1ra-866/20 — Art. art. 187 ali. 1, 187 al. 2 lit. d, e, f, art. 179 alin. 2, 188 alin. 2 lit. d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 16 aprilie 2019, inculpatul Bodean Gherman a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f), art. 187 alin. (1), art. 179 alin. (2) și art. 188 alin. (2) lit. d) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă după cum urmează: - în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînehis; - în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 188 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Bodean Gherman o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate (sentința Judecătoriei Edineț, sediul 1 Ocnița din 27 februarie 2019), i s-a stabilit lui Bodean Gherman pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis acțiunea înaintată de către Blîndu Serghei, s-a dispus încasarea de la Bodean Gherman în beneficiul lui Blîndu Serghei suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. S-a încasat de la Bodean Gherman în beneficiul lui Lazar Anatolii, suma de 12 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune și suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. Prin sentință s-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de 28 decembrie 2012 în jurul orelor 18:00, Bodean Gherman, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, s-a îndreptat spre gospodăria cet. Cozoroz Anna situată în or. xxxxx str. xxxxx. În ogradă, a intrat în dialog cu stăpâna, însă neajungând la un numitor comun a îmbrâncit-o pe aceasta și din antreu în mod deschis a sustras: 3 sticle cu capacitatea de 1,5 litre de votcă la prețul de 360 lei, o sticlă de coniac de 0,5 litre la prețul de 80 lei și bani în sumă de 54 lei, după care s-a ascuns cu cele sustrase, prin ce a cauzat o daună considerabilă proprietarului în sumă totală de 494 lei. Astfel, de către instanța de judecată acțiunile lui Bodean Gherman au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal – jaful „sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața s-au sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 1.

Tot el, la 31 ianuarie 2018, aflându-se în ospeție la Juc Vitalii, locuitor al or. xxxx str. xxxxx, împreună cu ultimul, fiul acestuia Juc Evghenii și Curnabirov Dmitrii consumau băuturi alcoolice. Aproximativ la orele 18:30, Bodean Gherman a mers la magazinul mixt „Daniela” din apropiere, ce aparține ÎI „Platon Valentin” situat în or. Ocnița str. 50 ani ai Biruinței 170, unde a intrat sub pretextul de a face cumpărături, a comandat vânzătoarei o sticlă de votcă „Secărică” costul căreia constituie 53 lei și un pachet de țigări „Leana” la prețul de 12 lei, adică bunuri în sumă totală de 65 lei, după care urmând scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, după ce vânzătoarea Cernei Emilia a pus produsele pe masă, lângă cântar, le-a luat și a fugit cu ele din magazin. Astfel, de către instanța de judecată acțiunile lui Bodean Gherman au fost calificate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal – jaful „sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane”. 1.

Tot el, la 07 mai 2018, în jurul orelor 16:00, acționând în scopul violării domiciliului unei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorindu-le în mod conștient, prin geam, ilegal a pătruns în domiciliul ce aparține cet. Blîndu Serghei domiciliat în or. xxxxx str. xxxxxxx, fără consimțământul acestuia, iar la cererea proprietarului de a părăsi locuința Bodean Gherman a refuzat și totodată i-a aplicat lui Blîndu Serghei o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i dureri fizice. 2 Astfel, de către instanța de judecată acțiunile lui Bodean Gherman au fost calificate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal – violare de domiciliu „pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliu sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, cu aplicarea violenței fizice”. 1.

