1ra-453/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 Cpp
1ra-453/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-453/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Boico,
Dumitru Mardari,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 18 decembrie 2018 și deciziei Colegiul
penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, declarat de avocatul
Plămădeală Roman în numele inculpatului Grigoriev Ion, în cauza penală privind
inculpații
Grigoriev Ion XXXXX, născut la
XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul XXXXX, locuitor
al s. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova,
„anterior judecat”;
Slutu Alexei XXXXX, născut la
XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul XXXXX, locuitor
al s. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova,
fără antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 02.04.2015 - 18.12.2018,
instanța de apel: 15.01.2019 - 25.09.2019,
instanța de recurs: 12.11.2019 - 11.02.2020.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 18 decembrie 2018, Grigoriev Ion a
fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în mărime
de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei.
1
Slutu Alexei a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal
la amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei.
Instanța de fond a constatat că, Grigoriev I., în perioada de timp de la
15.01.2015 până la 16.01.2015 ora 1700, împreună și prin înțelegere cu Slutu A.,
urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane din casa particulară
amplasată pe str. XXXXX XXXXX, ce-i aparține părții vătămate XXXXX XXXXX.,
au pătruns prin spargerea geamului de termopan în casă, de unde au sustras 9 calorifere
de model ”Kermi” de diferite dimensiuni la prețul total de 5040 lei, din bucătărie au
sustras mașina automată de spălat de marca/model ”Samsung 813J”, cu seria XXXXX,
la prețul de 2000 lei, un cazan pe gaz de marca/model ”Semia Saunier Duvar”, la prețul
de 5000 lei, din baie au sustras uscătorul de ștergare la prețul 100 lei și o cuvertură, la
prețul de 100 lei, după care au scos bunurile și le-au depozitat în garajul părăsit din str.
Universității, 29, mun. Chișinău, cauzând părții vătămate un prejudiciu material
considerabil, în valoarea de 11.740 lei.
Instanța a reținut că inculpații și partea vătămată în ședința de judecată nu s-au
prezentat, fiind posibilă examinarea cauzei în lipsa lor.
Totodată, partea acuzării, la faza de urmărire penală, a administrat următoarele
probe:
- depozițiile părții vătămate XXXXX XXXXX., care a declarat că, în timp ce era
peste hotare, a fost anunțat că din casa care îi aparține au fost sustrase bunuri, fiind
deteriorat geamul și cabina de duș;
- depozițiile martorului Rasulov R., care a relatat că a fost telefonat de către
directorul SRL ”Proterra Grup”, care l-a anunțat că în casa pe care au cumpărat-o, din
str. Universității, mun. Chișinău au pătruns careva persoane și au sustras bunuri
materiale. A doua zi, împreună cu inspectorul de poliție, au constatat că din casă au
dispărut mai multe lucruri și anume: cazan de gaz, mașină de spălat, calorifere de
diferite dimensiuni - 9 bucăți, uscător 1 de rufe, un pled și o cuvertură. În partea dreaptă
laterală a casei a fost deteriorat geamul și cabina de duș, prin ce i-a fost cauzat părții
vătămate un prejudiciu material considerabil;
- depozițiile martorului Gherjavschi V., care a declarat că la 16.01.2015,
aflându-se la serviciu împreună cu Lazăr M. și patrulând pe str. Universității au
observat două persoane de gen masculin cum au ieșit grăbiți dintr-un garaj. La cererea
lor de a se opri, persoanele date au început să fugă. În garaj au observat bunuri
împrăștiate pe jos, inclusiv o mașină de spălat, câteva calorifere cu țevile tăiate. În acel
moment au telefonat colegii Poiasniuc I. și Cerchez I., care au reținut persoanele
resprective și aduse în IP Centru pentru identificare, unde s-a stabilit că asupra lor
aveau telefoane mobile - Grigoriev avea telefon mobil cu nr. 060XXXXX și Slutu A.
cu nr. 069XXXXX;
- depozițiile martorului Cerchez I., care a depus declarații asemănătoare cu cele
ale lui Gherjavschi V.;
În urma efectuării cercetării la fața locului pe 19.01.2015, au fost găsite urme ale
persoanelor care au pătruns în locuință, fiind ridicată o folie adezivă cu urmele de
încălțăminte. Ulterior, prin procesul-verbal de ridicare din 27.01.2015, de la Slutu A. a
fost ridicată perechea de încălțăminte în care a fost încălțat la data săvârșirii faptei. La
2
fel, de la Grigoriev I., au fost colectate mostre ale încălțămintei purtate de către acesta,
fapt consemnat în procesul-verbal de colectarea mostrelor din 17.01.2015.
