1ra-559/20 — art. 171 alin. 2 lit. b, c CP

1ra-559/20 — art. 171 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-559/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Loghin Vitalie, de către

avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Stramalovschii Grigore, de

către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Cernei Iuri și de către

avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului Loghin Vitalie, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 27 martie

2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 septembrie

2019, în cauza penală în privința lui

Stramalovschii Grigore XXXXX, născut la

XXXXX,

Cernei Iuri XXXXX, născut la XXXXX,

Loghin Vitalie XXXXX, născut la XXXXX,

Termenul de examinare:

prima instanță: 25.08.2016 – 27.03.2018

instanța de apel: 10.05.2018 – 25.09.2019

instanța de recurs: 09.12.2019 – 04.03.2020

A C O N S T A T A T :

procesul penal intentat în privința lui Stramalovschii Grigore Pavel în baza

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost încetat în legătură cu retragerea

plângerii de către partea vătămată XXXXX XXXXX.

Stramalovschii Grigore a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind-ui stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, iar în baza

art. 90 Cod penal fiind dispusă suspendarea executării pedepsei pe un termen

de probațiune de 3 ani.

Cernei Iuri a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, iar în baza art. 90 Cod penal fiind

1

dispusă suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3

ani.

Loghin Vitalie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, iar în baza art. 90 Cod

penal fiind dispusă suspendarea executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 2 ani.

Stramalovschii Grigore în noaptea de 20 spre XXXXX, aproximativ la

ora 01:00, în scopul satisfacerii poftei sexuale, acționând de comun cu Cernei

Iuri, în apropierea Casei de cultură a XXXXX XXXXX, cunoscând despre vârsta

minoră a XXXXX, născută la XXXXX, profitând de imposibilitaea ei de a-i opune

rezistență din cauza vârstei minore și deficienței intelectuale, amenințând-o

cu aplicarea violenței, cu forța i-a scos hainele și a săvârșit cu ea, la pământ, un

raport sexual contrar voinței ei. După aceasta, acționând conform înțelegerii

prealabile, l-a chemat pe Cernei Iuri care era în apropiere la locul faptei, și

ultimul a întreținut un raport sexual forțat cu victima minoră. Ulterior,

continuându-și acțiunile sale infracționale, l-a chemat la locul infracțiunii pe

Loghin Vitalie și l-a instigat la violarea minorei XXXXX XXXXX, după ce

Cernei Iuri amenințând victima minoră XXXXX XXXXX cu aplicarea violenței și

înecul, a impus-o să între în raport sexual forțat și cu Loghin Vitalie.

Tot el, Stramalovschii Grigore, în noaptea de 20 spre XXXXX,

aproximativ la orele 01:30, în apropierea Casei de cultură a XXXXX XXXXX,

după săvârșirea violului minorei XXXXX XXXXX, acționând cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns i-a sustras telefonul mobil de

model ’’Nokia” cu cartela SIM XXXXX la prețul de 2000 lei, prin ce i-a cauzat

părții vătămate minore XXXXX XXXXX o pagubă considerabilă.

Cernei Iuri, în noaptea de 20 spre XXXXX, aproximativ la ora 01:00, în

scopul satisfacerii poftei sexuale, acționând de comun cu Stramalovschii

Grigore și Loghin Vitalie, în apropierea Casei de cultură a XXXXX XXXXX,

cunoscând despre vârsta minoră a XXXXX, cu forța în brațe a dus minora într-

un loc retras din apropiere, unde profitând de imposibilitaea ei de a-i opune

rezistență din cauza vârstei minore și deficienței intelectuale, aplicând asupra

ei forța fizică, a pus-o la pământ și s-a urcat de asupra ei pentru a săvârși

raport sexual, iar din cauza împotrivirii minorei XXXXX XXXXX nu a întreținut

cu ea raport sexual. Continuându-și faptele infracționale, acționând conform

înțelegerii prealabile avute cu Stramalovschii Grigore, nu i-a permis victimei

XXXXX XXXXX să plece, ținând-o strâns de piept. Intre timp la acel loc, a venit

Stramalovschii Grigore care i-a indicat lui Cerei Iuri să plece, după

Stramalovschii Grigore a întreținut un raport sexual forțat cu victima mimoră.

Aproximativ peste 5 minute, la chemarea lui Stramalovschii Grigore, Cerni Iuri

care era în apropiere, a venit la locul violului, unde pentru a-și realiza intenția

de a-și satisface pofta sexuală, profitând de imposibilitatea lui XXXXX XXXXX

de opune rezistență din cauza vârstei minore și deficienței intelectuale, a pus

victima la pământ și a săvârșit cu ea un raport sexual contrar voinței ei.

