1ra-496/20 — Art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. e, f, 187 alin. 2 lit. b, f CP

1ra-496/20 — Art. 42 alin. 5, 187 alin. 2 lit. e, f, 187 alin. 2 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-496/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Guțan Marcel în numele inculpatului, împotriva sentinței

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 10 decembrie 2018 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală

în privința lui

Pantea Ion XXXXX, născut la

XXXXX

Termenul de examinare:

prima instanță: 07.06.2018 – 10.12.2018

instanța de apel: 16.01.2019 – 02.04.2019

instanța de recurs: 28.11.2019 – 04.03.2020

A C O N S T A T A T:

2018, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Pantea Ion a fost recunoscut

vinovat și condamnat:

- în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, la 3 (trei)

ani și 6 (șase) luni închisoare;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 4 (patru) ani

închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Pantea Ion i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată, lui Pantea Ion

i s-a adăugat parțial pedeapsa de 4 ani închisoare, stabilită prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 05 iunie 2018, aplicându-i pedeapsa definitivă de

7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și inculpații XXXXX și XXXXX,

însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu sunt contestate cu recurs.

1

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Dubovca Nina a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Pantea Ion, XXXXX

și XXXXX în beneficiul părții vătămate Dubovca Nina a sumei de 13300

(treisprezece mii trei sute) lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest, în

această parte, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Pantea Ion, XXXXX și XXXXX în

beneficiul părții vătămate Dubovca Nina a sumei de 50000 (cincizeci mii) lei,

cu titlu de prejudiciu moral, în rest, în această parte, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată.

Cererea înaintată de Crigan Rodica privind recunoașterea în calitate de

partea civilă și încasarea sumei de 24680 lei a fost lăsată fără soluționare,

menționând că aceasta are dreptul de a înainta o asemenea acțiune în ordinea

procedurii civile.

Pantea Ion, la XXXXX, aproximativ ora 16:20 min., de comun acord și în urma

unei înțelegeri prealabile cu încă 2 persoane, urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, cunoscând de la o persoană de gen

feminin, că cet. Dubovca Nina deține asupra sa o gentuță cu bani și bijuterii

din aur, precum și domiciliul ultimei din str. XXXXX, XXXXX mun. Chișinău, a

rămas în apropierea blocului locativ menționat pentru a urmări momentul

cînd Dubovca Nina va ajunge la domiciliul pe adresa menționată supra, iar o

altă persoană de gen masculin, știind cu certitudine din cuvintele lui Pantea

Ion cum arată Dubovca Nina o aștepta pe aceasta în fața acestui bloc locativ.

Astfel, aproximativ la ora 15:30, persoana de gen masculin, fiind

informată de către Pantea Ion prin apel telefonic că Dubovca Nina se află în

apropierea blocului locativ menționat și observând că ultima se apropie de

scara nr. 1, a așteptat momentul când aceasta va deschide ușa de intrare, după

care intrând după ea în scară, a împins-o și a sustras o geantă din piele de

culoare neagră, la prețul de 300 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă

totală de 13000 lei, precum și aproximativ 200 gr de aur în bijuterii, la prețul

total de 100000 lei, părăsind ulterior locul comiterii faptei, iar drept urmare

lui Dubovca Nina, i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă

totală de 113300 lei.

La începutul lunii martie 2018, Pantea Ion împreună cu o altă persoană,

acționând prin înțelegere prealabilă, acționând intenționat și din cupiditate,

au întocmit un plan criminal în vederea sustragerii în mod deschis a bunurilor

cet. Crigan Rodica.

Astfel, acționând conform planului criminal și rolurilor atribuite,

cet. Pantea Ion, în vederea realizării intenției criminale, i-a prestat lui Ursu Ion

informații despre cet. Crigan Rodica, despre faptul că aceasta comercializează

confecții din aur, i-a arătat-o de la distanță, iar la 07.03.2018 au convenit să o

jefuiască.

În acest scop, la 07.03.2018 către ora 15:00, cealaltă persoană s-a plasat

în scara blocului nr. 2 de pe str. XXXXX din mun. Chișinău în care locuia

victima Crigan Rodica, a deconectat iluminarea din scară și aștepta victima, iar

2

aproximativ la ora 16:00 a fost informat prin SMS de către Pantea Ion de

faptul că Crigan Rodica se apropie.

