1ra-514/2020 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-514/2020 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-514/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 octombrie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Cernei Vladimir Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

inculpatul Cernei Vladimir a fost achitat, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

conducând pe strada Basarabia din or. Cantemir automobilul de model Audi A6 cu

numere de înmatriculare bulgărești XXXXX, a fost stopat de către angajații INP al

BP Sud pentru verificarea actelor și, în timpul controlului respectiv, permisul de

conducere al acestuia eliberat de Republica Cehă, era suspectat de a fi fals.

În urma solicitării Centrului de Cooperare Polițienească Internațională s-a

stabilit, că permisul de conducere nu a fost eliberat de către autoritățile competente

ale Cehiei, cu respectarea procedurii generale de obținere a permisului de conducere a

acestui stat, potrivit căreia persoana este obligată să frecventeze un curs de instruire

auto, permisul fiind eliberat numai în cazul promovării ulterioare a examenului

teoretic și practic.

1

Acțiunile inculpatului Cernei Vladimir au fost calificate în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal, conform indicilor: deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Cantemir, Ivarlac Marina, prin care a solicitat admiterea apelului cu casarea sentinței

și emiterea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cernei Vladimir să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, prin care

să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de 650 unități convenționale.

În motivarea apelului a invocat că, la adoptarea și motivarea sentinței, instanța

de judecată a ținut cont că, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-240

din 24.07.2017 nu răspunde la întrebarea dacă permisul de conducere internațional cu

seria și nr. XXXXX, eliberat pe numele lui Cernei Vladimir, este autentic, sau este un

fals, expertul menționînd expres, că soluționarea chestiunii respective va fi posibilă

numai după prezentarea specimentului - modelelor de comparație. Organul de

urmărire penală nu a prezentat expertului modelul de comparație, nu a dispus

efectuarea unei expertize tehnice a documentului, deși, potrivit art. 141 alin. (2) Cod

de procedură penală, dacă se constată că raportul tehnico-științific nu este complet

sau concluziile acestuia nu sînt exacte, se dispune efectuarea unei expertize judiciare.

Prin urmare, declarațiile martorilor Axenti Veaceslav și Moraru Valentin la fel

nu pot fi reținute ca probe ce demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului și nu

exclud necesitatea efectuării unei expertize judiciare pe dosar.

A indicat că răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din

25.08.2017, pe care acuzatorul de stat își construiește învinuirea, în viziunea instanței

nu poate fi apreciat ca o probă concludentă, ce ar putea fi pusă la baza unei sentințe

de condamnare, or răspunsul în cauză nu este un document autentic; în răspuns se

face trimitere la un mesaj parvenit din partea BNC Interpol Praga, care la materialele

dosarului lipsește un răspuns oficial de la autoritățile competente ale Cehiei

responsabile de eliberarea permiselor de conducere pe cauza penală nu a fost

administrat, astfel că argumentele inculpatului Cernei Vladimir care, deși a refuzat să

facă declarații la urmărirea penală, a explicat la data de 09.07.2018 (data stopării și

ridicării permisului de conducere), că s-a aflat pe parcursul a. 2016 în Cehia la

muncă, a făcut studii în orașul Decin și a obținut permisul de conducere (f.d.14), nu

au fost combătute. Alte probe veridice, convingătoare, ce ar demonstra cu certitudine

că permisul de conducere internațional eliberat pe numele lui Cernei Vladimir este

fals, la dosar nu au fost administrate.

Apelantul a considerat concluziile instanței de judecată privind achitarea

inculpatului greșite, deoarece în ședințele de judecată a fost pe deplin confirmată vina

acestuia, prin probele acumulate de către organul de urmărire penală și examinate de

către instanța de judecată.

A invocat faptul, că din probele administrate la faza de urmărire penală rezultă

că fapta inculpatului este stabilită și denotă suficiente date cu privire la personalitatea

acestuia, pentru a permite stabilirea unei pedepse, dat fiind faptul că, actele de

2

urmărire penală nu prezintă careva semne că ar putea fi lovite de nulitatea absolută,

din considerentul că materialele dosarului penal nu conțin careva indicii că în faza de

urmărire penală ar fi fost încălcat principiul legalității în administrarea probelor, că ar

fi fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de CEDO, deoarece

fapta imputată inculpatului a fost corect încadrată în conformitate cu dispozițiile

prevăzute în Codul penal, iar participanții la proces nu au formulat careva cereri

referitoare la contestarea acestor circumstanțe.

