1ra-353/2020 — Art. 217 al. 4 lit. b CP

Prima instanță: 24.10.2017 - 27.12.2018;

Instanța de apel: 11.03.2019 - 10.07.2019;

Instanța de recurs: 10.10.2019 - 05.03.2020. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2018, Secher Natalia a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Chitoroga Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4), lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui Secher Nataliei și lui Chitoroga Ivan a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. A fost încetat procesul penal în privința lui xxxxx, în legătură cu intervenirea decesului acestuia. Tot prin sentința dată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Secher Natalia, împreună și de comun acord cu xxxxx și Chitoroga Ivan, urmărind scopul cultivării ilegale a plantelor care conțin droguri precum și păstrării drogurilor pentru propriul consum, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, ilegal au cultivat plante de canabis în număr de 104 (una sută patru) în cantități deosebit mari și au deținut un fragment de butelie cu depuneri de rășină de canabis în cantitate de 0,042 gr., care se atribuie la substanțe stupefiante, conținând tetrahidrocannabinol, incluse în „Tabelul I. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 5 octombrie 2004”, până la momentul efectuării cercetării la fața locului pe adresa xxxxx de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău. În cadrul cercetării la fața locului efectuate la 19.07.2017, orele 19:40-19:55, de către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău au fost depistate, ridicate și sigilate plante de cannabis în număr de 104 (una sută patru), cultivate ilegal și fără scop de înstrăinare de către Secher Natalia împreună cu xxxxx și Chitoroga Ivan, locatarii casei amplasate pe adresa xxxxx. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4398 din 10.08.2017, plantele în stadie verde de vegetație, prezentate la examinare în număr de 104 (una sută patru) bucăți, ridicate la 19.07.2017, în rezultatul efectuării cercetării la fața locului din gospodăria situată pe adresa xxxxx reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol și se atribuie la substanțele stupefiante. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, planta de cânepă (indiferent de faza de vegetație) 104 bucăți, se atribuie la proporții deosebit de mari. Totodată, în cadrul cercetării la fața locului efectuate la 19.07.2017, orele 19:40- 19:55, de către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău a fost depistat, ridicat și sigilat un fragment de butelie cu depuneri de rășină de cannabis, în cantitate de 0,042 gr., păstrată ilegal și iară scop de înstrăinare de către Secher Natalia împreună cu xxxxx și Chitoroga Ivan. Potrivit raportului de expertiză 34/12/1-R-4398 din 10.08.2017 din 10.08.2017 pe fragmentul de butelie - partea superioară ridicat în circumstanțele sus abordate, sunt prezente depuneri de rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată) pe fragmentul buteliei constituie 0,042 gr. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Secher Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan au comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4), lit. b) Cod Penal, individualizată prin „circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri precum și păstrarea drogurilor, săvârșite in proporții deosebit de mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare”. 2 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Oganesean Armen și de către avocatul Palancica Victor în interesele inculpatului xxxxx. 3.1 În apelul său procurorul a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Secher Natalia, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, să-i fie numită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei cu privare de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul circuitului licit al drogurilor pe termen 5 ani, iar, Chitoroga Ivan, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, să-i fie numită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privare de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în domeniul circuitului licit al drogurilor pe termen 5 ani. In rest, sentința contestată să fie menținută tară modificări. În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, instanța la stabilirea pedepsei inculpaților, neîntemeiat a dispus suspendarea condiționată a acesteia pe perioadă de probă, fără a lua în considerație că pedeapsa penală are drept scop corectarea și reeducarea vinovatului în spiritul executării stricte a legii, prevenirea de săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului. Consideră că pedeapsa numită lui Secher Natalia și Chitoroga Ivan, cu suspendarea executării ei pe perioadă de probă, este una inechitabilă, instanța dispunând aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu a ținut cont de faptul că inculpații din start nu-și recunoșteau vinovăția și nu s-au căit de cele comise, au încercat să inducă în eroare organul de urmărire penală prin înaintarea unor versiuni vădit neveridice, ceea ce a creat impedimente în activitatea de investigare a infracțiunii, fapta incriminată a fost comisă cu antrenarea persoanelor la consumul ilicit de droguri, prin acțiunile sale intenționate, inculpații tolerează traficul ilicit de substanțe narcotice și activitatea criminală de desfacere a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Apelantul a mai menționat că, inculpații Secher Natalia și Chitoroga Ivan și-au educat un sistem de valori sociale și etico-morale greșite, fapt ce rezultă explicit din modul de viață pe care aceștia îl duc. Prin urmare, consideră că sistemul degradat de valori a inculpaților poate fi reeducat în rezultatul activităților de corectare comportamentală desfășurată în instituțiile penitenciare. 