În momentul în care Crigan Rodica se apropia de ascensor, cealaltă

persoană a atacat-o și aplicând în privința acesteia violență nepericuloasă

pentru viață și sănătate, i-a sustras în mod deschis geanta în valoare de 1500

lei, în care se aflau 5000 de lei, 400 de euro, echivalentul a 8280 lei, pungă

pentru cosmetică și portmoneu în valoare de 400 lei, în care se aflau produse

cosmetice în valoare de 8000 lei, un parfum marca „Opium” în valoare de

1500 de lei, buletin de identitate pe numele cet. Crigan Rodica, cheile de la

apartament, 2 chei cu cip-cod, cu un breloc specific pătrat cu lanț din bile și

inscripția „Cioko”, portmoneu mic de culoare roșie cu auriu în care se aflau

diferite pungi și etichete pentru confecții din aur, card Energbank, Iunistream,

după care cu bunurile sustrase s-a tăinuit de la locul săvârșirii infracțiunii,

cauzând cet. Crigan Rodica o daună materială considerabilă de 24680 de lei.

Acțiunile inculpatului Pantea Ion au fost încadrate în baza art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

și în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, complicitate la

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea aplicării

pedepsei inculpatului și în partea soluționării acțiunii civile, referitor la

prejudiciul moral încasat cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri privind aplicarea unei pedepse mai blânde.

În argumentarea apelului apărarea a invocat că sentința este nemotivată

în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră și contrară criteriilor

generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal.

În opinia apărării, prima instanță nu a pus la baza sentinței

circumstanțele atenuante, și anume: căința sinceră, recunoașterea vinei,

examinarea cauzei conform art. 3641 Cod de procedură penală, contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii la etapa urmăririi penale, restituirea

parțială a prejudiciului material, gradul de participare la comiterea

infracțiunii (în calitate de organizator).

De asemenea, remarcă apărarea că prima instanță nu a ținut cont de

declarațiile celorlalți coparticipanți, și anume că Pantea Ion este mai puțin

vinovat, el doar a dat informația despre partea vătămată, nu a dorit să

participe la infracțiune și atunci XXXXX a hotărât că va face totul de unul

singur.

Consideră că prima instanță a stabilit o pedeapsă mai aspră inculpatului

Pantea Ion, comparativ cu pedeapsa stabilită coinculpatei XXXXX, cu toate că

rolul acesteia a fost mai activ la săvârșirea infracțiunii.

Remarcă apărarea și faptul, că procurorul a solicitat pedeapsa definitivă

sub formă de 6 ani și 6 luni închisoare, pe când prima instanță i-a aplicat

3

pedeapsa definitivă pe un termen de 7 ani închisoare.

Referitor la încasarea prejudiciului moral, apărarea reține că, prima

instanță neîntemeiat a dispus repararea prejudiciului moral în sumă de 50000

lei, ceea ce constituie o sursă a îmbogățirii fără justă valoare.

Prima instanță a făcut referire la repararea prejudiciului material prin

executarea încheierii Judecătoriei Rîșcani din 13.04.2018 conform căreia a

fost aplicat sechestru asupra automobilului model „Ford-Fiesta” cu n/î XXXXX,

care aparține cu drept de proprietate lui Rotari Natalia, însă conform

încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 06.06.2018 a fost admisă

cererea proprietarei automobilului cu privire la scoaterea acestuia de sub

sechestru.

2019, a fost admis apelul apărării, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, casată sentința în partea executării

pedepsei și în partea reparării prejudiciului moral cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată

inculpatului Pantea Ion a fost redusă cu 8 (opt) luni și 19 (nouăsprezece) zile

închisoare, dispunând ca termenului rămas din pedeapsă de 6 (șase) ani 3

(trei) luni și 11 (unsprezece) zile să fie executat în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost dispusă încasarea în beneficiul părții vătămate Dubovca Nina de

la Pantea Ion, XXXXX și XXXXX a câte 17000 (șaptesprezece mii) lei, de la

fiecare, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat, că

prima instanță greșit a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților

a sumei de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul părții vătămate,

or, potrivit practicii judiciare prejudiciul moral nu poate fi încasat în mod

solidar.

Astfel, având în susținere prevederile art. art. 616, 1423 Cod civil și

art. art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, instanța de apel a

reținut că în urma săvârșirii infracțiunii, părții vătămate i-a fost cauzat un

prejudiciu moral, care însă urmează a fi reparat de către fiecare inculpat

separat, dispunând astfel încasarea în beneficiul lui Dubovca Nina din contul

inculpaților a câte 17000 lei.

4.2. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Pantea Ion instanța de

apel a reținut că prima instanță a ținut cont de caracterul și gradul de pericol

social a infracțiunilor, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, de

personalitatea infractorului, care a comis un concurs de infracțiuni grave,

anterior a fost condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iunie

2018 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal.

Potrivit opiniei instanței de apel, prima instanță corect i-a aplicat

4

pedeapsa lui Pantea Ion în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

Totodată, instanța de apel a reținut că Pantea Ion, s-a aflat în arest

preventiv de la 21.03.2018 până la 10.12.2018, adică 8 luni și 19 zile, fiind

deținut în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău. În această perioadă, inculpatul a

fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 metri pătrați, în unele celule fiind

deținut într-o suprafață chiar și mai puțin de 3 metri pătrați, fapt care,

conform hotărârii Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, constituie un tratament

inuman, prin aceasta fiindu-i încălcate drepturile privind condițiile de

detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale.

