1ra-700/2020 — art. 145 al. 2 lit. i CP

Dosarul nr. 1ra-700/2020

Curtea Supremă de

Justiție

D E C I Z I E

25 martie 2020 тип. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Diaconu Iurie,

Judecători - Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în

cauza penală privindu-1 pe

Rusu Sergiu XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Rusu Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. i) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de

12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei și s-a

încasat din contul lui Rusu Sergiu în beneficiul lui Boubătrîn Elena suma de 200 000

lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciu moral cauzat, în rest pretențiile s-au

respins ca neîntemeate.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 9 378 lei de la inculpatul Rusu Sergiu ca fiind neîntemeiată.

zilei de 12.12.2014, aproximativ în jurul orelor 22.00, fiind in stare de ebrietate

alcoolică, de comun acord cu Harcenco Roman, aflându-se pe una din străzile XXX,

în apropierea gospodăriilor Calcavura Gheorghe și a lui Cîșlaru Petru, întâlnindu-se

în drum cu cet. Zamari Ghenadie, locuitor al satului Călinești, raionul Fălești,

intenționat, cu scop de omor, în urma unor relații ostile apărute spontan, i-a aplicat

acestuia, multiple lovituri cu pumnul și piciorul încălțat în regiunea capului,

pricinuindu-i astfel lui Zamari Ghenadie leziuni corporale grave periculoase pentru

viața persoanei sub formă traumă cranio- cerebrală închisă, contuzie cerebrală,

hemoragie subdurală lichidă, hemoragie difuză subarahnoidală la emisfera dreaptă a

1

creierului, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura oaselor piramidei nazale,

multiașchiate cu deplasarea fragmentelor, plagă în regiunea zigomatică pe dreapta,

plagă la piramida nazală, multiple echimoze tumefiate și edemuri post traumatice la

față în regiunea zigomatică, mandibulară bilateral și în regiunea frontală, plagă

contuză la baza piramidei nazale cu dimensiuni 0,8x0,3 cm, în regiunea zigomatică

dreapta plagă liniară cu dimensiuni de 4,2x0,4 cm, în urma cărora acesta a decedat pe

loc.

prin care a solicitat casarea acesteia în partea respingerii cerinței acuzării privind

încasarea cheltuielilor judiciare din următoarele considerente:

- costul expertizelor efectuate pe caz, este una neîntemeiată și nemotivată, iar

drept consecință sentința este una ilegală, fiind contrară prevederilor legii procesual

penale, ce reglementează institutul „cheltuieli de judecată în procedura penală." (art.

227-229 Cod de procedură penală).

a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror cu menținerea sentinței primei

instanțe fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, cauza penală în

privința lui Rusu Sergiu, în latura încasării cheltuielilor judiciare, referitor la care se

atacă sentința, instanța de fond, nu a admis derogări de la procedura penală, ce ar

conduce la casarea sentinței instanței de fond, în legătură cu ce apelul declarat s-a

respins ca nefondat, temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele

invocate de procuror nefiind stabilite.

Potrivit practicii judiciare constante, în cazurile când expertiza a fost dispusă de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmează a fi achitate

din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului.

În dispoziția art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, este stipulat expres că

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Instanța de apel a menționat că, fapta incriminată inculpatului a fost comisă la

02.12.2014, ulterior fiind dispuse expertize pe caz în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului.

După cum rezultă din materialele cauzei, în scopul stabilirii adevărului în cauză,

în faza de urmărire penală au fost efectuate expertize judiciare, care au atras după

sine cheltuielile judiciare în sumă de 9 378 lei, acestea fiind cheltuieli suportate în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

După cum reiese, expertizele judiciare au fost efectuate până la intrarea în

vigoare a Legii nr.316 din 22.12.2017 (în vigoare din 09.02.2018), iar alin. (2) al art.

143 Cod de procedură penală, care era în vigoare, stipula că: „Plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(l) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat".

Astfel, în cazurile dispunerii expertizei de către organul de urmărire penală sau

de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului

e stat, dar nu a inculpatului, după cum solicit acuzarea.

În circumstanțele date, instanța de apel a considerat că nu pot fi încasate de la

2

inculpat cheltuielile judiciare, care nu dispune de mijloace necesare pentru achitarea

acestor cheltuieli, iar obligarea la plata cheltuielilor judiciare ar pune în dificultate

materială inculpatul, care are o stare materială dificilă, nu este angajat în câmpul

muncii, fiind condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare și având la întreținere

doi copii minori, fapt dovedit prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.

la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, prin care solicită casarea acesteia în latura respingerii cererii procurorului

privind încasarea din contul inculpatului Rusu Sergiu a cheltuielilor judiciare în sumă

de 9 378 lei cu admiterea acestei cereri. Recurentul invocă dezacordul cu respingerea

cerinței privind încasarea de la inculpatul Terzi Ivan, a cheltuielilor judiciare în sumă

de 9 378 lei, axându-se la prevederile art. 227 alin. (1), (3), 229 alin. (1) Cod de

procedură penală.

raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică neîncasarea a cheltuielilor

de judecată de la inculpat.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea respingerii

încasării din contul inculpatului a cheltuielile de judecată necesare efectuării

expertizelor în sumă totală de 9 378 lei, însă Colegiul penal constată că, instanța de

apel întemeiat a menținut sentința primei instanțe în această parte și a respins

cerințele procurorului ce ține de cheltuielile judiciare.

Astfel, autorul invocând prevederile art. art. 227 și 229 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea

raportului de constatare medico-legală și raporturilor de expertiză judiciară, motivând

că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli, ori,

instanța de apel în cazul dat, just a respins încasarea cheltuielilor de judecată.

3

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza penală privindu-1 pe Rusu Sergiu

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 mai 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4