În acest sens, prin fapta comisă, Cernei Vladimir a atentat la obiectul juridic

special al infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal - care constituie

relațiile sociale ce țin de activitatea normală a organelor de stat cu privire la

asigurarea ordinii stabilite de operare cu documentele oficiale și la obiectul juridic

material, ceea ce constituie entitatea materială a documentelor.

Procurorul a susținut că, instanța de judecată neîntemeiat nu a luat în

considerație declarațiile martorilor Axenti Veaceslav și Moraru Valentin și răspunsul

Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din data de 25.08.2017.

Apelantul a indicat că Centrul de Cooperare Polițienească Internațională este

singura structură centrală specializată în schimbul de date și informații la nivel

internațional în domeniul combaterii infracționalității transfrontaliere și în atribuțiile

lui intră și realizarea schimbului de date și informații operative desfășurate între

autoritățile competente statului și structurile similare din străinătate. Ca urmare a unei

analize mai detaliate a documentului în cauză s-a stabilit, că permisul de conducere

cu Nr. XXXXX din 07.01.2017 nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale

Cehiei și era suspect fals.

2019, apelul declarat de procurorul Ivarlac Marina a fost respins ca nefondat și

menținută sentința primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a reiterat că sarcina probei revine

procurorului și organului de urmărire penală, motiv pentru care interpretarea probelor

se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind

obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului.

În cursul judecării apelului, la solicitarea procurorului, au fost reaudiați martorii

Axenti Veaceslav și Moraru Valentin.

În ceea ce privește declarațiile martorilor reaudiați de instanța de apel, aspectele

învederate de aceștia nu au condus la conturarea unei concluzii sigure privind

comiterea de către inculpatul Cernei Vladimir a infracțiunii incriminate. Astfel,

alegațiile procurorului cu referință la faptul că instanța de fond neîntemeiat nu a luat

în considerație declarațiile martorilor Axenti Veaceslav și Moraru Valentin, instanța

de apel a reținut, că deopotrivă instanța de fond corect și întemeiat a făcut referire la

declarațiile martorilor enunțați precum că aceștia nu posedă cunoștință în domeniu

pentru a stabili autenticitatea permisului de conducere pe numele lui Cernei Vladimir,

or suspiciunile acestora nu pot sta la baza unei sentințe de condamnare.

3

Instanța de apel, la solicitarea procurorului, a verificat probele examinate de

prima instanță prin examinarea materialelor din dosar, și anume:

- procesul-verbal de ridicare a permisului de conducere cu nr. XXXXX din data

de 09.07.2017 pe numele lui Cernei Vladimir, născut la 03.04.1996, Cahul, Moldova

(f.d.9);

- ordonanța de recunoaștere a permisului de conducere ca corp delict și anexare

la dosar din data de 09.07.2017 (f.d 11);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-240 din 24.07.2017,

potrivit căruia blancheta permisului de conducere internațional cu seria și nr.

XXXXX, eliberat pe numele lui Cernei Vladimir, este confecționat cu folosirea

aparatelor de imprimat computerizate jet color cerneală (grilei de protecție, textelor

de culoare aurie, neagră și albastră, semnătura) și Laser color (textele și imaginile

de culoare verde și roșie, fotografia).

Soluționarea întrebării dacă blancheta permisului de conducere internațional

cu seria și nr. XXXXX din 05.06.2017, eliberat pe numele lui Cernei Vladimir, este

confecționată după modelul tip, la întreprinderea poligrafică specializată în

confecționarea blanchetelor de documente va fi posibilă numai după prezentarea

specimentului - modelelor de comparație.