2

Ulterior, peste 3-5 minute, la locul infracțiunii a venit Loghin Vitalie și atunci

Cernei Iuri amenințând victima minoră cu aplicarea violenței și înecul, a

impus-o să între în raport sexual forțat și cu Loghin Vitalie.

Loghin Vitalie în noaptea de 20 spre XXXXX, aproximativ la ora 01:00,

în scopul satisfacerii poftei sexuale, acționând de comun cu Cernei Iuri Vasili și

Stramalovschii Grigor în apropierea Casei de cultură a s.XXXXX XXXXX,

cunoscând despre vârsta minoră lui XXXXX XXXXX, după ce Cernei Iuri a

amenințat victima minoră cu aplicarea violenței și încecul, profitând de

imposibilitatea ei de a-i opune rezistență din cauza vârstei minore și

deficiențe intelectuale, la pământ a întreținut cu ea un raport sexual forțat.

3.1. Procurorul în procuratura Sîngerei, Bunduchi Anatolie, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi

hotărâri, prin care: Stramalovschii Grigore să fie recunoscut vinovat în baza

art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în temeiul acestei legi să-i fie numită o

pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis; Cernei Iuri să fie recunoscut vinovat în baza art.

171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în temeiul acestei legi să-i fie numită o

pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis; Loghin Vitalie să fie recunoscut vinovat în baza

art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în temeiul acestei legi să-i fie numită o

pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului procurorul a invocat că pedeapsa aplicată de către

prima instanță este blândă și contravine scopurilor pedepse penale.

3.2. Avocatul Sergiu Prodan în numele inculpatului Cernei Iuri, prin care

a solicitat solicită, casarea sentinței și achitarea inculpatului Cernei Iuri.

În motivarea apelului avocatul a invocat că probele administrate de

acuzare în cadrul urmăriri penale și cele cercetate în cadrul cercetării

judecătorești nu demonstrează vina lui Cernei Iuri. Potrivit declarațiilor părții

vătămate minore XXXXX XXXXX, aceasta n-a comunicat vârsta sa și despre

deficiențele mintale. Aceasta a declarat că a întreținut cu inculpații relații

sexuale benevole. Prima instanță nu s-a expus asupra argumentelor apărării

referitor la excluderea probelor. Prin urmare, nu s-a examinat fondul cauzei.

3.3. Avocatul Elena Vlas în numele inculpatului Loghin Vitalie, prin care

a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea

sentinței și achitarea inculpatului Loghin Vitali.

În motivarea apelului avocatul a invocat că sentința este neîntemeiată și

ilegală. Prima instanță n-a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, n-a

luat în considerație că inculpații n-au cunoscut vârsta părții vătămate și

deficiențele ei psihice. Aceste fapte au fost confirmate de partea vătămată.

Materialele cauzei atestă că a avut loc un raport sexual benevol, lipsind acțiuni

forțate și leziuni corporale. Argumentele apărării care n-au fost analizate la

justa valoare.

3

25 septembrie 2019, apelul avocatului Vlas Elena în numele inculpatului

Vitalie Loghin, a fost respins ca depus peste termen.

Apelul avocatului Prodan Sergiu în interesele inculpatului Iuri Cernei, a

fost respins ca fiind nefondat.

Apelul procurorului în Procuratura Sîngerei, Bunduchi Anatolie, a fost

admis, casată sentința în latura stabilirii pedepsei, rejudecată cauza, și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care a fost dispusă excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în

privința inculpaților.

Stramalovschii Grigore a fost considerat condamnat în baza

art. 171 alin. (2) lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei de 5 ani de

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Cernei Iurie a fost considerat condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b),

c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei de 5 ani de închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

Loghin Vitalie a fost considerat condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei de 5 ani de închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă arestarea inculpaților Stramalovschii Grigore,

Cernei Iurie și Loghin Vitalie imediat din sala de judecată, termenul executării

urmând a fi calculat din 25.09.2019.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a respectat normele procesual-penale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a

acțiunilor lui Stramalovschii Grigore, Cernei Iuri și Loghin Vitalie în baza

art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, corect determinând termenul pedepsei

sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana

vinovată și urmările survenite însă eronat a concluzionat asupra aplicabilității

prevederilor art. 90 Cod penal, întrucât având în vedere circumstanțele în care

a fost comisă infracțiunea incriminată, aceasta fiind din capitolul infracțiunilor

grave, privind viața sexuală, care atentează la valoarea primordială protejată

de legea penală - inviolabilitatea vieții sexuale, prima instanță pripit a

concluzionat oportunitatea aplicării suspendării executării pedepsei cu

închisoare.

