1ra-353/2020 — art. 217 al. 4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 al. 4 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 5, 6, 10 CP
1ra-353/2020 — art. 217 al. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-353/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul de
stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Popov Oleg, prin care
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019,
în cauza penală privindu-i pe
Secher Natalia xxxxx, născută la xxxxx,
originară și domiciliată xxxxx,
Chitoroga Ivan xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.10.2017 - 27.12.2018;
Instanța de apel: 11.03.2019 - 10.07.2019;
Instanța de recurs: 10.10.2019 - 05.03.2020.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2018,
Secher Natalia a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
217 alin.(4), lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de 2 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de
dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii
și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.
Chitoroga Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de 2 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a
exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau
analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități
legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui Secher Nataliei și lui
Chitoroga Ivan a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
A fost încetat procesul penal în privința lui xxxxx, în legătură cu intervenirea
decesului acestuia.
Tot prin sentința dată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Secher Natalia,
împreună și de comun acord cu xxxxx și Chitoroga Ivan, urmărind scopul cultivării
ilegale a plantelor care conțin droguri precum și păstrării drogurilor pentru propriul
consum, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea
acestora, ilegal au cultivat plante de canabis în număr de 104 (una sută patru) în
cantități deosebit mari și au deținut un fragment de butelie cu depuneri de rășină de
canabis în cantitate de 0,042 gr., care se atribuie la substanțe stupefiante, conținând
tetrahidrocannabinol, incluse în „Tabelul I. Substanțe psihotrope, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 5 octombrie 2004”, până la momentul efectuării
cercetării la fața locului pe adresa xxxxx de către colaboratorii Inspectoratului de
Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău.
În cadrul cercetării la fața locului efectuate la 19.07.2017, orele 19:40-19:55, de
către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău au fost
depistate, ridicate și sigilate plante de cannabis în număr de 104 (una sută patru),
cultivate ilegal și fără scop de înstrăinare de către Secher Natalia împreună cu xxxxx
și Chitoroga Ivan, locatarii casei amplasate pe adresa xxxxx.
Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4398 din 10.08.2017, plantele în
stadie verde de vegetație, prezentate la examinare în număr de 104 (una sută patru)
bucăți, ridicate la 19.07.2017, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului din
gospodăria situată pe adresa xxxxx reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin
tetrahidrocannabinol și se atribuie la substanțele stupefiante. Conform listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,
depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr.79 din 23.01.2006, planta de cânepă (indiferent de faza de vegetație)
104 bucăți, se atribuie la proporții deosebit de mari.
Totodată, în cadrul cercetării la fața locului efectuate la 19.07.2017, orele 19:40-
19:55, de către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău
a fost depistat, ridicat și sigilat un fragment de butelie cu depuneri de rășină de
cannabis, în cantitate de 0,042 gr., păstrată ilegal și iară scop de înstrăinare de către
Secher Natalia împreună cu xxxxx și Chitoroga Ivan.
Potrivit raportului de expertiză 34/12/1-R-4398 din 10.08.2017 din 10.08.2017
pe fragmentul de butelie - partea superioară ridicat în circumstanțele sus abordate,
sunt prezente depuneri de rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele
stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată) pe
fragmentul buteliei constituie 0,042 gr.
Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Secher
Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan au comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4),
lit. b) Cod Penal, individualizată prin „circulația ilegală a substanțelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a
plantelor care conțin droguri precum și păstrarea drogurilor, săvârșite in proporții
deosebit de mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare”.
2
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Oganesean Armen și de către avocatul Palancica
Victor în interesele inculpatului xxxxx.
3.1 În apelul său procurorul a solicitat casarea sentinței în partea individualizării
pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Secher
Natalia, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4)
lit. b) Cod penal, să-i fie numită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani
cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei cu privare de
dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul circuitului licit al
drogurilor pe termen 5 ani, iar, Chitoroga Ivan, recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, să-i fie numită pedeapsă
sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis cu privare de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în
domeniul circuitului licit al drogurilor pe termen 5 ani. In rest, sentința contestată să
fie menținută tară modificări.
În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, instanța la stabilirea pedepsei
inculpaților, neîntemeiat a dispus suspendarea condiționată a acesteia pe perioadă de
probă, fără a lua în considerație că pedeapsa penală are drept scop corectarea și
reeducarea vinovatului în spiritul executării stricte a legii, prevenirea de săvârșirea de
noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, reieșind din
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului.