Careva modificări a conținutului inițial al permisului de conducere

internațional, cu seria și nr. XXXXX, eliberat pe numele lui Vladimir Cernei, nu au

fost stabilite (f.d 18-20);

- răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din data de

25.08.2017 la solicitarea din 01.08.2017, din conținutul căruia rezultă că, potrivit

mesajului parvenit din partea BNC Interpol Praga, permisul de conducere pe numele

lui Cernei Vladimir nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale Cehiei.

Procedura generală de obținere a permisului de conducere eliberat de autoritățile

acestui stat presupune, că persoana solicitantă este obligată să frecventeze un curs de

instruire auto, permisul fiind eliberat numai în cazul promovării examenului teoretic

și practic (f.d.26, 33).

Astfel, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-240 din

24.07.2017 nu poate fi pus la baza sentinței de condamnare pe motiv că nu răspunde

la întrebarea dacă permisul de conducere internațional cu seria și nr. XXXXX,

eliberat pe numele lui Cernei Vladimir este autentic sau falsificat, or specialistul

Valeriu Ernu expres în concluzii a specificat faptul că soluționarea întrebării date va

fi posibilă numai după prezentarea specimentului - modelelor de comparație, iar

careva modificări a conținutului inițial al permisului de conducere nu au fost stabilite.

În acest sens, instanța de apel a constatat că atît în cadrul instanței de fond cît și

instanței de apel de către partea acuzării nu a fost prezentat expertului specimentului-

modelelor de comparație întru stabilirea autenticității permisului de conducere și nici

nu a dispus efectuarea unei expertize judiciare în acest sens, deși expune critici că

proba falsului document a fost dovedită.

4

Or, potrivit art.141 alin.(2) Cod de procedură penală, dacă se constată că

raportul tehnico-științific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu

sînt exacte, se dispune efectuarea unei expertize judiciare.

De asemenea, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond referitor la

faptul că răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din data de 25

august 2017 la solicitarea din 01 august 2017 nu poate fi apreciat ca probă ce poate

constata existența infracțiunii imputate inculpatului Cernei Vladimir, or art.93 alin.(2)

Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele

de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului,

învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente

responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză judiciară; 3) corpurile delicte; 4)

procesele-verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale cercetării judecătorești;

5) documentele (inclusiv cele oficiale); 6) înregistrările audio sau video, fotografiile;

7) constatările tehnico-științifice și medico-legale; 8) actele procedurale în care se

consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații și anexele la ele, inclusiv

stenograma, fotografiile, înregistrările și altele; 9) procesele-verbale de consemnare a

rezultatelor investigațiilor financiare paralele și procesele-verbale de consemnare a

opiniei organului de control de stat al activității de întreprinzător, emisă conform

prevederilor art.2761 dacă nu a fost expusă într-un proces-verbal de control; 10)

procesul-verbal de control, întocmit în cadrul controlului de stat asupra activității de

întreprinzător, un alt act de control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de

un organ de control în rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în

vigoare.

Din materialele cauzei penale supuse judecării, instanța de apel a constatat că,

prin actul de sesizare a instanței (rechizitoriul), Cernei Vladimir se învinuiește că la

data de 09 iulie 2017, conducând pe strada Basarabia din or. Cantemir automobilul de

model Audi A6 cu numere de înmatriculare bulgărești XXXXX, a fost stopat de către

angajații INP al BP Sud pentru verificarea actelor și, în timpul controlului respectiv,

permisul de conducere al acestuia eliberat de Republica Cehă, era suspectat de a fi

fals.

În urma solicitării Centrului de Cooperare Polițienească Internațională s-a

stabilit, că permisul de conducere nu a fost eliberat de către autoritățile competente

ale Cehiei, cu respectarea procedurii generale de obținere a permisului de conducere a

acestui stat, potrivit căreia persoana este obligată să frecventeze un curs de instruire

auto, permisul fiind eliberat numai în cazul promovării ulterioare a examenului

teoretic și practic.

Acțiunile inculpatului Cernei Vladimir au fost calificate în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal, conform indicilor: deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Astfel, instanța de apel a constatat ca și instanța de fond că vinovăția lui Cernei

Vladimir în aceia că la data de 09 iulie 2017, ar fi deținut și folosit un document

5

oficial fals, care acordă drepturi (permis de conducere internațional), nu și-a găsit

confirmare atît în instanța de fond cît și în instanța de apel.