Astfel, prin raportul de expertiză nr. XXXXX din 20.02.2015, a fost prezentată
următoare concluzie: ”pct. 7 Urma de pe folia adezivă și urmele de pe imaginea nr. 1,3
și 4 (din planșa fotografică prezentată), au fost create de talpa încălțămintei de acilași
tip, model și mărime ca încălțămintea ridicată de la Slutu A. a.n. XXXXX. Urmele de
pe suprafața cazanului și din imaginea nr. 5, au fost create de talpa încălțămintei de
acilași tip, model și mărimi, ca încălțămintea ridicată de la Grigoriev I. a.n. XXXXX.
În raportul locotenentului de poliție Gherjavschi V., sunt indicate
circumstanțele reținerii inculpaților, fiind indicat că: ”Persoanele date au fost
prezentate la IP Centru spre identificare, unde s-a stabilit că aveau asupra sa telefoane
mobile și anume: Grigoriev Ion XXXXX a.n. XXXXX, dom. r. XXXXX, s. XXXXX,
telefon 060XXXXX și cet. Slutu Alexei Constantin a.n. XXXXX dom. Ialoveni, s.
Puhoi, telefon 069XXXXX”.
A fost dispusă și ridicarea informației privind descifrările convorbirilor
telefonice de intrare-ieșire, a zonei de aflare a abonatului, efectuate de pe nr. SIM
060XXXXX, 069XXXXX în perioada de timp din 15.01.2015 până la l7.01.2015.
Potrivit procesului-verbal de examinare a obiectului din 31.01.2015: Ӕn cadrul
examinării, s-a constat că bănuiții se aflau în regiunea comiterii infracțiunii începând
cu orele 1645 până la orele 2020”, iar din analiza informației respective, reiese că
inculpații au purtat convorbiri telefonice între ei.
Prin urmare, nu există dubii că anume inculpații reprezintă autorii infracțiunii în
cauză.
Astfel, instanța a încadrat acțiunile acestora în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c),
d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit
de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în
proporții considerabile.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal,
concluzionând că pedeapsa amenzii este suficientă pentru reeducarea inculpaților, ori,
partea vătămată indică că nu are pretenții față de inculpați, bunurile sustrase fiindu-i
recuperate.
Avocatul Plămădeală Roman a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Grigoriev I. să fie achitat.
Apelantul a invocat că declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX., a
martorilor Rasulov R., Gherjavschi V. și Cerchez I. depuse la urmărirea penală și
transcrise în sentința pronunțată, nu pot sta la baza unei soluții de condamnare,
deoarece la etapa de urmărire penală nu a fost realizată acțiunea procesuală de
confruntare a părților sau audierea acestora în corespundere cu art. 109 -110 Cod de
procedură penală, iar potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de
judecată este obligată să pună la baza hotărârii numai acele probe la a căror cercetare
au avut acces toate părțile în egală măsură.
În speță, nu s-a confirmat existența faptelor indicate în rechizitoriu, nefiind
stabilite probe incontestabile care ar demonstra comiterea de către Grigoriev I. a
infracțiuni imputate.
3
3.1. A declarat apel și avocata Mazur Svetlana, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Slutu Alexei să fie achitat.
Apelanta a indicat că nu s-au respectat cerințele art. 6 CEDO privind asigurarea
unui proces echitabil ori, procurorul nu a prezentat în ședință probele acuzării, nu au
fost audiați inculpații, partea vătămată și martorii, neîntemeiat fiind puse la baza
sentinței de condamnare declarațiile ultimilor date la faza de urmărire penală.
Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie
2019, apelurile au fost respinse ca nefondate.
Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și
vinovăția inculpaților.
Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-
penale privind administrarea probelor.
Așa, în cadrul ședinței în instanța de apel inculpatul Grigoriev I. a declarat că la
16.01.2015, împreună cu Slutu A. mergeau pe drum, se ducea acasă. Au mers la un
garaj împreună cu poliția. Nu cunoaște cui îi aparține garajul. Cu materialele cauzei
penale nu a făcut cunoștință.
Totodată, vinovăția acestora este dovedită pe deplin de probele administrate în
cadrul cercetării judecătorești, verificate în cadrul instanței de apel, inclusiv declarațiile
date în cadrul urmăririi penale ale părții vătămate XXXXX XXXXX., martorilor
Rasulov R., Gherjavschi V. și Cerchez I., procesul-verbal despre sesizarea infracțiunii
din 22.01.2015 și 30.01.2015, procesul-verbal de cercetare la fața locului din
19.01.2015, procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.01.2014, ordonanța de
recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31.01.2014, procesul-verbal de
ridicare din 27.01.2015, raport de expertiza nr. XXXXX din 20.02.2015, procesele-
verbale de cercetare la fața locului, informația cu privire la convorbirile telefonice,
procesul-verbal de examinare a obiectului, procesul-verbal de ridicare din 27 ianuarie
2015 de la Slutu A. a încălțămintii, procesul-verbal de colectarea a mostrelor din
17.01.2015, raportul de expertiză nr. XXXXX din 20.02.2015, raportul locotenentului
de polițe Gherjavschi V., informația privind descifrările convorbitor telefonice de
intrare-ieșire a zonei de aflare a abonatului, anexa fotografică la procesul-verbal de
cercetare la fața locului.
Ori, sunt veridice declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX. și a martorilor
Rasulov R., Gherjavschi V. și Cerchez I., și nefiind reținute ca plauzibil argumentul
apelanților că instanța de fond s-a bazat în mod exclusiv pe declarațiile acestora din
cadrul urmăririi penale, ori, potrivit art. 24 Cod de procedură penală, părțile
participante la judecarea cauzei au drepturi egale, iar partea vătămată și martorii au fost
avertizați conform prevederilor art. 312-313 Cod penal, iar inculpații și apărătorii au
avut posibilitatea de a le acorda întrebări.
Avocatul Plămădeală Roman a declarat recurs ordinar, solicitând casarea
sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțării unei hotărâri,
prin care inculpatului Grigoriev I. să fie achitat.
Recurentul a invocat că, prin probele administrate în faza de urmărire penală nu
se demonstrează vinovăția lui Grigoriev I., pe motiv că aceasta latură a învinuirii nu
este bazată pe probe pertinente, concludente și utile care ar stabili comiterea infracțiuni
incriminate de către persoana învinuită.
4
Nu este posibilă pronunțarea unei sentințe de condamnare având la bază
presupuneri, fie în mod exclusiv ori principal, declarațiile părții vătămate, a martorilor
depuse în timpul urmăririi penale și citite/verificate în cadrul ședințelor de judecată în
lipsa lor. Ori, cele din urmă pot fi folosite la motivarea sentinței de condamnare cu
respectarea rigorilor art. 6 CoEDO, în special cu condiția că la urmărirea penală a avut
loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a fost audiat potrivit procedurii
art. 109 - 110 Cod de procedură penală, atunci când inculpatul nu a participat la
confruntare cu acești martori în ședința de judecată.
La caz, declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX., a martorilor Rasulov R.,
Gherjavschi V. și Cerchez I. expuse la etapa de urmărire penală și transcrise ulterior în
hotărârile contestate nu pot sta la baza unei soluții de condamnare, deoarece, la etapa
de urmărire penală nu a fost realizată acțiunea procesuală de confruntare a părților sau
audierea acestora în corespundere cu art. 109-110 Cod de procedură penală, iar potrivit
art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la
baza hotărârii numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală
măsură.