Consideră că pedeapsa numită lui Secher Natalia și Chitoroga Ivan, cu
suspendarea executării ei pe perioadă de probă, este una inechitabilă, instanța
dispunând aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu a ținut cont de faptul că
inculpații din start nu-și recunoșteau vinovăția și nu s-au căit de cele comise, au
încercat să inducă în eroare organul de urmărire penală prin înaintarea unor versiuni
vădit neveridice, ceea ce a creat impedimente în activitatea de investigare a
infracțiunii, fapta incriminată a fost comisă cu antrenarea persoanelor la consumul
ilicit de droguri, prin acțiunile sale intenționate, inculpații tolerează traficul ilicit de
substanțe narcotice și activitatea criminală de desfacere a drogurilor pe teritoriul
Republicii Moldova.
Apelantul a mai menționat că, inculpații Secher Natalia și Chitoroga Ivan și-au
educat un sistem de valori sociale și etico-morale greșite, fapt ce rezultă explicit din
modul de viață pe care aceștia îl duc. Prin urmare, consideră că sistemul degradat de
valori a inculpaților poate fi reeducat în rezultatul activităților de corectare
comportamentală desfășurată în instituțiile penitenciare.
3.2 În apelul său avocatul a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 27.12.2018, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care xxxxx să fie achitat, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În motivarea apelului, avocatul a indicat că, instanța de judecată s-a limitat doar
la copierea actului de învinuire, adică a rechizitoriului, ignorând prevederile legislației
și anume prevederile art. 389 Cod de procedură penală, prin care o sentința de
condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri deoarece, în urma cercetării
judecătorești, vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii urma a fi confirmată prin
3
ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. In astfel de condiții toate dubiile
în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate în condițiile legii urmează a fi
interpretate în favoarea inculpatului.
A mai indicat că, circumstanțele de fapt urmau a fi dovedite prin declarațiile
bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorilor sau alte acțiuni care pot fi efectuate
în cadrul urmării penale. Nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar, nu
a dus la stabilirea vinovăției inculpatului xxxxx, deoarece în unele cazuri se datorează
presupunerilor declarate de acuzatorul de stat, care de fapt nu sunt probe.
A considerat că, învinuirea înaintată lui xxxxx și starea de fapt constatată de
instanța de fond, nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești,
iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit,
existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că condamnatul
xxxxx nu a comis infracțiunea prevăzute de art. 217 Cod penal.
A susținut că, martorii Brihuneț Vera și Munteanu Vitalie, audiați atât la etapa
de urmărire penală cât și în cadrul ședinței de judecată, nu au putut demonstra și
explica vreo legătură directă dintre xxxxx și plantele de cânepă depistate în spatele
casei acestuia. Mai mult ca atât martorii au confirmat faptul că în spatele casei erau
plante de cânepă crescute în mod haotic, neîngrijite și nestârpite. Nici unul din ei nu
a comunicat instanței că a văzut, a auzit sau că cunoaște ca xxxxx să fi cultivat aceste
plante depistate.
Totodată, colaboratorii de poliție Leahu Nicoale și Dodi Cristofor, prezenți la
fața locului și audiați în cadrul ședinței de judecată nu au putut comunica instanței
cine a plantat aceste plante, cine li-a cultivat și cine urma să le strângă. Ultimii au
relatat doar faptul depistării acestor plante fără a costată alte circumstanțe importante
pentru soluționarea cauzei.
Mai mult ca atât, martorii Leahu Nicolae și Dodi Cristofor sunt colaboratori de
poliție și dacă de referit la însăși declarațiile date de acești martori, solicită instanței
să fie critic apreciate, deoarece toți sunt persoane cointeresate în ridicarea nivelului
descoperirilor infracțiunilor și din aceste considerente ar putea diminua realitatea
evenimentele petrecute.
În împrejurările și circumstanțele constatate, ținând cont de ansamblu de probe
prezentate și cercetate, și de sentința pronunțată, consideră că aceasta nu-și găsește
confirmarea deoarece nu puteau trei persoane concomitent să cultive și să păstreze
aceste plante de cânepă depistate în spatele casei lor și doar datorită faptului că aceștia
î-și au domiciliu înregistrat la acea adresă să fie puși sub învinuire si ulterior
condamnați.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019 a
fost respins apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani,
Oganesean Armen și apelul avocatului Palancica Victor în interesele inculpatului
xxxxx, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.
