1ra-708/2020 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-708/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 mai 2019, în cauza

penală privind-o pe

Hortolomei Galina XXXXX, născută la XXXXX,

originară din XXXXX și domiciliată în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

inculpata Hortolomei Galina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității pentru 120 ore.

S-a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea sumei de 896 lei ca

cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei.

S-a soluționat și chestiunea cu privire la corpurile delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpata Hortolomei

Galina, că la data de 11 august 2018, după amiază, ora precisă nu a putut fi stabilită, fiind

în stare de ebrietate și aflându-se în locuința amplasată pe XXXXX, unde trăiește

împreună cu concubinul său Costenco Serghei, în urma certei cu concubinul său Costenco

Serghei, care s-a iscat din cauza opiniilor diferite referitor la fumatul de către femei,

acționând cu agresivitate, a luat cuțitul de bucătărie de pe masa și i-a provocat o lovitură

în regiunea toracică a lui Costenco Serghei, cauzându-i vătămări corporale sub formă de

rană tăiată-înțepată cu dimensiunile de 1,3 x 0,3 cm, care conform raportului de expertiză

medico-legale nr. 201811D0376 din 02 noiembrie 2018, se califică ca vătămarea ușoară

cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Hortolomei

Galina a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, „acțiunea sau

1

inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității

corporale sau a sănătății.”

2.1. Procurorul în procuratura r-l Taraclia Lefter S., care a solicitat casarea sentinței

în partea respingerii solicitării cu privire la încasarea din contul inculpatei a sumei de 896

lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor.

Invocând faptul că:

- la examinarea chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare instanța de

fond a dat o apreciere eronată prevederilor art. art. 143 alin. (1), 229 alin. (3) Cod de

procedură penală.

respins ca nefondat apelul declarat și s-a menținut sentința fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a

examinat și a acceptat cererea inculpatei cu privire la judecarea cauzei în procedură

simplificată, or, din probele administrate rezultă că fapta inculpatei Hortolomei Galina

a fost stabilită existând suficiente date cu privire la persoana inculpatei pentru a permite

stabilirea unei pedepse, după cum, o cer prevederile art. 3641 Cod de procedură penală,

fiind corect stabilită starea de fapt, aceste împrejurări fiind constatate din totalitatea de

probe administrate la faza de urmărire penală și de instanța de fond, care au fost corect

apreciate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la solicitarea procurorului referitor la încasarea cheltuielilor judiciare în

sumă de 896 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei din contul inculpatei

Hortolomei Galina, instanța de apel a apreciat ca nefondată această solicitare, invocând

faptul că aceste cheltuieli au fost suportate în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii.

Totodată instanța de apel a specificat faptul că legislația nu stabilește expres achitarea

din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru

efectuarea expertizei judiciare, făcând referire la prevederile art. 227 alin. (1) și alin. (3),

art. 229 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat că prevederile legale la care face trimitere procurorul se

referă mai mult la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, or, cheltuielile

judiciare, care sunt enumerate în dispoziția art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală, nu

prevăd astfel de cheltuieli pe care procurorul le pretinde să fie încasate. Or, potrivit alin.

(3) al aceluiași articol, cheltuielile judiciare se achită din sume alocate de stat, dacă legea

nu prevede altă modalitate. Astfel normele procedurale invocate de procuror și respinse

de prima instanță în conținutul sentinței atacate, nu reglementează încasarea din contul

condamnatului a mijloacelor bănești pentru cheltuieli de expertiză.

Astfel instanța de apel a conchis că prima instanța corect a ținut cont de faptul că

expertizele judiciare au fost dispuse în cadrul efectuării urmăririi penale, pentru

acumularea probatoriului necesar, aceste cheltuieli urmând a fi trecute în contul statului,

și nu urmează să fie puse pe seama inculpatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea

2

organului de urmărire penală, sarcina căruia este depistarea circumstanțelor care dovedesc

comiterea infracțiunii și identificarea făptuitorului, pentru înaintarea învinuirii

făptuitorului. Trecerea în contul statului a cheltuielilor în procesul penal se întemeiază în

necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu

rămână nepedepsit.

4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul – Calendari Dumitru, care a

invocat temei pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei în partea soluționării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel.