În acest sens, instanța de apel a reținut, că la caz lipsește proba de bază -

răspunsul original de la BNC Interpol Praga la care se face trimitere în răspunsul

Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, or răspunsul Centrului de

Cooperare Polițienească Internațională instituie regula generală că proba directă

trebuie examinată în instanță.

În acest sens, atît instanța de fond cît și instanța de apel a solicitat părții acuzării

prezentarea probei - înscrisuri parvenite de la BNC Interpol Praga, însă de partea

acuzării a fost invocat faptul că nu deține respectiva probă.

Respectiv, răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională nu

poate fi admis ca probă așa cum face trimitere la o sursă care este imposibilă de a o

verifica în ședința de judecată.

Mai mult ca atît, instanța de apel i-a predispus părții apărării posibilitatea

inițierii procedurii de asistență internațională întru interpelarea organelor competente

ale statului ceh pentru verificarea existenții permisului de conducere pe numele lui

Cernei Vladimir, însă partea acuzării a refuzat să aplice procedurile legale, fapt

pentru care nu a prezentat proba menționată.

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate.

De către partea acuzării au fost anexate la materialele cauzei răspunsul Centrului

de Cooperare Polițienească Internațională din data de 26 iunie 2019, prin care

comunică că potrivit mesajului parvenit de Interpol Praga, permisul de conducere pe

numele lui Cernei Vladimir nu a fost eliberat de către autoritățile Cehiei, iar persoana

în cauză nu a fost documentată cu permis de conducere eliberat de organele

competente ale acestui stat. Totodată a informat că în conformitate cu procedura

generală de obținere a permisului de conducere eliberat de către autoritățile acestui

stat, persoana solicitantă este obligată să frecventeze un curs de instruire auto,

permisul fiind eliberat numai în cazul promovării examenului teoretic și practic. De

asemenea a adus la cunoștință că potrivit mesajului parvenit din partea BNC Interpol

Washington/SUA, astfel de permise de conducere internaționale nu au fost eliberate

de către autoritățile SUA. Acest permis poate fi procurat pe internet la un preț

neînsemnat. Acest document nu este unul oficial emis de către Guvernul SUA.

Asociația Americană de Automobile eliberează permise de conducere persoanelor ce

dețin permise de conducere eliberat de către unul din cele 50 de state, fiind percepută

o taxă de 10 dolari. (f.d.154), și răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească

Internațională din data de 26 iunie 2019 prin care comunică că, potrivit mesajului

parvenit din partea BNC Interpol Praga, autoritățile cehe nu au posibilitatea să remită

permisul de conducere internațional prin intermediul canalelor interpol. Totodată,

autoritățile Cehiei au informat că monstra documentului respectiv poate fi vizualizat

pe website: https.//www.consilium.europa.eu/prado/en/prado-documents/cze/f/docs-

per-category.html.

6

Astfel, nici răspunsurile sus menționate nu au fost admise drept probe ce ar servi

la constatarea existenței infracțiunii, constatarea vinovăției, precum și la stabilirea

altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.

Analizând probele prezentate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii

imputate inculpatului Cernei Vladimir prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel a considerat că aceste probe nu dovedesc

incontestabil vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1)

Cod penal.

Argumentul procurorului expus în cererea de apel precum că, instanța nu a ținut

cont de toate circumstanțele ce au avut loc pe cauză, instanța de apel nu l-a admis, or,

judecând cauza, instanța de apel a reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv

probele administrate, ajungând la concluzia de a-l achita pe Cernei Vladimir de

învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate de cumulul probelor administrate la cauza

penală, care au fost obiectiv apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În acest context prima instanță întemeiat a concluzionat că partea acuzării nu a

prezentat probe pertinente și concludente ce ar proba vinovăția lui Cernei Vladimir în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că potrivit art. 26 alin. (3) Cod de

procedură penală, judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date

de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de

la ideea preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii,

iar vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor

procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției. Hotărârea

de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială,

ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare. Toate

aceste cerințe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumției de

nevinovăție, dintr-o simplă regulă, garanție a unor drepturi fundamentale, într-un

drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea

vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.