3.2 În apelul său avocatul a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27.12.2018, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care xxxxx să fie achitat, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, instanța de judecată s-a limitat doar la copierea actului de învinuire, adică a rechizitoriului, ignorând prevederile legislației și anume prevederile art. 389 Cod de procedură penală, prin care o sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri deoarece, în urma cercetării judecătorești, vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii urma a fi confirmată prin 3 ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. In astfel de condiții toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate în condițiile legii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. A mai indicat că, circumstanțele de fapt urmau a fi dovedite prin declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorilor sau alte acțiuni care pot fi efectuate în cadrul urmării penale. Nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar, nu a dus la stabilirea vinovăției inculpatului xxxxx, deoarece în unele cazuri se datorează presupunerilor declarate de acuzatorul de stat, care de fapt nu sunt probe. A considerat că, învinuirea înaintată lui xxxxx și starea de fapt constatată de instanța de fond, nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că condamnatul xxxxx nu a comis infracțiunea prevăzute de art. 217 Cod penal. A susținut că, martorii Brihuneț Vera și Munteanu Vitalie, audiați atât la etapa de urmărire penală cât și în cadrul ședinței de judecată, nu au putut demonstra și explica vreo legătură directă dintre xxxxx și plantele de cânepă depistate în spatele casei acestuia. Mai mult ca atât martorii au confirmat faptul că în spatele casei erau plante de cânepă crescute în mod haotic, neîngrijite și nestârpite. Nici unul din ei nu a comunicat instanței că a văzut, a auzit sau că cunoaște ca xxxxx să fi cultivat aceste plante depistate. Totodată, colaboratorii de poliție Leahu Nicoale și Dodi Cristofor, prezenți la fața locului și audiați în cadrul ședinței de judecată nu au putut comunica instanței cine a plantat aceste plante, cine li-a cultivat și cine urma să le strângă. Ultimii au relatat doar faptul depistării acestor plante fără a costată alte circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei. Mai mult ca atât, martorii Leahu Nicolae și Dodi Cristofor sunt colaboratori de poliție și dacă de referit la însăși declarațiile date de acești martori, solicită instanței să fie critic apreciate, deoarece toți sunt persoane cointeresate în ridicarea nivelului descoperirilor infracțiunilor și din aceste considerente ar putea diminua realitatea evenimentele petrecute. În împrejurările și circumstanțele constatate, ținând cont de ansamblu de probe prezentate și cercetate, și de sentința pronunțată, consideră că aceasta nu-și găsește confirmarea deoarece nu puteau trei persoane concomitent să cultive și să păstreze aceste plante de cânepă depistate în spatele casei lor și doar datorită faptului că aceștia î-și au domiciliu înregistrat la acea adresă să fie puși sub învinuire si ulterior condamnați.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019 a fost respins apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Oganesean Armen și apelul avocatului Palancica Victor în interesele inculpatului xxxxx, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, în privința inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan la pronunțarea sentinței, instanța corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după indicii 4 calificativi „circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri precum și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare”. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită, în afara dubiilor rezonabile, vina inculpaților prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice care coroborează între ele, cum sunt: - declarațiile martorului Leanu Nicoale; - declarațiile martorului Brihuneț Vera; - declarațiile martorului Munteanu Vitalie; - declarațiile martorului Dodi Cristofor; - procesul-verbal de cercetare la fata locului din 19.07.2017, la orele 19:40-19:55, de către colaboratorii inspectoratului de Poliție Buiucani al DP mun. Chișinău, au fost depistate, ridicate și sigilate plante de cannabis în număr de 104 și un fragment de butelie cu depuneri de rășină de cannabis, în cantitate de 0,042 gr; - raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-4398 din 10.08.2017, prin care s-a constat că: plantele în stadie verde de vegetație, prezentate la examinarea în număr de 104 (una sură patru) bucăți, ridicate la 19 iulie 2017 în rezultatul efectuării cercetării la fața locului din gospodăria lui Natalia Secher Mihai, situată pe xxxxx, reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la substanțele stupefiante. Pe fragmentul de butelie-partea superioară, ridicată în aceleași circumstanțe, sunt prezente depuneri de rășină de cannabis, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanțe stupefiante (rășină de cannabis- materie uscată) de fragmentul de butelie constituie 0,042 gr. Colegiul Penal a constata că, prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dublilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective. În aserțiunea dată, Colegiul Penal a reiterat că la caz, în acțiunile inculpaților Secher Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan este prezentă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(4) art.217 Cod penal, în situația în care în speță s-a confirmat existența obiectului material care constă din plante de cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, fapt confirmat prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-4398 din 10.08.2017. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat că, inculpații au cultivat și respectiv au păstrat cânepa la număr de 104 bucăți în gospodăria sa unde ultimii locuiau în comun, având în vedere că aceștia au cunoscut ce reprezintă planta respectivă, însă nu au comis careva acțiuni de nimicire acestora, mai mult ca atât, la aceștia la domiciliul a fost depistat și un fragment de butelie cu depunere de rășină de cannabis, cu care inculpații întrebuințau cânepa. Or, faptul dat, denotă evident că 5 plantele de cânepa au fost cultivate și păstrate de inculpați anume pentru consum propriu, fără scop de înstrăinare, or, doar Secher Natalia, xxxxx și Chitoroga Ivan locuiau pe adresa xxxxx prin urmare, dânșii și au cultivat plantele depistate și ridicate de colaboratorii de poliție. Referitor la opinia apărătorului care indică în cerere de apel că vinovăția inculpatului xxxxx nu a fost dovedită, este una declarativă, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, prin probe concludente și pertinente cercetate și în instanța de apel, s-a confirmat existenta în acțiunile acestuia elementele constitutive ale infracțiunii de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor fără scop de înstrăinare, adică cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri precum și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari, de mai multe persoane și fără scop de înstrăinare. În privința inculpatului xxxxx, Colegiul penal a reținut soluția instanței de fond privind încetarea procesului penal, ca fiind una corectă și legală, or, în conformitate cu art. 391 alin.(1), pct. 2) Cod procedură penală, „sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului”. Or, potrivit fotocopiei certificatului medical constatator al decesului nr. 1463 din 06.10.2017 eliberat de IMPS se atestă, că xxxxx decedat la 05 octombrie 2017. Instanța de apel a menționat că, intervenția decesului inculpatului produce efecte juridice imediate, deoarece, fiind constatat existența acestui fapt, survine temeiul legal privind încetarea procesului penal. Cu privire la stabilirea pedepsei penale inculpaților, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut că, în privința inculpaților poate fi atins scopul legii penale, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, învederând lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, personalitatea ultimilor, care se află în relații de concubinaj, nu au la întreținere persoane, fără antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, astfel, în privința lui Secher Natalia și Chitoroga Ivan, pentru comiterea unei infracțiuni din imprudență, este echitabilă aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată pe un termen de probă de 2 ani. Așa dar, instanța de fond corect a conchis că, o pedeapsă non privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpații urmează să conștientizeze fapta comisă, cu intenție. Instanța de fond întemeiat a conchis că împrejurările prezentei cauze penale, îndeosebi cele reținute de către această instanță, ce vizează personalitatea inculpaților, sunt suficiente pentru a aplica prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, astfel că dânșii nu au antecedente penale, dar și având în vedere faptul că prejudicierea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, are consecințe cu un pronunțat caracter grav, reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe ascendente. În concluzie, Colegiul Penal a statuat că, pedeapsa stabilită de către instanța de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea 6 pedepsei, este echitabilă, întrucât este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Decizia instanței de apel a fost atacată, la data de 27 septembrie 2019, cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, indicând temeiul art. 427 alin.1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într- un alt complet de judecată. 5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că, cuantumul pedepsei numite inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan dar și modalitatea de executare a pedepsei închisorii aleasă de către instanța de fond în privința respectivului nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită dar și impactul social al ei. Ținând cont de sensul prevederilor art. 90 Cod penal, în cauza lui Chitoroga Ivan nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, or, personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei bune conduite, care ar fi permis instanțelor de fond și apel de a da dovadă de clemență în privința respectivului, ba mai mult, anterior a fost condamnat. Indică acuzarea că, inculpații Secher Natalia și Chitoroga Ivan au săvârșit o infracțiune gravă. În condițiile respective, reieșind din faptul că, inculpații Secher Natalia și Chitoroga Ivan nu au conștientizat pericolul social pe care îl prezintă fapta lor, nu se căiesc sincer de fapta săvârșită, indică acuzarea că, nu pot beneficia de clemența instanței împuternicite de a le numi pedeapsa penală. De caz, acuzarea de stat reține că instanțele de fond și apel nu au dat deplină eficiență prevederilor art.61 Cod penal, nu există nici o premiză de a considera că o pedeapsă condiționată v-a fi în stare să contribuie la corectarea și reeducarea inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan. În opinia acuzării de stat, inculpații și-au educat un sistem degradat de valori care poate fi corectat doar prin măsuri coercitive întreprinse de către autoritățile penitenciare ale statului. De altfel, acuzarea își exprimă convingerea că pedeapsa stabilită inculpaților nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestora în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui manifestat de către inculpat. 