Contrar argumentelor invocate de către partea apărării, instanța de apel

a notat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate a fost

confirmată prin următoarele probe: XXXXX.

Instanța de apel a efectuat aprecierea probelor reținute, expunându-se

asupra acestora, menționând și că din analiza coroborată a declarațiilor părții

4

vătămate XXXXX XXXXX cu celelalte probe instanța de apel a ajuns la concluzia

că faptele de viol încriminate inculpaților și-au găsit confirmarea.

Aspectele din declarațiile lui E.XXXXX și N.XXXXX la care a făcut referire

partea apărării au fost apreciate de instanța de apel ca fiind irelevante,

deoarece doar T.XXXXX cunoaște circumstanțele violului acestea au fost

relatate inițial, care se confirmă și prin celelalte probe. Modificarea ulterioară

a declarațiilor a fost apreciată ca o tendință de a-i absolvi pe inculpați de

răspunderea penală, în urma unei influențe.

Cu referire la declarațiile martorilor N.XXXXX, N.XXXXX și A.XXXXX

menționate de apărare, instanța de apel a notat că acestea de fapt confirmă

faptele văzute de ei, în special aflarea lui T.XXXXX la discotecă în acea seară.

În prezenta cauză, instanța de apel a găsit întemeiate motivele apelului

declarat de procuror și a constatat că concluzia primei instanțe, precum că

corijarea inculpaților este posibilă și prin aplicarea prevederii art. 90 Cod

penal, a fost neîntemeiată și din aceste considerente a exclus-o, nefiind

considerat faptul că prin această soluție se înrăutățește situația

condamnaților.

Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma

convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se reeduca fără

executarea efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de

suspendare condiționată a executării pedepsei, indicând în mod clar acele

motive pe care s-a întemeiat convingerea ei.

Prin urmare, în afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea

pedepsei principale, instanța urmează să dea o motivare suplimentară, din

care considerente a concluzionat că nu este rațional ca inculpatul să execute

real pedeapsa stabilită. Analizând condițiile în care poate fi acordată

suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al

inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze

dacă este sau nu cazul să o acorde

Astfel, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare aleasă de

către prima instanță în privința inculpaților, nu este în acord cu principiul

proporționalității având în vedere fapta comisă.

Partea vătămată la momentul comiterii infracțiunii avea o vârstă de 15

ani, a fost agresată fizic prin ținerea și imobilizarea cu mâinile a corpului,

amenințată cu aplicarea forței fizice, inclusiv cu omor, înec în iaz și ruperea

hainelor, dezbrăcată cu forța de haine, violată în grup, în urma căreia i-au fost

cauzate dureri fizice și psihice.

La momentul comiterii infracțiunii XXXXX XXXXX era un copil, astfel

legile ce protejează copilul în fața abuzurilor își aveau aplicabilitatea.

Potrivit art. 50 alin. (2) din Constituție, art. 2 alin.(2), art. 4 alin. (1)

art. 6 și art. 21 alin. (1) al Legii privind drepturile copilului nr. 338-XIII din

15.12.1994 și art. 10 alin. (1), 17 alin. (2) și 23 alin. (1-2) Cod de procedură

penală, statul prin intermediul organelor de drept are obligațiunea să asigure

protecția și garantarea drepturilor copiilor la inviolabilitatea fizică și psihică,

5

acestea beneficiind în așa caz de protecție și ajutor special pentru realizarea

drepturilor lor, precum și la reparația daunelor morale, fizice și materiale.

Instanța de apel a subliniat că prin infracțiunea comisă, inculpații

Stramalovschii Grigore, Cernei Iurie și Loghin Vitalie i-au cauzat părții

vătămate, minoră la momentul comiterii infracțiunii, XXXXX XXXXX daune

sănătății, moralității și dezvoltării ei sexuale normale.

Astfel instanța de apel a conchis că în cazul dat restabilirea echității

sociale, corectarea și reeducarea inculpaților, precum și preîntâmpinarea

comiterii de către acesta și alte persoane a unor infracțiuni similare față de

minori poate avea loc doar în cazul stabilirii unei pedepse reale cu închisoare,

or, în caz contrar vor fi încurajate infracțiunile de acest gen și nu va fi atins

scopul pedepsei penale. Numai în așa mod va fi individualizată corect și la

justa valoare pedeapsa penală după cum prevede art. 7 și 75-77 Cod penal și

se va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art. 2 și 61 Cod penal, precum

și va asigura o satisfacție echitabilă victimei minore și rudelor sale pentru

prejudiciul material, moral și fizic cauzat de inculpați.

