbul ei bancar, din motive neîntemeiate a respins 10 și probele prezentate de Tverdohleb A., unicul temei de respingere fiind faptul că acesta nu a prezentat dovada convertirii sumelor obținute din lei în dolari SUA. Este nefondată și concluzia instanței de apel referitor la proveniența automobilului „BMW X5”, n.î. XXXXX, stabilind doar că automobilul a fost procurat la 25.08.2018, adică în perioada de după ridicarea sumelor bănești dobândite ilicit pe cale criminală, fapt ce permite de a concluziona procurarea lui din sumele nominalizate. În același timp, nu au fost prezentate probe care confirmă că inculpații au ridicat mijloace financiare de pe portmoneele electronice WebMoney, concluzia instanței de apel fiind bazată doar pe percepții și presupuneri, lăsând loc de dubii și interpretări, iar conform prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, toate dubiile care nu pot fi înlăturate se interpretează în folosul inculpatului. Mai mult, acuzarea nu a demonstrat prin probe contrariul legalității provenienței mijloacelor bănești și automobilului ridicate de la inculpați, nefiind motivată solicitarea de confiscare a acestora în folosul statului. Totodată, probele administrate de acuzare nu au dovedit legătura cauzală dintre mijloacele bănești care se aflau în conturile Web Money ale inculpaților cu mijloacele bănești și și automobilului ridicate de la inculpați. Referitor la informația prezentată de compania DEED Baltic UAB WebMoney, pe care instanța de apel și-a motivat aplicarea confiscării în beneficiul statului a mijloacelor bănești există o discrepanță în ceia ce privește sumele invocate, fiind stabilit că pe contul lui Tverdohleb A. au parvenit mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei, echivalentul a 21.218 dolari SUA, iar de la el a fost ridicată suma de 25.000 dolari SUA și automobilul „BMW X5” care la momentul ridicării valora aproximativ 13.000 dolari SUA. Ori, nu este motivată confiscarea întregii sume și a automobilului, în timp ce după Tverdohleb A. figurează doar suma de 21.218 dolari SUA, astfel că apare diferența de aproximativ 16.782 dolari SUA, pe care s-a aplicat sechestru și s-a dispus confiscarea neavând careva tangență cu probele administrate, inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la inviolabilitatea proprietății, garantat de Constituția RM. Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, inculpații se află la limita existenței, ne fiind capabili să onoreze cheltuielile curente, ori, au câte un copil minor la întreținere și plățile comunale, deoarece principalul gen de activitate al lor era comercializarea automobilelor la mâna a doua, iar de la ei au fost ridicate mijloacele financiare destinate procurării automobilelor, precum și automobilul „BMW X5”, n.î. XXXXX. Prin urmare, decizia instanței de apel este afectată de erori grave care sfidează principiile de bază ale procesului penal, și anume cel al respectării drepturilor, obligațiilor și libertăților umane, al contradictorialității și inviolabilitatea proprietății. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 11

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210. În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal. Potrivit art. 204 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, pentru a asigura o eventuală confiscare specială a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal. În cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării speciale nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. Conform art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Dacă bunurile menționate la alin. (2) lit. b) aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora. Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. Potrivit art. 397 pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să cuprindă hotărârea cu privire la acțiunea civilă înaintată sau hotărârea pronunțată din oficiu de către instanță referitor la repararea pagubei, hotărârea cu privire la confiscarea specială. În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea 12 formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie): a) nu a coroborat constatările din descriptiv, în fapta descrisă ca fiind dovedită, că: „în perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci E… , prin accesarea ilegală a conturilor bancare ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile date..., a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „Щукина Надежда Михайловна”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase... Tverdohleb A., în perioada de timp cuprinsă între 2012 – 2018..., a oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică..., a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase..., acestora le revine obligația de a plăti statului cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei”, cu prescripțiile clare din art. 203 Cod de procedură penală, că punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal, cât și cu prevederile art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, că confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora, totodată, dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă, cât și cu solicitarea procurorului expusă în ședința de judecată: „confiscarea în folosul statului a banilor obținuți pe cale ilegală de către inculpați” (v. VI, f.d. 98). b) referindu-se, totuși, în descriptiv la normele de drept vizate, a dispus divergent în dispozitiv că: „măsurile asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra automobilului „BMW X5” cu n.î. XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb A. și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E., se anulează cu ridicarea sechestrului aplicat asupra acestor bunuri”. 13 Ori, în descriptivul sentinței lipsesc cu desăvârșire motivele pentru care instanța nu a utilizat respectivele măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale a mijloacelor bănești rezultate din infracțiuni, sau a contravalorii acestora, constatate în fapt, adică: „Malanîci E. a recepționat mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, în mod ilegal, iar Tverdohleb A. a recepționat mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei, în mod ilegal...”, cât și a executării dispoziției privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare în sumă de 25.200 lei. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 337 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, declarațiile inculpatului în ședința de judecată se consemnează în scris de grefier ca documente separate care se anexează la procesul verbal. Dacă persoana care a depus declarația confirmă conținutul ei, o semnează pe fiecare pagină și la sfârșit. Declarația scrisă se semnează de președintele ședinței și de grefier. Conform art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) în dispozitivul deciziei, a dispus confuz casarea sentinței doar: „...în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate...”, nu a casat sentința și în partea neconfiscării speciale, dar a dispus confiscarea bunurilor sechestrate, deci divergent. Mai mult, a catalogat în descriptiv bunurile sechestrate drept corpuri delicte, însă în dispozitiv a indicat că acestea se confiscă în folosul statului iar apoi, 14 contrazicându-se, că: „dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte se păstrează fără modificări”; b) nu a coroborat constatările din fapta descrisă ca fiind dovedită, că: „Malanîci E… , prin accesarea ilegală a conturilor bancare și sustragerea mijloacelor bănești a recepționat mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, în mod ilegal..., Tverdohleb A., în mod ilegal, a recepționat mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei”, cu prescripțiile clare din art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, că confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora, totodată, dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. Ori, în descriptivul și dispozitivul decizie lipsesc cu desăvârșire motivele pentru care instanța nu a supus confiscării speciale sau a contravalorii acestora, a mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în mod ilegal. Mai mult, instanța a confiscat toate bunurile sechestrate fără a concretiza și demonstra dacă sunt rezultate din infracțiuni, sau constituie doar contravaloarea acestora, cât și fără a corobora, proporțional, valoarea lor în raport cu cea a bunurilor invocate în rechizitoriu ca recepționate în mod ilegal - mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în mod ilegal; c) în materialele cauzei lipsesc declarațiile inculpaților din ședința de judecată a instanței de apel, ca documente separate, semnate de ei pe fiecare pagină și la sfârșit, de președintele ședinței și de grefier (art. 337 al. (1), (2) CPP). De asemenea, în descriptivul deciziei lipsește motivarea respingerii probelor și versiunilor apărării invocate în fața instanței de apel și reproduse în recursul ordinar, cât și a nepronunțării asupra solicitării procurorului că: „…banii în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, sunt de proveniență criminală, de aceia trebuie convertiți în folosul statului...” (v. VI, f.d. 185-191, pct. 4., 5. din decizie); d) și-a întemeiat concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, ori, în acest act procedural nu se conține nicio mențiune cu privire la probele administrate pe caz (v. VI, f.d. 185- 191). Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 15 Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : admite recursul ordinar declarat de avocatul Lucian Rogac și inculpații Malanîci Eduard XXXXX, Tverdohleb Alexandr XXXXX, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2020 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 24 iulie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Nicolae Craiu Victor Burduh 16