7 În aceeași ordine de idei, acuzarea de stat opinează că, instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan și prevederile art.75 Cod penal. În contextul celor expuse, acuzarea de stat consideră că instanța de apel greșit a respins solicitările procurorului privind stabilirea în privința inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan a unei pedepse privative de libertate mai aspre, dar și a modalității de executare a pedepsei închisorii, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu probatoriul privind personalitatea inculpaților Chitoroga Ivan administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sânt contrare scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În prezenta speță, reieșind din recursul declarat se atestă, că procurorul, criticând soluțiile instanțelor doar în partea aplicării pedepsei, și anume în partea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6.1 Referitor la temeiul pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificând în acest sens următoarele. Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiul invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că, în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, 8 care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată de procurorul Popov Oleg, deoarece argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate, decizia instanței de apel conținând toate motivele pe care se bazează soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Analizând temeiul de casare a deciziei prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, invocat de către procuror, Colegiul penal constată că, recursul nu a fost motivat sub acest aspect și mai mult ca atât, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele expuse în apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Oganesean Armen. 6.2 La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmare la judecarea recursului ordinar declarat. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în partea condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei în privința inculpaților Secher Natalia și Chitoroga Ivan, expunând argumente generale, fără a fi ajustate speței date, și în special fiecărui inculpat separat. Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin.(4) art.90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva. Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiului penal lărgit consideră că, nu și-a găsit confirmarea temeiul invocat de procuror în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluțiile adoptate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61, 72, 75, 76, 77, 78, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestora pedeapsa, totodată, în lipsa restricțiilor atât legale cit și faptice, ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea fiecăruia din inculpați, atitudinea acestora după comiterea infracțiunii și pe parcursul procesului penal, instanțele și-au motivat 9 eficient soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal. Cât privește argumentul recurentului, precum că inculpații vina în comiterea faptelor imputate nu au recunoscut-o, nu au demonstrat nici o urmă de remușcare, pe parcursul procedurilor, Colegiul penal reține că, utilizarea de către inculpați a dreptului legal de a nu recunoaște vina în acțiunile imputate, nu poate fi sancționată de către stat prin aplicarea unei pedepse mai aspre. Mai mult ca atât, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată că în decizia atacată se motivează corespunzător că este dreptul inculpatului de a-și formula o tactică de apărare, iar sarcina instanței este de a verifica și a stabili dacă poziția inculpatului este în concordanță cu probele administrate în cauză, or, aceste circumstanțe nu pot fi puse la baza aplicării unei pedepsei mai aspre. Reieșind din conținutul hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, Colegiul penal consideră, că acestea întemeiat au concluzionat despre posibilitatea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, învederând faptul că inculpata Secher Natalia nu este anterior condamnată, inculpatul Chitoroga Ivan are antecedentele penale stinse, împrejurare ce a permis instanței de a da dovadă de clemență fată de aceștia, evitându- se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar. Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul umanismului, prevăzut de art.4 Cod penal, cât și prevederile art.61 alin.(2) Cod penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională executarea pedepsei reale cu închisoarea de către inculpați, iar instanțele de fond just au conchis de a aplica în privința acestora prevederile art.90 Cod penal, fiindu-le suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei norme nu se atestă. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs. În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către procurorul Popov Oleg, nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz. Subsecvent, Colegiul conchide că, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor declarate precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei 10 adoptate, fapt ce impune declararea, inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019, în cauza penală privindu-i pe Secher Natalia xxxxx și Chitoroga Ivan xxxxx cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la data de 18 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 11