Instanța de apel a reținut că inițial, inculpații au refuzat să facă

declarații, negând vinovăția sa. Ulterior după ce-au făcut cunoștință cu

materialul probatoriu, aceștia au recunoscut că avut relații sexuale cu partea

vătămată minoră, doar au declarat că au fost benevole.

Cu referire la apelul avocatului Vlas Elena în numele inculpatului Loghin

Vitalie la 11.07.2018 instanța de apel a constatat încălcarea termenului de

atac. Faptul, că inculpatului Loghin Vitalie i-a fost acordat un nou avocat în

instanța de apel nu este temei de repunere în termen a apelului, or, nici

inculpatul și nici avocatul său n-au atacat sentința în termenii prevăzuți de

lege.

la 23 octombrie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Loghin Vitalie, la

04 noiembrie 2019, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și achitarea inculpatului Loghin Vitalie din lipsa în

acțiunile acestuia a elementelor constitutive a infracțiunii incriminate.

În susținerea recursului avocatul a menționat că instanța de apel, nu a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei penale. Inculpații nu au cunoscut

vârsta părții vătămate și respectiv nu cunoșteau despre careva deficiențe

psihice ale ei, acestea fiind confirmate, de partea vătămată la faza de urmărire

penală. În cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, reprezentantul

legal XXXXX Ecaterina a declarat că fiica ei a mințit-o că a fost violată, astfel

schimbându-și declarațiile făcute la faza urmăririi penale.;

- avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului

Stramalovschii Grigore, la 12 noiembrie 2019, prin care, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

6

În susținerea recursului avocatul a menționat că, instanța de apel la

examinarea apelului acuzatorului de stat cât și a apărării inculpaților nu a

ținut cont de circumstanțele speței în special a declarațiilor părții vătămate

depuse în prima instanță și în instanța de apel, confirmate prin rapoartele de

expertiză efectuate pe caz. Partea vătămată minoră putea face declarații ce nu

corespund adevărului sub presiunea părinților și a situației de fapt pentru a

nu fi certată de către acestea. Faptele menționate mai sus au fost confirmate

de către însăși XXXXX XXXXX în cadrul ședinței de judecată. Fiind date citirii

declarațiile minorei depuse în faza de urmărire penală ultima a confirmat că

de fapt raportul sexual a fost unul benevol fără constrângeri. Declarațiile

părții vătămate depuse în cadrul ședinței de judecată se confirmă prin

raportul de expertiză medico-legală nr. 231D din 21.07.2014 unde expertul în

concluzie a indicat că himenul părții vătămate la momentul expertizării nu

este dereglat, leziuni corporale nu s-au depistat, ne fiind exclusă posibilitatea

raportului sexual fără dereglarea himenului. Totodată avocatul consideră că

sancțiunea aplicată de prima instanță a fost individualizată corect.;

- avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Cernei Iuri, la

13 noiembrie 2019, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei instanței

de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului avocatul a menționat că instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. Din probele analizate partea

apărării a conchis că a avut loc un raport sexual benevol cu fiecare inculpat în

parte, prin urmare consideră că învinuirea adusă lui Cernei Iuri nu și-a găsit

confirmare. Nu a fost demonstrat faptul că inculpații cunoșteau despre faptul

că victima este minoră și are careva deficiențe mentale, mai mult ca atât nu a

fost demonstrat și caracterul forțat al acțiunilor inculpaților.;

- avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului Loghin Vitalie, la

21 noiembrie 2019, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și sentinței,

rejudecarea cauzei și dispunerea achitării inculpatului Loghin Vitalie.