4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, în privința
inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan la pronunțarea sentinței, instanța corect
a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpații au
săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după indicii
4
calificativi „circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri
precum și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, de mai multe
persoane și fără scop de înstrăinare”.
Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat ca fiind
dovedită, în afara dubiilor rezonabile, vina inculpaților prin următoarea sistemă de
probe pertinente, concludente, utile și veridice care coroborează între ele, cum sunt: -
declarațiile martorului Leanu Nicoale; - declarațiile martorului Brihuneț Vera; -
declarațiile martorului Munteanu Vitalie; - declarațiile martorului Dodi Cristofor; -
procesul-verbal de cercetare la fata locului din 19.07.2017, la orele 19:40-19:55, de
către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, au fost
depistate, ridicate și sigilate plante de cannabis în număr de 104 și un fragment de
butelie cu depuneri de rășină de cannabis, în cantitate de 0,042 gr; - raportul de
constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-4398 din 10.08.2017, prin care s-a constat
că: plantele în stadie verde de vegetație, prezentate la examinarea în număr de 104
(una sură patru) bucăți, ridicate la 19 iulie 2017 în rezultatul efectuării cercetării la
fața locului din gospodăria lui Natalia Secher Mihai, situată pe xxxxx, reprezintă
plante de cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la
substanțele stupefiante. Pe fragmentul de butelie-partea superioară, ridicată în
aceleași circumstanțe, sunt prezente depuneri de rășină de cannabis, care se atribuie
la substanțele stupefiante. Cantitatea substanțe stupefiante (rășină de cannabis-
materie uscată) de fragmentul de butelie constituie 0,042 gr.
Colegiul Penal a constata că, prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza
declarațiilor martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, iar prin
analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii
incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara
dublilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel din analiza probelor
pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost
combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor
suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt
necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt
obținute dovezile respective.
În aserțiunea dată, Colegiul Penal a reiterat că la caz, în acțiunile inculpaților
Secher Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan este prezentă latura obiectivă a infracțiunii
prevăzute la alin.(4) art.217 Cod penal, în situația în care în speță s-a confirmat
existența obiectului material care constă din plante de cannabis (cânepă), care conțin
tetrahidrocannabinol, fapt confirmat prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.
34/12/1-R-4398 din 10.08.2017.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat că, inculpații au cultivat
și respectiv au păstrat cânepa la număr de 104 bucăți în gospodăria sa unde ultimii
locuiau în comun, având în vedere că aceștia au cunoscut ce reprezintă planta
respectivă, însă nu au comis careva acțiuni de nimicire acestora, mai mult ca atât, la
aceștia la domiciliul a fost depistat și un fragment de butelie cu depunere de rășină de
cannabis, cu care inculpații întrebuințau cânepa. Or, faptul dat, denotă evident că
5
plantele de cânepa au fost cultivate și păstrate de inculpați anume pentru consum
propriu, fără scop de înstrăinare, or, doar Secher Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan
locuiau pe adresa xxxxx prin urmare, dânșii și au cultivat plantele depistate și ridicate
de colaboratorii de poliție.
Referitor la opinia apărătorului care indică în cerere de apel că vinovăția
inculpatului xxxxx nu a fost dovedită, este una declarativă, în situația în care, în cadrul
cercetării judecătorești, prin probe concludente și pertinente cercetate și în instanța de
apel, s-a confirmat existenta în acțiunile acestuia elementele constitutive ale
infracțiunii de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri precum
și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, de mai multe persoane
și fără scop de înstrăinare.
În privința inculpatului xxxxx, Colegiul penal a reținut soluția instanței de fond
privind încetarea procesului penal, ca fiind una corectă și legală, or, în conformitate
cu art. 391 alin.(1), pct. 2) Cod procedură penală, „sentința de încetare a procesului
penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului”. Or, potrivit fotocopiei
certificatului medical constatator al decesului nr. 1463 din 06.10.2017 eliberat de
IMPS se atestă, că xxxxx decedat la 05 octombrie 2017.