În consecința celor remarcate, a rezultat că procurorul de fapt expune propria

presupunere care este lipsită de suport probator și respectiv, nu are valoare juridică.

Potrivit rațiunilor invocate supra, procurorul la judecarea cauzei în ordine de

apel, urma să întreprindă acțiuni active, în vederea probării învinuirii aduse

inculpatului, însă rezultând din lucrările dosarului, instanța de apel a atestat că

procurorul a manifestat un rol pasiv, fără a solicita și întreprinde măsuri în vederea

probării autenticității permisului de conducere, care ar fi clarificat chestiuni

importante pentru justa soluționare a cauzei.

Prin prisma criticilor formulate, instanța de apel a conchis că, în cauză nu există

dovezi convingătoare de vinovăție a inculpatului Cernei Vladimir, că probele, nu au

7

forța necesară pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii -

în favoarea inculpatului.

Instanța de apel a conchis că, fapta imputată lui Cernei Vladimir, vis-a-vis de

acțiunile constatate, admise de către ultimul, în procesul judecării cauzei, nu conține

elementele constitutive ale infracțiunii, din care motiv a menținut în privința

inculpatului sentința de achitare, or, o sentință de condamnare se emite numai în

condițiile în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată.

Cebotari Vitali, în termen la data de 21 noiembrie 2019, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt

complet de judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de

recurs.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru repararea erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței;

- la examinarea cauzei, instanțele de fond și de apel nu au ținut seamă în deplină

măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, nu au cercetat sub

toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-au verificat minuțios, prin prisma

pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu

au apreciat fiecare probă separat, și toate în coroborare, aduse de procuror în

susținerea învinuirii și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe;

- din probele administrate la faza de urmărire penală rezultă că fapta inculpatului

este stabilită și denotă suficiente date cu privire la personalitatea acestuia, pentru a

permite stabilirea unei pedepse, dat fiind faptul că, actele de urmărire penală nu

prezintă careva semne că ar putea fi lovite de nulitatea absolută, din considerentul că

materialele dosarului penal nu conțin careva indicii că în faza de urmărire penală ar fi

fost încălcat principiul legalității în administrarea probelor, că ar fi fost încălcate

drepturile și libertățile fundamentale garantate de CEDO, deoarece fapta imputată

inculpatului Cernei Vladimir a fost corect încadrată în conformitate cu dispozițiile

prevăzute în Codul penal, iar participanții la proces nu au formulat careva cereri

referitoare la contestarea acestor circumstanțe;

- totodată, pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele

descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atît prin declarațiile martorilor,

cît și prin documentele atașate la cauza penală;

- astfel, instanțele de judecată nu au luat în considerație și nu au apreciat la justa

valoare declarațiile martorilor Axenti Veaceslav și Moraru Valentin;

8

- instanțele de judecată nu au luat în considerație răspunsul Centrului de

Cooperare Polițienească Internațională din data de 25.08.2017, care incontestabil

dovedește vinovăția inculpatului Cernei Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.361 alin.(l) Cod penal;

- Centrul de Cooperare Polițienească Internațională este singura structură

centrală specializată în schimbul de date și informații la nivel internațional în

domeniul combaterii infracționalității transfrontaliere și în atribuțiile lui intră și

realizarea schimbului de date și informații operative desfășurat între autoritățile

competente statului și structurile similare din străinătate;

- ca urmare a unei analize mai detaliate a documentului în cauză s-a stabilit, că

permisul de conducere cu Nr. C 171467-538 din 07.01.2017 nu a fost eliberat de către

autoritățile competente ale Cehiei și era suspect fals;

- argumentarea instanței de apel din pagina 7: „ ...instanța de apel i-a predispus

părții apărării posibilitatea inițierii procedurii de asistență internațională întru

interpelarea organelor competente ale statului ceh pentru verificarea existenții

permisului de conducere pe numele lui Cernei Vladimir, însă partea acuzării a

refuzat să aplice procedurile legale, fapt pentru care nu a prezentat proba

menționată” - este neîntemeiată și neveridică, deoarece pe parcursul judecării cauzei