În susținerea recursului avocatul a menționat că în cadrul urmăririi

penale, cât și în cadrul ședinței de judecată s-a constatat cu certitudine

producerea raportului sexual între partea vătămată și inculpați, raport sexual

benevol, fapt care a fost confirmat de Loghin Vitalie, fiind audiat în calitate de

bănuit, învinuit, ulterior în calitate de inculpat în cadrul ședințelor de

judecată. Ținând cont de sănătatea mintală a părții vătămate, care conform

concluziei medicului psihiatru nu prezintă maladii psihice, că ultima conștient

și-a dat acordul la întreținerea relațiilor sexuale cu inculpații, nefiind

constrânsă fizic sau psihic. Consideră că motivarea hotărârilor atacate este

superficială, care urmează a fi casate pe motiv că instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt. Nu este argumentat, nici constatat faptul constrângerii

săvârșirii actului sexual ca rezultat al amenințării, de către instanța de fond și

instanța de apel fiind superficial susținută învinuirea pe caz că raportul sexual

a fost săvârșit drept rezultat al amenințării victimei cu aplicarea violenței și

7

înecul, or amenințarea urmează să capete o formă ce prezintă grav pericol de

realizare.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Suvac N., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursurilor,

ca fiind vădit neîntemeiate.

declarate de către partea apărării, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, precum și când recursul

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că partea

apărării invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8, 10), 12) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când:

pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 10) s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 12) faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

7.1. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma recursurilor

avocaților Polivenco Victor și Prodan Sergiu și incidenței la caz a erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la

8

examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile părții apărării, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată, că sunt

neîntemeiate argumentele avocatului Prodan Sergiu din recurs potrivit cărora

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea

părții apărării, cât și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, instanța

de apel înfăptuind o apreciere corectă a acestora.

În ceea ce privește dezacordul avocaților Polivenco Victor și

Prodan Sergiu cu aprecierile instanțelor de fond asupra probelor administrate

în speță, Colegiul penal amintește că motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și

astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor,

în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel,

prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei au fost

corect aplicate prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

instanțele au cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și

9

apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la stabilirea vinovăției inculpaților Stramalovschii Grigorii și

Cernei Iuri în comiterea infracțiunii de viol asupra unei minore.

Colegiul penal respinge ca fiind declarative și alegațiile avocaților

Polivenco Victor și Prodan Sergiu prin care se susține că instanța de apel nu a

motivat detaliat fiecare argument susținut de aceștia în ședința instanței de

apel, deoarece, verificând minuțios decizia atacată, Colegiul penal ajunge la

concluzia că instanța de apel a dat răspuns la argumentele esențiale ridicate

de părți spre soluționare, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță

nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat.

Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței

în speță a temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

În continuare Colegiul penal atestă că deși în tot cuprinsul recursului

avocatul Polivenco Victor critică aprecierea probelor de către instanțele de

fond, menționând că acestea nu demonstrează vinovăția inculpatului

Stramalovschii Grigore, totodată a invocat și incidența temeiului de casare

prevăzut art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând prin

recurs menținerea dispozițiilor sentinței de condamnare. O poziție similară se

atestă și din conținutul recursului avocatului Prodan Sergiu, care deși solicită

remiterea cauzei la rejudecare nu a specificat ce eroare concretă urmează a fi

corectată la o nouă rejudecare în instanța de apel, după care invocă la fel

incidența temeiului de casare prevăzut art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, în partea condamnării lui Cernei Iuri.

Respectiva poziția contradictorie a recurenților menționați supra este

apreciată de către instanța de recurs ordinar ca un dezacord declarativ asupra

soluției instanței de apel.

Astfel, analizând decizia atacată prin prisma temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal

nu a stabilit incidența respectivei erori asupra deciziei atacate, iar alegațiile

recurenților privind individualizarea eronată a pedepsei stabilite inculpaților,

nu și-au găsit confirmarea.

Cu referire la acest argumente Colegiul penal constată că instanța de

apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la

stabilirea pedepsei și a modului de executare a acesteia în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal stabilește că instanța de apel în mod corect a

10

reținut faptul că inculpații au comis infracțiunea de viol asupra unei persoane

minore, fapt ce a determinat necesitatea dispunerii excluderii suspendării

executării pedepsei cu închisoare pentru un termen de probațiune.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată că, sunt

neîntemeiate argumentele avocaților Polivenco Victor și Prodan Sergiu

privind lipsa de motivare a concluziilor instanței de apel la individualizarea

pedepsei, deoarece concluziile instanței de apel în acest sens sunt corecte și

motivate, iar pedeapsa stabilită se încadrează în limitele prevăzute de legea

penală, fiind individualizată în conformitate cu prevederile legale.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului

penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată că pedeapsa

individualizată în privința inculpaților Stramalovschii Grigore și Cernei Iurii,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în

art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei și modului de

executare inculpaților Stramalovschii Grigore și Cernei Iurii pentru

infracțiunea comisă instanța de apel nu a comis erori de drept, pedeapsa

aplicată și modul de executare a acesteia fiind dispuse cu respectarea

exigențelor legii penale, iar argumentele recursurilor în acest sens sunt vădit

neîntemeiate, hotărârea atacată fiind legală și întemeiată.