În cadrul examinării cauze nu a fost demonstrată vinovăția lui Grigoriev I. în
săvârșirea infracțiuni imputate, iar potrivit art. 8 Cod de procedură penală, învinuirea
nu poate fi bazată pe presupunerii.
În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi
admise, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Conform art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza prin
extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care
acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai
gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
Sub acest aspect se atestă că instanța de fond și cea de apel au comis următoarele
erori de drept.
În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, sentința
instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază
sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art.
101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele
în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată
să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate
părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea
5
tuturor probelor administrate. Potrivit art. 369 alin. (1), 371 lin. (1) pct. 2) Cod de
procedură penală, citirea în ședința de judecată a declarațiilor părții vătămate și a
martorului depuse în cursul urmăririi penale, pot avea loc doar în cazurile când ei
lipsesc în ședință și absența lor este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se
prezenta în instanță, fie prin motive de imposibilitate de a le asigura securitatea, cu
condiția că audierea lor a fost efectuată cu confruntarea dintre ei și bănuit, învinuit sau
ei au fost audiați în conformitate cu art. 109 și 110. Conform art. 389 alin. (3) Cod de
procedură penală, declarațiile părții vătămate și a martorilor depuse în timpul urmăririi
penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe
suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea
lor cu bănuitul, învinuitul sau că ei au fost audiați în condițiile art. 109 și 110, în cazul
în care inculpatul nu a participat la confruntare cu ei în cadrul ședinței de judecată.
În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât
după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.
Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea
anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte
(Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).
În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de
fond (pct. 2. din decizie):
a) a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate XXXXX
XXXXX., și a martorilor Rasulov R., Gherjavschi V. și Cerchez I. depuse în timpul
urmăririi penale, ultimii nefiind audiați și în ședința de judecată, fără a verifica condiția
obligatorie de drept dacă la urmărirea penală, a avut loc confruntarea lor cu bănuitul,
învinuitul sau dacă ei au fost audiați în condițiile art. 109 și 110, în cazul în care
inculpatul nu a participat la confruntare cu ei în cadrul ședinței de judecată;
b) și-a întemeiat sentința pe probe care nu au fost cercetate în ședința de judecată,
cum ar fi procesul-verbal de colectarea mostrelor din 17.01.2015, raportul
locotenentului de poliție Gherjavschi V., informația privind descifrările
convorbirilor telefonice, procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.01.2015.
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile
prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția.
În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile
pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de
judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În
corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța
de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
6
Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se
pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită
ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe
care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual
și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor
legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi
desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu
privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):
a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de
instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și
nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță, menținând o sentință neîntemeiată legal;
b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a
instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului
Rasulov R., ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din
31.01.2014, procesul-verbal de ridicare din 27.01.2015, procesul-verbal de ridicare
din 27 ianuarie 2015 de la Slutu A. a încălțămintii, procesul-verbal de colectarea a
mostrelor din 17.01.2015, raportul locotenentului de polițe Gherjavschi V.,
informația privind descifrările convorbitor telefonice de intrare-ieșire a zonei de
aflare a abonatului, anexa fotografică la procesul-verbal de cercetare la fața locului;
c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol și
repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 5. din
prezenta decizie, inclusiv privind punerea neîntemeiată la baza sentinței de
condamnare a declarațiilor părții vătămate XXXXX XXXXX. și a martorilor Rasulov
R., Gherjavschi V. și Cerchez I. depuse în timpul urmăririi penale, deoarece ultimii nu
au fost audiați în ședința de judecată, iar la urmărirea penală nu a avut loc confruntarea
lor cu bănuitul, învinuitul și ei nu au fost audiați în condițiile art. 109 și 110;
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au
judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind
motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, și că recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de
apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, prin
extindere și în privința inculpatului Slutu Alexei, cu dispunerea rejudecării cauzei de
către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
7
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,
și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
admite recursul ordinar declarat de avocatul Plămădeală Roman, casează total
decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în privința
inculpaților Grigoriev Ion XXXXX și Slutu Alexei XXXXX, și dispune rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 13 martie
2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Boico
Dumitru Mardari
8