ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.07.2020

1ra-1226/20 — art. 190 alin. 2 lit c CP

HOTĂRÂRE
03.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 190 alin. 2 lit c CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6,10 CPP
Citează această cauză
1ra-1226/20 — art. 190 alin. 2 lit c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1226/2020

19 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

judecând în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie

2020, în cauza penală privindu-l pe

Colomieț Vladimir Xxxx, născut la xxxxxx, originar din

or. xxxxx și domiciliat în mun. xxxx, bdxxxxx, bl. x, ap.

xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

2019, Colomieț Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 650 unități

convenționale, ce constituie 32500 lei.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Bețivu Iulian

și dispusă încasarea din contul lui Colomieț Vladimir în contul lui Bețivu Iulian,

suma de 4000 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 26.06.2018 ora

20:28, Colomieț Vladimir, urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor altei

persoane, aflându-se pe str. Miorița 11, mun. Chișinău, acționând prin înșelăciune și

abuz de încredere, sub pretextul verificării stării bicicletei de model "Giant Gila",

pentru a o procura, a însușit-o ilegal de la Iulian Bețivu, în rezultat cauzând părții

vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă de 4000 lei.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Colomieț Vladimir în baza art.

190 alin. (1) Cod penal, ca escrocherie.

1

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Colomieț Vladimir să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și să-i fie

stabilită o pedeapsă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- -în ședința de judecată inculpatul Colomieț Vladimir nu s-a prezentat, fiind

citat la domiciliu, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, a fost

dispusă aducerea silită a acestuia și ulterior Colomieț Vladimir a fost anunțat în

căutare, respectiv cauza penală s-a examinat în absența acestuia, în conformitate cu

prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod procedură penală;

- executarea sentinței de condamnare a lui Colomieț Vladimir în baza art. 190

alin. (1) Cod penal, din 09.10.2019 nu este posibilă, or acesta lipsește de la locul de

trai, fiind anunțat în căutare;

- potrivit prevederilor art. 64 alin. (5) Cod penal, în caz de eschivare cu rea-

credință a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeapsă principală sau

complementară, instanța de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a amenzii

cu închisoare în limitele termenului pedepsei maximale, prevăzute de articolul

respectiv al Părții speciale a prezentului cod.

2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat, fiind demonstrată vinovăția inculpatului Colomieț

Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a notat că aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe a fost

contestată numai în partea stabilirii pedepsei penale, iar ce ține de încadrarea juridică

și vinovăție, sentința nu a fost atacată.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a reiterat prevederile art. 61 alin. (2),

Cod penal, și a menționat că prima instanță just a individualizat pedeapsa, ținând

cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, și corect a aplicat pedeapsa sub formă de

amendă, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de

gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca infracțiune mai puțin gravă,

2

săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului

Colomieț Vladimir care nu are antecedente penale, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului

pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o

garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii

Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este

contracarată și pedepsită.

Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Colomieț Vladimir,

indicând că aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă în mărime de 650

unități convenționale, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu

tragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său.

De asemenea, instanța de apel a notat că pedeapsa aplicată urmează să

contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de

valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana

să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în

conformitate cu prevederile legii.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care indică

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală și solicită casarea acesteia în latura pedepsei și dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către

procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dipozitivului hotărârii și s-a

aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale;

- instanța de apel eronat a interpretat și aplicat prevederile art. 75 Cod penal

aplicarea pedepsei lui Colomieț Vladimir, fără a ține cont de circumstanțele

prezentei cauze penale, modul în care a fost comisă infracțiunea prin impactul

acesteia asupra părții vătămate cât și întregii societăți;

- instanța de apel a acționat în derogare de la prevederile art. 409 alin.(2) din

Codul de procedură penală, care stipulează că instanța de apel are obligația de a

întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru a repara erorile de fapt și de

drept omise de prima instanță, doar atunci când aceste erori au influențat asupra

hotărârii în defavoarea inculpaților;

- instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului Colomieț Vladimir Igor

nu a ținut cont de faptul că fapta săvârșită de inculpat se prezintă de rezonanța social

deosebit de sporită, rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntîmpina

3

săvârșirea de noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în situația

constatării majorării amplorii infracțiunilor analogice, statul are scop primordial de

a contracara săvârșirea acestora, modul în care a fost săvârșită infracțiunea, or s-a

dovedit că inculpatul Colomieț Vladimir a abuzat de încrederea părții vătămate, a

negat și acele relații și norme sociale care vin să protejeze drepturile și interesele

cetățenilor;

- ca mijloc de constrângere pedeapsa penală este o măsură punitivă impusă

unei persoane care a comis acte ilegale, măsură care vine să și pedepsească persoana

pentru fapta comisă. Din aceste considerente, având în vedere că inculpatul Colomieț