Din atare considerente, instanța de apel a dedus din pedeapsa definitivă

stabilită inculpatului Pantea Ion, arestarea preventivă, conform prevederilor

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se 2 zile de închisoare

pentru o zi de arest preventiv, reducând astfel pedeapsa închisorii cu 8 luni și

19 zile, urmând ca restul pedepsei de 6 ani 3 luni și 11 zile să îl execute în

penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la deținerea sub arest a lui Pantea Ion după pronunțarea

sentinței de condamnare cu executarea în penitenciar, adică perioada din

10 decembrie 2018 și până la 02 aprilie 2019, instanța de apel a notat că

aceasta constituie nu măsură preventivă, arestarea preventivă, în sensul

art. 185 Cod de procedură penală și art. 5 alin. (1) lit. c) CEDO, ci executarea

pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art. 5 alin. (1)

lit. a) CEDO.

împotriva hotărârilor instanțelor de fond, solicitând casarea acestora cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Pantea Ion sa fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. e) și f) și de art. 187 alin. (2)

lit. b) și f) Cod penal, cu stabilirea următoarelor pedepse:

- în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 3 ani și 4 luni

închisoare;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Pantea Ion să i se stabilească definitiv

pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis,

iar în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugarea parțială a pedepsei de 4

ani închisoare, aplicată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018,

lui Pantea Ion să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani 6 luni închisoare cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a reduce din

pedeapsa definitivă de 4 ani 6 luni, termenul de 1 an 5 luni și 8 zile, ceea ce

constituie durata deținerii inculpatului Pantea Ion în arest preventiv de la

5

data de 21.03.2018 până la data de 10.12.2018 și termenul de 7 luni 16 zile, ce

constituie durata deținerii lui în arest preventiv de la data de 10.12.2018 până

la data de 02.04.2019, în total de redus pedeapsa definitivă cu 2 ani și 24 zile.

De respins integral dauna morală în sumă de 17000 lei încasată în

beneficiul părții vătămate Dubovca Nina de la Pantea Ion, ca neîntemeiată.

Invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

15) Cod de procedură penală, apărarea invocă următoarele argumente:

- în cadrul procesului penal inculpatului Pantea Ion i-a fost violat

dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO;

- instanțele de fond nu au luat în considerație motivele invocate de

apărare, expuse atât în fața primei instanțe cât și în apel;

- instanțele de fond greșit i-au aplicat inculpatului Pantea Ion o

pedeapsă mai aspră în calitate de complice, decât celorlalți coinculpați, care au

avut rolul de autor și organizator, neținând cont de contribuția fiecăruia la

săvârșirea infracțiunii, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei

prevăzut de art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de

individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal;

- partea acuzării a solicitat pedeapsa definitivă 6 ani și 6 luni închisoare,

pe când prima instanță a aplicat o pedeapsă definitivă mai severă pe un

termen de 7 ani închisoare;

- instanțele de fond neîntemeiat nu au constatat circumstanțele

atenuante în prezenta cauză penală în privința lui Pantea Ion și anume: a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii în cauză, comportamentul

inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii, a recunoscut vina în

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prin ce a contribuit

la soluționarea cauzei penale cât mai operativ, cu cheltuieli reduse, gradul de

participare la comiterea infracțiunii în calitate de complice, se căiește sincer,

la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, restituirea parțială a

prejudiciului material, în timpul examinării cauzei penale în fond s-a căsătorit,

a întemeiat o familie, are la întreținere un copil minor, pe viitor a declarat cu

responsabilitate că nu va mai încălca legea;

- instanțele de fond nu au ținut cont de declarațiile celorlalți

coparticipanți, și anume că Pantea Ion este mai puțin vinovat, el doar a dat

informația despre partea vătămată, nu a dorit să participe la infracțiune și

atunci XXXXX a hotărât că va face totul de unul singur.

- instanța de apel eronat a aplicat reducerea aflării în arest preventiv,

conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, doar pentru perioada

21.03.2018-10.12.2018, urmând să rețină în același mod și perioada deținerii

inculpatului Pantea Ion în Penitenciarul nr. 13-mun. Chișinău de la data de

10.12.2018 până la data de 02.04.2019.

