1ra-86/20 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-86/20 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-86/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în

cauza penală în privința lui

Jorovlea Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.03.2018 – 03.01.2019;

Instanța de apel: 13.02.2019 - 10.04.2019;

Instanța de recurs: 02.07.2019 - 12.02.2020.

A C O N S T A T A T:

Jorovlea Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Jorovlea Mihail, în perioada de timp de la 25 noiembrie 2016, ora 23:30 și pînă la

26 noiembrie 2016, aproximativ ora 01:00, împreună și de comun acord cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, deplasându-se cu autobuzul

nr. 23, de la str. Voluntarilor până la bd. Mircea cel Bătrân nr. 32, sectorul Ciocana,

mun. Chișinău, în prezența mai multor persoane, cunoscând despre faptul că se

află în loc public și că prin acțiunile lui tulbură ordinea publică, din intenții

huliganice, manifestând o obrăznicie deosebită, au inițiat un conflict cu alți

pasageri, apoi au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului lui Burlădean Viorel, cauzându-i conform raportului de expertiză

nr. 191/D din 16 martie 2017, plagă contuză la nivelul mucoasei inferioare, edem

a țesuturilor moi și echimoză la nivelul membrului inferior stâng, care se califică

ca vătămări ușoare, iar lui Coadă Iurie i-au cauzat, conform raportului de expertiză

nr. 196/D din 09 februarie 2017, echimoză la nivelul mâinii drepte, care se califică

1

ca vătămare neînsemnată.

În drept, instanța de fond a calificat acțiunile inculpatului Jorovlea Mihail,

drept huliganism, infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

conform indicilor calificativi – acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite de două persoane.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri privind

achitarea lui Jorovlea Mihail.

În argumentarea apelului a invocat, că în acțiunile inculpatului nu sunt

întrunite latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, iar organul de urmărire

penală nu a prezentat instanței probe pertinente și relevante, care ar confirma

învinuirea înaintată inculpatului.

Consideră apelantul că declarațiile părților vătămate Burlădean Viorel și

Coadă Iurie precum și ale martorilor Guseinova Natalia și Dadic (Plămădeală)

Aliona audiați în ședința de judecată în prima instanță, sunt contradictorii

declarațiilor făcute de aceștia la faza de urmărire penală.

Astfel, în opinia apelantului prima instanță a pronunțat o sentință

neîntemeiată de condamnare.

a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut, că prima

instanță corect a constatat circumstanțele de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite

de către inculpat, considerând că vina inculpatului Jarovlea Mihail în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată pe

deplin în urma cercetării următoarelor probe: declarațiile părților vătămate

Burlădean Viorel și Coadă Iurie; declarațiile martorilor Guseinova Natalia și

Plămădeală (Dadic) Aliona; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

26 noiembrie 2016 (f.d. 127, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din

29 decembrie 2016 (f.d. 32–33, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 196/D

din 09 februarie 2017 (f.d. 43–44, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 196/D

din 16 martie 2017 (f.d. 56–57, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

din 24 august 2017 (f.d. 102–103, vol. I).

Instanța de apel a apreciat critic argumentul avocatului Pavalatii Alexandru

în numele inculpatului, precum că ultimul urmează să fie achitat deoarece nu și-a

recunoscut culpabilitatea, apreciind că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpat, reprezintă o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

Astfel, reieșind din probatoriul analizat, instanța de apel a conchis că

argumentele invocate de partea apărării nu și-au găsit confirmare în starea de fapt

a prezentei cauze, motiv pentru care a respins apelul declarat menținând sentința

primei instanțe fără modificări.