Vladimir la momentul numirii pedepsei penale în privința sa se sustrage de la

instanța de judecată și prin urmare este anunțat în căutare, se face imposibilă

executarea pedepsei numite în privința sa, fapt ce va dovedi ineficiența pedepsei

numite și totodată ineficiența măsurilor întreprinse de organele de stat în vederea

protejării cetățenilor săi, or în situația în care locul aflării inculpatului nu va fi

identificat, organul de executare nu va avea pârghii legale de a pune în executare

sentința pronunțată;

- instanțele de judecată au neglijat cu vehemență rolul punitiv al statului în

asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv și acel drept de proprietate,

or anume statul are acel rol primordial de a întreprinde toate măsurile legale în

vederea asigurării echității sociale și prevenirea săvârșirii de fapte ilicite. Or, în

ultima perioadă de timp, pe teritoriul Republicii Moldova se atestă o majorare a

infracțiunilor de genul celei comise le Colomieț Vladimir Igor, iar în situația în care

instanțele de judecată nu vor întreprinde măsuri pozitive în contracararea acestui

fenomen, se va dovedi ineficiența atât a instituției pedepsei penale cât și a procesului

penal în sine;

- instanța de apel, diminuând pedeapsa numită lui Colomieț Vladimir nu a

ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care lipsesc pe caz) și celor

agravante stabilite;

-pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel nu au intervenit

careva circumstanțe ce ar combate motivele aduse de procuror invocate la

individualizarea pedepsei propuse a fi numite și prin urmare, instanța de apel nu avea

careva temei de a respinge aceste argumente.

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

4

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, sub aspectele că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că în speță și-au găsit confirmarea temeiurile de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței sub aspect

că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a deciziei

atacate (f.d. 169-170), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor art.101, 414

Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și nu a întreprins toate măsurile

de a elucida toate circumstanțele cauzei ce țin de latura pedepsei, prin ce a fost

afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat urmează a fi admis.

În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit prevederilor art. 61 Cod

penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în

5

care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

În acest context, se atestă că prima instanță la individualizarea pedepsei,

(soluție menținută fără modificări de instanța de apel), nu a ținut cont pe deplin de

persoana și comportamentul inculpatului Colomieț Vladimir (care s-a eschivat de la

prezentarea în instanța de judecată, și astfel face imposibilă executarea pedepsei cu

amenda aplicată în privința sa, nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate (f.d.

159) și i-a stabilit acestuia, o pedeapsă prea blândă cu amendă, care în condițiile

speței nu va realiza scopul legii penale de restabilire a echității sociale, de corectare

a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele ierarhic inferioare la

adoptarea soluției în partea pedepsei stabilite inculpatului Colomieț Vladimir, nu au

verificat și luat în considerare aceste circumstanțe caracteristice persoanei

inculpatului, ce denotă faptul că acesta nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunii incriminate în speța dată, nu a conștientizat pericolul acțiunilor sale și s-

a eschivat de la prezentarea în instanța de judecată, iar pedeapsa prea blândă -

amenda, stabilită de prima instanță, duce la ineficiența pedepsei stabilite și creează

incertitudine cu privire la reeducarea și corijarea inculpatului Colomieț Vladimir,

precum și restabilirea echității sociale, afectată în rezultatul comiterii infracțiunii de

către inculpat.

Astfel, din analiza conținutului deciziei instanței de apel (f.d. 165-170) se

atestă că soluția primei instanțe a fost menținută pripit de instanța de apel, fără o

motivare clară, și fără o expunere asupra acestor chestiuni legate de comportamentul

de după comiterea infracțiunii și personalitatea inculpatului Colomieț Vladimir

invocate în apelul declarat de procuror, motive din care Colegiul penal lărgit

consideră că în speță sunt incidente temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței în latura pedepsei și

că s-a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.

În acest context, Colegiul penal lărgit mai indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

6

Colegiul penal lărgit constată astfel că recursul declarat de procuror, urmează

a fi admis, iar decizia instanței de apel casată parțial în partea stabilirii pedepsei, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în

dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează în partea stabilirii pedepsei

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza

penală privindu-l pe Colomieț Vladimir Xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-06-30
0,97
1ra-1091/2021 — art. 190 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-1091/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisi
CSJ 2019-12-05
0,95
1ra-1297/2019 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1297/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2020-07-09
0,95
1ra-1032/20 — art. 145 alin. 2 lit. i, j , art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra – 1032/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boico Vi
CSJ 2020-03-26
0,95
1ra-365/2020 — art/ 186 alin. 2 lit. CP
Dosarul nr. 1ra-365/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, Co
CSJ 2019-05-08
0,95
1ra-420/2019 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP
Dosarul nr. 1ra-420/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena, T
Sursă