7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Vlas Elena în

numele inculpatului Loghin Vitalie, Colegiul penal a stabilit că instanța de apel

a respins apelul avocatului Vlas Elena în numele inculpatului Loghin Vitalie ca

fiind depus peste termen, prin urmare în conformitate cu art. 420 alin. (4) Cod

de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul,

dacă legea prevede această cale de atac.

Astfel, instanța de recurs conchide că respingerea apelului ca fiind

depus peste termen echivalează cu neutilizarea căii de atac.

Deși avocatul Vlas Elena în recursul declarat a invocat temeiul de casare

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, fără a expune

careva argumente cu referire la omiterea termenului de declarare a apelului,

or, instanța de apel corect a constatat încălcarea termenului de atac, apreciind

că acordarea unui nou avocat în instanța de apel pentru apărarea și

11

reprezentarea inculpatului Loghin Vitalie, nu este temei de repunere în

termen a apelului declarat în numele acestuia.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs menționează, că soluția de

respingere a apelului ca depus peste termen nu implică o verificare a hotărârii

atacate, întrucât instanța de apel nu poate purcede la o verificare de fapt și de

drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.

Prin urmare, termenul de apel este un termen legal și imperativ, astfel

încât nerespectarea lui atrage decăderea din exercițiul dreptului de a declara

apel și nulitatea oricărei cereri de apel înaintate după expirarea acestui

termen.

Din aceste considerente, Colegiul penal conchide că recursul avocatului

Vlas Elena nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul declarat cu circumstanțe în fapt

și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2)

Cod de procedura penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

Astfel, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de conținut,

el urmează a fi declarat inadmisibil.

7.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Melnic

Oxana în numele inculpatului Loghin Vitalie, Colegiul penal analizând

respectarea condițiilor de formă a cererii de recurs ordinar a stabilit

nerespectarea cerințelor obligatorii prevăzute de art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Conform prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală,

recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie

motivat.

Colegiul penal atestă că pe parcursul procesului penal, inclusiv prima

instanță și în instanța de apel avocatul Melnic Oxana nu a participat,

implicându-se în proces la etapa recursului ordinar, unde a anexat la cererea

de recurs, mandatul din 09.10.2019 (f.d.44 vol. 4), însă fără ca acestea să fie

semnat pe verso de către inculpatul Loghin Vitalie, sau să fie prezentată o

cerere scrisă a ultimului ce ar confirma împuternicirile apărătorului, fapt ce

contravine prevederilor art. 70 alin. (7) pct. 3) Cod de procedură penală.

În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu

prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu

și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin

urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea

inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a

declarat recurs ordinar în numele său.

12

Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de

apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu

cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că

avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele

inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va

indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1),

b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013).

Sub acest aspect, la caz se evidențiază faptul că pe partea verso a

mandatului depus la materialele cauzei prin care avocatul Melnic Oxana

invocă că reprezintă interesele inculpatului Loghin Vitalie (f.d.44, vol.4),

lipsește semnătura inculpatului menționat, precum și la materialele cauzei

lipsește o cerere scrisă și semnată personal de inculpat, care ar confirma

consimțământul lui ca avocatul respectiv să-i reprezinte interesele în instanța

de recurs ordinar.

În consecință, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal atestă

că recursul declarat de avocatul Melnic Oxana este inadmisibil, or nu

îndeplinește cerințele de formă în art. 429 Cod de procedură penală.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune

casarea deciziei adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de recurenții Polivenco Victor și

Prodan Sergiu, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, din aceste

considerente recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate, recursul avocatului Vlas Elena deoarece nu corespunde

cerințelor de conținut, iar cel declarat de către avocatul Melnic Oxana

deoarece nu corespunde cerințelor de formă.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2019, în cauza

penală în privința lui Stramalovschii Grigore XXXXX, Cernei Iuri XXXXX și

Loghin Vitalie XXXXX, după cum urmează:

- cele declarate de către avocatul Polivenco Victor în numele

inculpatului Stramalovschii Grigore și de către avocatul Prodan Sergiu în

numele inculpatului Cernei Iuri, ca fiind vădit neîntemeiate,

- cel declarat de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului

Loghin Vitalie, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut, iar cel declarat

13

de către avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului Loghin Vitalie,

deoarece nu corespunde cerințelor de formă.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

14