Instanța de apel a menționat că, intervenția decesului inculpatului produce efecte
juridice imediate, deoarece, fiind constatat existența acestui fapt, survine temeiul legal
privind încetarea procesului penal.
Cu privire la stabilirea pedepsei penale inculpaților, instanța de apel a constatat
că, instanța de fond corect a reținut că, în privința inculpaților poate fi atins scopul
legii penale, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, învederând lipsa circumstanțelor
atenuante și agravante, personalitatea ultimilor, care se află în relații de concubinaj,
nu au la întreținere persoane, fără antecedente penale, nu se află la evidența medicului
narcolog sau psihiatru, astfel, în privința lui Secher Natalia și Chitoroga Ivan, pentru
comiterea unei infracțiuni din imprudență, este echitabilă aplicarea unei pedepse cu
suspendarea condiționată pe un termen de probă de 2 ani.
Așa dar, instanța de fond corect a conchis că, o pedeapsă non privativă de
libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a
echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpații urmează
să conștientizeze fapta comisă, cu intenție.
Instanța de fond întemeiat a conchis că împrejurările prezentei cauze penale,
îndeosebi cele reținute de către această instanță, ce vizează personalitatea inculpaților,
sunt suficiente pentru a aplica prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, astfel că dânșii
nu au antecedente penale, dar și având în vedere faptul că prejudicierea relațiilor
sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor, are consecințe cu un pronunțat caracter grav, reprezentând una din
cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe
ascendente.
În concluzie, Colegiul Penal a statuat că, pedeapsa stabilită de către instanța de
fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea
6
pedepsei, este echitabilă, întrucât este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor
ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului
și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte
persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția
unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate
duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă
generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și
nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Decizia instanței de apel a fost atacată, la data de 27 septembrie 2019, cu
recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov
Oleg, indicând temeiul art. 427 alin.1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, prin care
a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 10 iulie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-
un alt complet de judecată.
5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că, cuantumul pedepsei numite
inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan dar și modalitatea de executare a
pedepsei închisorii aleasă de către instanța de fond în privința respectivului nu este în
acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită dar și impactul
social al ei.
Ținând cont de sensul prevederilor art. 90 Cod penal, în cauza lui Chitoroga Ivan
nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării
pedepsei cu închisoarea, or, personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei
bune conduite, care ar fi permis instanțelor de fond și apel de a da dovadă de clemență
în privința respectivului, ba mai mult, anterior a fost condamnat.
Indică acuzarea că, inculpații Secher Natalia și Chitoroga Ivan au săvârșit o
infracțiune gravă.
În condițiile respective, reieșind din faptul că, inculpații Secher Natalia și
Chitoroga Ivan nu au conștientizat pericolul social pe care îl prezintă fapta lor, nu se
căiesc sincer de fapta săvârșită, indică acuzarea că, nu pot beneficia de clemența
instanței împuternicite de a le numi pedeapsa penală.
De caz, acuzarea de stat reține că instanțele de fond și apel nu au dat deplină
eficiență prevederilor art.61 Cod penal, nu există nici o premiză de a considera că o
pedeapsă condiționată v-a fi în stare să contribuie la corectarea și reeducarea
inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan.
În opinia acuzării de stat, inculpații și-au educat un sistem degradat de valori
care poate fi corectat doar prin măsuri coercitive întreprinse de către autoritățile
penitenciare ale statului.
De altfel, acuzarea își exprimă convingerea că pedeapsa stabilită inculpaților nu
va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea
acestora în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu
v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși
comportamente similare celui manifestat de către inculpat.
7
În aceeași ordine de idei, acuzarea de stat opinează că, instanța de apel a ignorat
în cazul numirii pedepsei penale inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan și
prevederile art.75 Cod penal.
În contextul celor expuse, acuzarea de stat consideră că instanța de apel greșit a
respins solicitările procurorului privind stabilirea în privința inculpaților Secher
Natalia și Chitoroga Ivan a unei pedepse privative de libertate mai aspre, dar și a
modalității de executare a pedepsei închisorii, aceasta devreme ce argumentele
invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu probatoriul privind
personalitatea inculpaților Chitoroga Ivan administrat la etapa urmăririi penale și
cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sânt contrare scopului legii penale
și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în
raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în
art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând
soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu
respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal
(este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și
motivată.