Tot el, la data de 08 mai 2018, aproximativ pe la orele 22:30, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, pentru a comite un atac tâlhăresc cu scopul de a sustrage bunurile materiale, înarmându-se cu un cuțit de bucătărie s-a apropiat de gospodăria concubinilor Lazar Anatolii și Știrbu Victoria situat în or. xxxx str. xxxxxx, unde, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, convingându-se că stăpânii casei dorm și că nu este observat de nimeni, a sărit peste gard în ograda gospodăriei, apoi forțat a pătruns în casă, ușa căreia a fost descuiată la solicitarea sa de către Știrbu Victoria. Aflându-se în casă, în continuarea acțiunilor sale și în vederea atingerii scopului său criminal, dorind să demonstreze cruzime și posibilitatea de a duce până la capăt intențiile sale, a întreprins acțiuni cu caracter agresiv prin gesturi, folosind cuțitul de bucătărie în calitate de armă, i-a amenințat pe Lazăr Anatolie și Știrbu Victoria cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea lor, cerându-le să-i fie transmiși bani în sumă de 500 lei, în caz contrar îi v-a omorî. Ca rezultat al acțiunilor sale criminale, de către Bodean Gherman a fost sustras suma de 12 lei. Astfel, de către instanța de judecată acțiunile lui Bodean Gherman au fost calificate în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal – tîlhăria „atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțite de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită prin pătrundere în locuință, cu aplicarea unor obiecte folosite în calitate de armă”. 2. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, aceasta a fost atacată cu apel de către inculpatul Bodean Gherman, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, invocând faptul că nu este de acord cu învinuirea adusă pe acest capăt de acuzare, la examinarea cauzei penale au fost admise mai multe încălcări. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, s- a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, probele cercetate în ședința instanței de apel demonstrează cu certitudine vina inculpatului Bodean Gherman în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și care combat argumentele declarate de către inculpat ce nu corespund adevărului, acestea fiind făcute în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a susținut în totalitate probele puse la baza sentinței de condamnare a lui Bodean Gherman pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 al. (2) lit. d), e) Cod penal, criticând argumentele inculpatului expuse în apel privind acțiunile de 3 împrumut a banilor și nu de jaf, deoarece aceste argumente ale inculpatului se combat prin probele prezentate la dosar. Conform declarațiilor date de părțile vătămate Lazăr Anatolie și Știrbu Victoria care au menționat despre acțiunile lui Bodean Gherman comise la 08.05.2018 și anume intrarea în locuință a acestuia anume cu cuțitul în mână, la fel și amenințarea acestora cu moartea în situația refuzului de a transmite bani. Instanța de apel nu a admis declarațiile inculpatului Bodean Gherman drept unele veridice pe caz care a menționat despre acțiunile comise cu scop de a împrumuta bani și la fel lipsa cuțitului dar a unei rigle metalice luate de la serviciu deoarece, aceste declarații contravin materialelor cauzei și anume faptului că acesta nu dispune de loc de lucru unde putea să ridice rigla metalică, cu atât mai mult, din declarațiile date în fața instanței acesta a menționat, că până a intra în gospodăria lui Lazăr Anatolii el s-a aflat în ospeție la Ciobanu Vadim și nu la locul de lucru. Referitor la acțiunile lui pe care le consideră cu scop de împrumut, instanța de apel nu le-a admis deoarece aceste declarații contravin acțiunilor comise nemijlocit în casa lui Lazăr Anatolii care personal a recunoscut discuția petrecută cu voce ridicată. Referitor la obiectul folosit de Bodean Gherman expus de acesta drept o riglă metalică, instanța de apel a apreciat-o drept o modalitate de a evita răspunderea, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu procesele-verbale de confruntare în care părțile vătămate în prezența lui Bodean Gherman detaliat descriu acest obiect drept cuțit și nu alt obiect după cum indică inculpatul. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Bodean Gherman, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Instanța de apel a remarcat faptul că, de către prima instanță la capitolul individualizarea pedepsei s-a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei, 4 fapt ce a servit la aplicarea unei pedepse echitabile inculpatului Bodean Gherman care va asigura corectarea inculpatului și atingerea scopului pedepsei penale. 4. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare: 4.1. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Bodean Gherman care a indicat temeiuri pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8) Cod de procedură penală, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei, cu achitarea lui Bodean Gherman pe art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal. Invocând faptul că: - de către acuzare nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal; - instanța de apel absolut nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, neîntemeiat nu s-au luat în calcul declarațiile inculpatului care a relatat că a venit la părțile vătămate să împrumute bani; - neîntemeiat a fost admisă acțiunea civilă, aceasta urmând a fi examinată în procedură civilă, nemotivat s-a încasat de două ori în beneficiul părții vătămate Blîndu Serghei a prejudiciilor materiale și morale. 