în instanța de apel, acuzatorul de stat a înaintat demers privind înaintarea cererii de

asistență juridică internațională, prin care a solicitat înaintarea cererii de asistență

juridică internațională prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

către organele competente ale Cehiei, acordarea asistenței juridice în cazul dat prin

efectuarea următoarelor acțiuni: - Verificarea faptului respectării procedurii generale

de obținere a permisului de conducere a acestui stat de către Cernei Vladimir născut

la 03 aprilie 1996, potrivit căreia persoana este obligată să frecventeze un curs de

instruire auto și eliberării de către autoritățile competente ale Cehiei permisul de

conducere în numele lui Cernei Vladimir;

- demersul privind înaintarea cererii de asistență juridică internațională a fost

întemeiat: - pe prevederile art.531 alin.(l) Cod de procedură penală - (1) Raporturile

cu țările străine sau Curțile internaționale referitoare la asistența juridică în materie

penală sînt reglementate de prezentul capitol și de prevederile Legii cu privire la

asistența juridică internațională în materie penală. Dispozițiile tratatelor internaționale

la care Republica Moldova este parte și alte obligații internaționale ale Republicii

Moldova vor avea prioritate în raport cu dispozițiile prezentului capitol;

- pe prevederile art. 532 Cod de procedură penală - Cererile privitoare la

asistența juridică internațională în materie penală se fac prin intermediul Ministerului

Justiției sau al Procuraturii Generale direct și/sau prin intermediul Ministerului

Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu excepția cazurilor cînd, pe bază de

reciprocitate, se prevede o altă modalitate de adresare;

- pe articolul 7 alin.(l) din Legea nr. 371-XVI din 01.12.2006 „cu privire la

asistența juridică internațională în materie penală”, care stipulează că, „(1) Cererile de

asistență juridică se adresează prin intermediul autorităților centrale, care sînt

9

Ministerul Justiției și Procuratura Generală. Prin intermediul Ministerului Justiției se

transmit cererile de asistență juridică formulate în fazele de judecată și de executare a

pedepsei, iar prin intermediul Procuraturii Generale, cele formulate în faza de

urmărire penală”;

- în conformitate cu art. 413 alin.(3), (4) Cod de procedură penală, instanța de

apel, la cererea părților ... poate administra probe noi. În cazul în care invocă

necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste probe și

mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele care au

împiedicat prezentarea lor în primă instanță;

- respectiv, instanța de apel nemotivat a respins demersul procurorului privind

înaintarea cererii de asistență juridică internațională, limitînd procurorul de a prezenta

probe suplimentare la etapa apelului, administrarea căreia era de competența instanței

de judecată;

- analizând materialele dosarului penal, sentința instanței de fond și decizia

motivată a instanței de apel, recurentul consideră că, Colegiul judiciar al Curții de

Apel Cahul nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temeiuri pentru recurs prevăzute în

art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală.

inculpatului Cernei Vladimir a depus referință, prin care a solicitat declararea

acestuia ca fiind neîntemeiat și inadmisibil, deoarece instanța de fond și instanța de

apel au aplicat corect legea și faptele reținute prin hotărîrea atacată, aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

10

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia

instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,

invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor

administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința de achitare în privința

inculpatului Cernei Vladimir pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

11

art.361 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul penal lărgit constată că Cernei Vladimir de către organul de

urmărire penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1)

Cod penal, adică deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, însă prima instanță prin hotărîrea din 26 martie

2019 a adoptat o sentință prin care inculpatul Cernei Vladimir, a fost achitat din

motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, soluție

menținută de către instanța de apel prin decizia din 07 octombrie 2019.