Invocând faptul că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- la examinarea chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare nu s-a dat deplină

eficiență prevederilor art. art. 227 alin. (1), (2), 229 Cod de procedură penală.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel la judecarea cauzei.

Din textul recursului declarat, se constată că, recurentul formulează critici

împotriva deciziei instanței de apel, în particular referindu-se la erorile prescrise la pct. 6)

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, invocând faptul că decizia instanței de apel

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și anume că incorect s-a soluționat

chestiunea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea soluționării încasării cheltuielilor

judiciare.

Analizând conținutul deciziei contestate ( f.d 148-150), instanța de recurs atestă că

în conținutul deciziei lipsește o argumentare juridică în partea respingerii solicitării

3

procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatei Hortolomei

Galina.

Potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, - „Părțile, din

inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire

penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să înainteze instituției publice de

expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei

judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în

apărarea intereselor lor”.

După cum urmează din materialele cauzei prin prezenta cauză penală au fost

întocmite următoarele rapoarte de expertiză și rapoarte de constatare și anume: Raportul

de expertiză judiciară nr. 201811D0375 din 02.11.2018 (f.d. 69-70), Raportul de expertiză

judiciară nr. 201811D0376 din 02.11.2018 (f.d 73-74), precum și Raportul de constatare

nr. 201811P0588 din 14.08.2018 (f.d. 71-72), Raportul de constatare nr. 201811P0583

din 14.08.2018 (f.d. 75-verso).

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că rapoartele de expertiză și cele de

constatare au fost efectuate în prezenta cauză penală, după data de 09.02.2018, când au

intervenit modificări în art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, care a fost abrogat prin

Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, care până la această dată

prevedea imperativ că plata pentru efectuarea expertizelor prevăzute la alin. (1) a aceluiași

articol se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Instanța de recurs consideră concluzia instanței de apel precum că „prevederile

legale la care face trimitere procurorul se referă mai mult la acțiunea civilă înaintată de

către partea vătămată, or cheltuielile judiciare, care sunt enumerate în art. 227 alin. (2)

Cod de procedură penală, nu prevăd astfel de cheltuieli pe care procurorul le pretinde a

fi încasate” ca fiind una greșită și contrară prevederilor legale, or art. 229 Cod de

procedură penală, prevede clar care sunt cazurile când cheltuielile judiciare sunt trecute

în contul statului și când instanța poate încasa aceste cheltuieli din contul condamnatului,

fără a se face referire la acțiune civilă. La fel, în art. 385 alin. (1) pct. 10), 14) Cod de

procedură penală, sunt prevăzute distinct ca chestiuni care trebuie soluționate la adoptarea

sentinței - admiterea acțiunii civile și cine în ce proporție trebuie să plătească cheltuielile

judiciare.

Totodată Colegiul penal lărgit ține să specifice faptul că legiuitorul la art. art. 227-

229 Cod de procedură penală, a stabilit clar semnificația cheltuielilor judiciare, care sunt

acestea și din contul cui sunt suportate.

În acest sens, se indică că art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală,

stipulează că în cheltuielile judiciare se includ sumele cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Astfel, rapoartele de expertiză/constatare efectuate la solicitarea organului de

urmărire penală, evident că fac parte din acțiuni procesuale în cauza penală, căci prin ele

sunt stabilite circumstanțe de importanță probatorie.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la adoptarea

soluției referitoare la cheltuielile judiciare, nu a ținut pe deplin cont de toate circumstanțele

expuse supra, prin ce pe cale de consecință se atestă că decizia instanței de apel nu

4

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în partea respingerii solicitării

procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate în urma efectuării

rapoartelor de expertize judiciare și a celor de constatare efectuate în speța dată,

confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, astfel recursul ordinar declarat de către procuror urmează a fi

admis, iar decizia instanței de apel în partea soluționării chestiunii cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare nu poate fi menținută, cauza urmând a fi trimisă la rejudecare în

această parte în instanța de apel.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în apelul respectiv referitoare la

cheltuielile judiciare, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată în partea

soluționării chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, și în dependență de

circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica în

acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată

contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează în partea soluției privind cheltuielile

judiciare, decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 mai 2019, în cauza

penală privind-o pe Hortolomei Galina XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu este susceptibilă de a fi atacată, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

5