4.2. Inculpatul Bodean Gherman care fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea condamnării sale în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e)Cod penal. Invocând faptul că: - la examinarea cauzei nu s-a ținut cont de declarațiile sale, iar la baza atât a sentinței cât și a deciziei au fost puse doar declarațiile părților vătămate; - la materialele cauzei lipsesc alte probe ce ar confirma vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat inadmisibilitatea recursului motivând prin faptul că este vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, or, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor. Mai mult, a indicat că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul î-și motivează contestația exclusiv prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să 5 decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 6.1 Cu privire la recursul declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului: La caz, Colegiul penal reține că, recurentul, indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea acestui temei, Colegiul penal a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată (f.d. 157 – 162 verso v. I) și în decizia adoptată(f.d. 229 – 231 v.I), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO. Instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe veridice, concludente și pertinente, în acest sens, Colegiul penal indică că este un argument declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. În acest sens, Colegiul penal statuează că, susține concluziile instanței de apel precum că: „Instanța de apel susține în totalitate probele puse la baza sentinței de condamnare a lui Bodean Gherman pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 al. (2) lit. d), e) CP RM și critică argumentele inculpatului expuse de acesta în apel privind acțiunile de împrumut a banilor și nu de jaf, deoarece aceste argumente ale inculpatului se combat prin probele prezentate la dosar. 6 Conform declarațiilor date de părțile vătămate Lazăr Anatolie și Știrbu Victoria care au menționat despre acțiunile lui Bodean Gherman comise la 08.05.2018 și anume intrarea în locuință a acestuia anume cu cuțitul în mână, la fel și amenințarea acestora cu moartea în situația refuzului de a transmite bani. Instanța de apel nu poate admite declarațiile inculpatului Bodean Gherman drept unele veridice pe caz care a menționat despre acțiunile comise cu scop de a împrumuta bani și la fel lipsa cuțitului dar a unei rigle metalice luate de la serviciu deoarece, aceste declarații contravin declarațiilor părților vătămate (f.d. 146, 148, vol. 1). Referitor la obiectul folosit de Bodean Gherman expus de acesta drept o riglă metalică, instanța de apel o apreciază drept o modalitate de a evita răspunderea, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu procesele-verbale de confruntare în care părțile vătămate în prezența lui Bodean Gherman detaliat descriu acest obiect drept cuțit și nu alt obiect după cum indică inculpatul. Cât ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expusă neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată (f.d. 229 – 231 v. I) s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și în partea contestată de recurent în prezentul recurs, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel, soluție întemeiată pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificate de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate. Cât ține de argumentele recurentului criticând decizia instanței de apel și sentința în partea civilă, precum că, urma a fi lăsat spre examinare în ordine civilă, instanța a încasat în beneficiul aceleași părți vătămate de două ori prejudiciul moral în sume diferite, Colegiul penal indică că nu pot fi reținute, or, aceasta reprezintă o interpretare eronată a recurentului, mai mult, în partea dispozitivă a sentinței este clar indicat că: "Se încasează de la Gherman Bodean în beneficiul lui Blîndu Serghei suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; Se încasează de la Bodean Gherman în beneficiul lui Anatolii Lazăr suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune" (f.d. 167, vol. I). 7 6.2. Cu referire la recursul ordinar cu supliment declarat de către inculpat în care a indicat în majoritate argumente similare cu cele descrise în recursul declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului (pct. 4.1 din prezenta decizie), Colegiul penal, indică că instanța de recurs s-a expus pe aceste argumente în punctul 6.1 a prezentei decizii, care sunt valabile și în privința recursului declarat de către inculpatul Bodean Gherman.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Bodean Gherman și de către inculpatul Bodean Gherman, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bodean Gherman Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie 8