Instanța de apel a constatat, că prima instanță, just l-a achitat pe Cernei Vladimir

de învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin. (1) Cod penal din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

limitîndu-se doar numai cu concluzia că, decizia primei instanțe este corectă și legală

și la caz lipsește proba de bază – răspunsul original de la BNC Interpol Praga la care

se face trimitere în răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, or

răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională instituie regula

generală că proba directă trebuie examinată în instanță și că la caz partea acuzării nu

a prezentat probe pertinente și concludente ce ar proba vinovăția lui Cernei Vladimir

în săvîrșirea infracțiunii incriminate.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci

când constată că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, urmează să-și

argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie

apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a

punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Cernei Vladimir să verifice și să

aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta

incriminată constituie sau nu o infracțiune.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția și nu a apreciat la justa valoare declarațiile martorilor Axenti Veaceslav și

Moraru Valentin, și nu a dat răspuns argumentelor prezentate de acuzator în

susținerea apelului, or, din declarațiile martorului Axenti Veaceslav reiese că

„permisul de conducere i-a trezit dubii privind veridicitatea acestuia așa cum

pipăindu-1 a simțit că era confecționat dintr-o materie mai moale decît un permis de

conducere obișnuit. Nu este specialist în domeniu dat, însă i-a părut dubios acel

permis de conducere, fapt pentru care i-a adresat întrebări lui Cernei Vladimir de

genul unde a făcut studiile auto și cît timp întru obținerea acestui permis de

conducere, la care ultimul i-a răspuns că de jumătate de an se află în Republica

Cehă și acolo a obținut permisul de conducere în urma studiilor auto de 3 luni. După

ce i-a ridicat permisul de conducere, Cernei Vladimir a recunoscut că permisul de

12

conducere 1-a obținut de peste hotare contra costului de 200-300 euro, însă

persoanele care i l-au dat nu le cunoaște.”. La fel, din declarațiile martorului Moraru

Valentin reiese că „....în timpul verificării actelor s-a constatat, că permisul de

conducere nu era eliberat de autoritățile cehe. Se observa, că permisul nu

corespundea standartelor, era parcă mai subțire. Lui Cernei Vladimir i-au fost puse

câteva întrebări și el s-a pierdut. A fost dus la IP Cantemir, unde a declarat că

permisul de conducere 1-a făcut la Cehia. Se cunoștea că permisul nu era veridic, nu

era așa de durabil cum ar fi trebuie să fie”.

Din declarațiile părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța

de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului, fără a evalua celelalte

probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu

expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente

probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda

declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și

legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o

circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele

respinse.

La acest capitol Colegiul remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație și

nu a dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală probelor prezentate de

acuzare, și anume răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din

data de 25.08.2017, care în urma unei analize mai detaliate a documentului dat s-a

stabilit că permisul de conducere cu Nr. C 171467-538 din 07.01.2017 nu a fost

eliberat de către autoritățile competente ale Cehiei și era suspect fals.

Instanța de apel nu a dat apreciere demersului înaintat de procuror privind

înaintarea cererii de asistență juridică internațională, prin care a solicitat înaintarea

cererii de asistență juridică internațională prin intermediul Ministerului Justiției a

Republicii Moldova către organele competente ale Cehiei, acordarea asistenței

juridice în cazul dat prin efectuarea următoarelor acțiuni: - Verificarea faptului

respectării procedurii generale de obținere a permisului de conducere a acestui stat de

către Cernei Vladimir născut la 03 aprilie 1996, potrivit căreia persoana este obligată

să frecventeze un curs de instruire auto și eliberării de către autoritățile competente

ale Cehiei permisul de conducere în numele lui Cernei Vladimir.

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a luat

în considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea

acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Cernei Vladimir, care are dreptul

de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv, și preluate din soluția

primei instanțe.

Ca urmare, Colegiul constată că instanțele judecătorești inferioare au ajuns la

concluzia referitor la achitarea lui Cernei Vladimir de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii, fără a-și motiva soluția, nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, prin ce a admis o eroare de

13

fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de

instanțe și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de

probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective

a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia, astfel

neexpunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor

prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva

probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

Instanța de recurs ordinar atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2),

(5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns la motivele din apelul declarat de procurorul Ivarlac Marina, alegațiilor de

bază invocate de către procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

14

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz

de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 07 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cernei

Vladimir Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 02 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

15