În prezenta speță, reieșind din recursul declarat se atestă, că procurorul, criticând
soluțiile instanțelor doar în partea aplicării pedepsei, și anume în partea aplicării
prevederilor art.90 Cod penal, își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6), 10) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția; s-au a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
6.1 Referitor la temeiul pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei nu
și-a găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificând în acest
sens următoarele.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiul invocate de recurent în
recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că, în speța examinată de către
instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,
8
care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în
partea criticată de procurorul Popov Oleg, deoarece argumentele expuse în recursul
depus sunt nefondate, decizia instanței de apel conținând toate motivele pe care se
bazează soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii
de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile
specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut
de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
Analizând temeiul de casare a deciziei prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, invocat de către procuror, Colegiul penal constată că, recursul nu a
fost motivat sub acest aspect și mai mult ca atât, temeiul menționat nu și-a găsit
confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în
cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost
analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele expuse în apelul declarat
de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Oganesean
Armen.
6.2 La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art.
427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmare la
judecarea recursului ordinar declarat.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocând în acest context următoarele.
În esență, recurentul critică decizia contestată în partea condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei în privința inculpaților Secher Natalia
și Chitoroga Ivan, expunând argumente generale, fără a fi ajustate speței date, și în
special fiecărui inculpat separat.
Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii
prevăzute în alin. (1) și alin.(4) art.90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora
la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o
infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la
infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici
recidiva.
Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiului penal lărgit consideră că, nu și-a găsit confirmarea
temeiul invocat de procuror în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-au
motivat întemeiat soluțiile adoptate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61,
72, 75, 76, 77, 78, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea
pedepsei inculpaților și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința
acestora pedeapsa, totodată, în lipsa restricțiilor atât legale cit și faptice, ținând cont
de circumstanțele cauzei, personalitatea fiecăruia din inculpați, atitudinea acestora
după comiterea infracțiunii și pe parcursul procesului penal, instanțele și-au motivat
9
eficient soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoare,
conform art. 90 Cod penal.
Cât privește argumentul recurentului, precum că inculpații vina în comiterea
faptelor imputate nu au recunoscut-o, nu au demonstrat nici o urmă de remușcare, pe
parcursul procedurilor, Colegiul penal reține că, utilizarea de către inculpați a
dreptului legal de a nu recunoaște vina în acțiunile imputate, nu poate fi sancționată
de către stat prin aplicarea unei pedepse mai aspre. Mai mult ca atât, instanța de recurs
verificând actele și lucrările dosarului constată că în decizia atacată se motivează
corespunzător că este dreptul inculpatului de a-și formula o tactică de apărare, iar
sarcina instanței este de a verifica și a stabili dacă poziția inculpatului este în
concordanță cu probele administrate în cauză, or, aceste circumstanțe nu pot fi puse
la baza aplicării unei pedepsei mai aspre.
Reieșind din conținutul hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, Colegiul
penal consideră, că acestea întemeiat au concluzionat despre posibilitatea aplicării
prevederilor art.90 Cod penal, învederând faptul că inculpata Secher Natalia nu este
anterior condamnată, inculpatul Chitoroga Ivan are antecedentele penale stinse,
împrejurare ce a permis instanței de a da dovadă de clemență fată de aceștia, evitându-
se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar.
Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul
umanismului, prevăzut de art.4 Cod penal, cât și prevederile art.61 alin.(2) Cod penal,
instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu
închisoarea de către inculpați, iar instanțele de fond just au conchis de a aplica în
privința acestora prevederile art.90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat
executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune, deoarece careva interdicții la
aplicarea acestei norme nu se atestă.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de recurent
prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a
găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.
În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către
procurorul Popov Oleg, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor
de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
adoptate pe caz.
Subsecvent, Colegiul conchide că, decizia instanței de apel cuprinde fondul
apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor
declarate precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile
art.417 Cod de procedură penală.
Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de
procedură penală.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,
Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii
judecătorești contestate.
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea
cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei
10
adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca
fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Popov Oleg, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019, în cauza penală
privindu-i pe Secher Natalia xxxxx și Chitoroga Ivan xxxxx cu menținerea deciziei
atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la data de 18 mai 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
11