În susținerea concluziei cu privire la vinovăția inculpatului, instanța de apel

a reținut: declarațiile părții vătămate Burlădean Viorel, care a menționat că

2

„...la stația de lângă Inspectoratul de poliție, aproximativ la orele 23:00 în autobuz

au văzut 3 băieți gălăgioși… nu permiteau trecerea taxatoarei și totodată o numeau

cu cuvinte urâte. La un moment un băiat care era cu soția și copilul minor le-a făcut

observație băieților, astfel s-a iscat un conflict între ei, cineva din băieți l-a lovit pe

băiatul care le-a făcut observație....băiatul, coborând din autobuz, a mai fost lovit o

dată. ...la stația de la Igor Vieru, primii s-au dat jos inculpatul și băieții cu care era

acesta, din urma lor a coborât Coadă Iurie acesta fiind luat la pumni... a coborât în

urma acestuia ca să-i despartă, iar la un moment dat a simțit o lovitură cu o piesă

din „pavaj”... în locul respectiv a găsit un telefon mobil ce aparținea inculpatului și

un ceas....toți acei băieți și inculpatul se comportau indecent, agresiv si adresau

cuvinte necenzurate...știe cu certitudine că era și inculpatul....Pe inculpat îl cunoaște

din autobuz, acesta era cel mai agresiv dintre cei ce erau acolo. A văzut cum toți 3 îi

aplicau lovituri lui Coadă Iurie, după care dînsul, de pe urma loviturii, și-a pierdut

cunoștința”; declarațiile părții vătămate Coadă Iurie, care a menționat că „S-au

urcat în autobuzul nr. 23, se deplasau spre casă, în autobuz erau 3 persoane în stare

de ebrietate și erau agresivi. Unul din aceste persoane este în sala de ședințe,

inculpatul Jorovlea (la momentul audierii părții vătămate inculpatul a participat în

ședința de judecată). Ultimii se comportau agresiv și bruscau oamenii, înjurau și

bruscau taxatoarea...unul din ei l-a lovit pe Burlădean cu o piatră sau cu o cărămidă

în regiunea capului, după care dânsul a fost bătut din toate părțile și a pierdut

cunoștința, iar când și-a revenit, a găsit un ceas ce nu îi aparținea și un telefon...era

și inculpatul printre persoanele agresive și el la fel a aplicat lovituri ca și ceilalți...Este

sigur că inculpatul a coborât din autobuz, imediat l-au luat la pumni”; declarațiile

martorului Guseinova Natalia, care a menționat că „...la o stație au urcat trei

persoane și era și inculpatul (la momentul audierii părții vătămate inculpatul a

participat în ședința de judecată)...băieții se comportau agresiv, au început să o

înjure unul din ei chiar și a lovit-o aceștia au sărit la bătaie la persoanele ce le-au

făcut observație...Părțile vătămate au fost îmbrâncite în autobuz de către inculpat și

persoanele ce erau cu el”; declarațiile martorului Plămădeală Aliona care a

menționat că „...s-a prezentat la sectorul de poliție și i s-a prezentat un telefon. Dînsa

l-a recunoscut ca fiind telefonul mobil a lui Mihail și în acea zi a fost contactată de

Mihail, care a întrebat dacă nu îl caută poliția și a întrebat dacă l-a prezentat la

poliție ca Chiriac sau Jorovlea...Mihai a rugat-o să ia telefonul de la poliție, dar nu a

reușit”.

În baza circumstanțelor relatate, instanța de apel a ajuns la concluzia că din

declarațiile părților vătămate și a martorilor menționați rezultă cert, faptul că

inculpatul Jorovlea Mihail, s-a aflat în grupul de persoane agresive, care călătorea

în autobuzul de pe ruta nr. 23, mun. Chișinău și care a inițiat mai multe conflicte și

care a aplicat lovituri părților vătămate.

4.2. În altă ordine de idei, la capitolul individualizării pedepsei penale,

instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a ținut cont de criteriile

enumerate de art. 7, 75, 76-78 Cod penal.

Instanța de apel a menționat de asemenea, că stabilindu-i inculpatului

3

pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, prima instanță a ținut cont de caracterul

prejudiciabil și gradul de pericol social al faptei comise, de faptul că inculpatul

anterior a fost condamnat pentru săvîrșirea unei infracțiuni similare, or,

Jorovlea Mihail a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Cantemir din

08 august 2014, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, inculpatul nu este angajat în

cîmpul muncii, nu este căsătorit, nu are o ocupație social utilă, nefiind clară

proveniența surselor sale de existență, anterior a fost judecat și a comis în mod

repetat o infracțiune de huliganism, fapt ce denotă că inculpatul nu dorește să

accepte normele de conviețuire socială, manifestă intenționat o dârzenie pentru a

evidenția atitudinea sa rebelă față de valorile sociale și desconsiderată față de

Lege.