- instanța de apel neîntemeiat a încasat prejudiciul moral în beneficiul

părții vătămate Dubovca Nina în sumă de 17 000 lei, sumă ce constituie o

sursă a îmbogățirii fără justă cauză, fără a fi administrate careva probe;

- instanțele de judecată nu au luat în considerare condițiile de încasare a

6

prejudiciului moral, prevăzute de art. 2036, 2037 Cod civil, și au dispus

încasarea din contul lui Pantea Ion a unei sume enorme, având în vedere că

acesta a fost condamnat la închisoare, nefiind în stare de a achita suma de

17 000 lei.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, Colegiul penal

constată că apărarea invocă temeiurile pentru declararea recursului

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 15) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 10)

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și

când 15) instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză.

Cu referire la argumentele invocate de apărare sub aspectul temeiului

de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

Colegiul penal reține, că argumentele formulate în recurs au constituit obiect

de examinare în instanța de apel, asupra cărora s-a pronunțat în mod

argumentat.

Astfel, nu pot constitui temei de admitere a recursului argumentele

apărării cu privire la neexpunerea de către instanța de apel asupra tuturor

alegațiilor invocate în cererea de apel a apărării, dat fiind faptul, că instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, decizia cuprinzând motivele

7

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal menționează, că în cererea de apel apărarea a invocat

critici în privința modalității de individualizare a pedepsei penale de către

prima instanță, însă reieșind din conținutul art. 75 Cod penal, este de înțeles,

că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Având în vedere dezideratele expuse, Colegiul penal menționează că

instanța de apel corect a respins argumentele apărării prin care s-a invocat

faptul că inculpatului Pantea Ion i-a fost stabilită o pedeapsă mai aspră decât

altor coinculpați, care au avut rol mai activ la săvârșirea infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

În acest context, nu pot fi reținute argumentele apărării cu referire la

faptul că procurorul a solicitat o pedeapsă mai blândă în privința inculpatului,

întrucât doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Cu referire la argumentele apărării precum că în privința inculpatului

nu au fost reținute toate circumstanțele atenuante, Colegiul penal conchide că

8

instanța de apel a analizat toate argumentele apelului, remarcând că prima

instanță corect a reținut la individualizarea pedepsei inculpatului,

circumstanța că inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat ca judecata să

aibă loc pe baza probelor administrate la faza urmărire penală și că inculpatul

a contribuit activ la descoperirea infracțiunii.

Totodată, respingând solicitarea cu privire la aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse mai blânde, instanța de apel întemeiat a reținut că

prima instanță corect a ținut cont și de caracterul și gradul de pericol social a

infracțiunilor, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, de personalitatea

infractorului, care a comis un concurs de infracțiuni grave, anterior a fost

condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018 pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a aplicat și

prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, reducându-i lui

Pantea Ion pedeapsa închisorii cu 8 luni și 19 zile, perioadă în care s-a aflat în

arest preventiv.

Nu pot fi admise argumentele apărării cu referire la faptul, că instanța

de apel urma să aplice prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

și pentru perioada deținerii inculpatului Pantea Ion în Penitenciarul

nr. 13-mun. Chișinău de la data de 10.12.2018 până la data de 02.04.2019.

Or, la acest aspect instanța de apel corect a reținut că această perioadă

nu constituie măsură preventivă în sensul art. 185 Cod de procedură penală și

art. 5 alin. (1) lit. c) CEDO, ci executarea pedepsei închisorii dispuse de un

tribunal competent, în sensul art. 5 alin. (1) lit. a) CEDO.

Astfel, instanța de apel corect a remarcat, că referitor la perioada

executării pedepsei, inculpatul se poate adresa judecătorului de instrucție în

temeiul art. 4732 Cod de procedură penală.

Ca urmare, instanța de recurs menționează că circumstanțele la care

face referire apărarea în cererea de recurs au fost luate în calcul la aplicarea

pedepsei de către instanțele de fond, astfel că, concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei,

aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul

Guțan Marcel în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Subsidiar, Colegiul penal respinge și argumentele recursului prin care se

invocă dezacordul cu soluționarea de către instanța de apel a acțiunii civile în

partea reparării prejudiciului moral cauzat părții vătămate Dobovca Nina prin

infracțiunea săvârșită.

În acest sens, instanța de apel cu referire la practica judiciară, corect a

reținut că cuantumul prejudiciului moral nu poate fi încasat în mod solidar, iar

având în susținere prevederile art. art. 616, 1423 Cod civil și art. art. 219

alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, instanța de apel întemeiat a

reținut că în urma săvârșirii infracțiunii, părții vătămate i-a fost cauzat un

9

prejudiciu moral, apreciat la suma de câte 17000 lei, din contul fiecărui

inculpat.

Distinct de cele relatate, Colegiul penal atestă și faptul, că apărarea a

invocat drept temei pentru declararea recursului și prevederile pct. 15)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă nu a motivat recursul din

punctul de vedere al temeiului de casare menționat, iar în astfel de

circumstanțe instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și dispunerea inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Guțan Marcel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Pantea Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

10