În același sens, instanța de apel a remarcat că inculpatul a dat dovadă de o

atitudine procesuală necooperantă, or inițial, la etapa urmăririi penale a refuzat să

depună declarații și s-a sustras de la organul de urmărire penală, ulterior s-a

eschivat și a evitat să se mai prezinte în fața instanței de judecată și în fața instanței

de apel, fiind anunțat în căutare.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a concluzionat

că în speță corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolare de

societate, ținând cont de scopul legii penale de reeducare a inculpatului și

restabilire a echității sociale.

invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând

casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui

Jorovlea Mihail.

În susținerea solicitării sale a indicat aceleași motive, expuse în cererea de

apel, iar suplimentar a menționat că, instanța de apel nu a ținut cont de existența

în prezenta cauză penală a contradicțiilor care urmau a fi interpretate în favoarea

inculpatului.

A subliniat că declarațiile persoanelor depuse la faza de urmărire penală

prezintă divergențe în coraport cu declarațiile depuse în instanța de judecată și

anume: partea vătămată Burlădeanu Viorel, la faza de urmărire penală a declarat

că pe partea vătămată Coadă Iurie îl loveau două persoane, pe cînd în instanța de

judecată a declarat că loviturile erau aplicate ultimului de către trei persoane; la

faza de urmărire penală declarațiile denotă că pe Coadă Iurile îl îmbrânceau, iar în

ședința de judecată declarațiile evidențiază că pe acesta îl loveau. Cu referire la

declarațiile părții vătămate referitor la violența aplicată față de acesta, declarațiile

la faza de urmărire penală denotă că lovitura i-a fost aplicată cu pumnul, iar în

instanța de judecată confirmă cu certitudine că persoana care l-a lovit avea ceva în

mână; partea vătămată Coadă Iurie prin declarațiile sale nu a confirmat

participarea inculpatului la infracțiunea incriminată; martorul Guseinova Natalia

4

l-a caracterizat pozitiv pe inculpat prin faptul că nu s-a implicat în conflictul din

autocar și stătea liniștit așezat; martorul Dadic (Plămădeală) Aliona a depus

declarații care nu au nici o importanță pentru cauza penală, din motiv că aceasta nu

a fost la fața locului.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel și-a motivat corect soluția adoptată, iar motivele invocate în

recurs au constituit deja obiectul examinării în instanța de apel și o altă opinie

asupra probelor puse la baza unei hotărâri de condamnare nu poate servi drept

temei pentru reexaminarea cauzei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursului declarat se atestă că apărarea invocă temeiurile

pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazurile când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Având în vedere motivele invocate de recurent, Colegiul penal amintește că

potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

5

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei se atestă, că prima instanță l-a

recunoscut vinovat pe Jorovlea Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, la examinarea pricinii de către instanța de apel s-a stabilit, că este

corectă soluția primei instanțe privind condamnarea inculpatului Jorovlea Mihail

pentru săvârșirea infracțiunii de huliganism, conform indicilor calificativi –

acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, săvârșite de două persoane.

Așadar, Colegiul penal raportând argumentele recursului la conținutul

deciziei atacate, constată că instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției

pronunțate, apreciind cu certitudine că în baza probelor cercetate, vinovăția lui

Jorovlea Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a fost demonstrată pe deplin.

La caz, Colegiul penal reține, că argumentele invocate în cererea de recurs

au constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în instanța de apel,

cărora le-a fost dată aprecierea și motivarea corespunzătoare.

Având în vedere motivele ce au stat la baza pronunțării soluției contestate,

Colegiul penal a ajuns la concluzia, că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată

privind vinovăția lui Jorovlea Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că în acțiunile

inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, or, din conținutul deciziei

atacate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de

probe, inclusiv prin prisma practicii judiciare în cauzele penale despre huliganism,

constatând că argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în comiterea

faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința

de judecată care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii de huliganism.

Mai mult, versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la

baza condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului,

or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește

o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

6

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii

incriminate.

În consecință, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat

de avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Jorovlea Mihail, nu au fost

stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate,

impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Pavalatii Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Jorovlea Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

7