1re-20/2020 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-20/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor,

a examinat, fără participarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către petiționara

Rotaru Tamara, împotriva încheierii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 17 mai

2019 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 septembrie

2019,

a c o n s t a t a t :

respinsă ca neîntemeiată plângerea înaintată de Rotaru Tamara împotriva

ordonanței din 20 martie 2019 și 11 aprilie 2019 emise de Procuratura

r-lui Cahul în procesul penal nr. XXXXX.

petiționarei Rotaru Tamara, a atacat-o cu recurs, invocând dezacordul cu

încheierea emisă și remiterea cauzei în procuratură.

În motivarea recursului recurentul a invocat că, instanța incorect a stabilit

și a apreciat situația ce a avut loc între Rotaru Tamara și XXXXX, drept o discuție

contradictorie, că acțiunile ultimului nu sunt indici calificativi ai infracțiunii de

tortură, fiindcă nu a înjurat-o, nu a amenințat-o pe Rotaru Tamara, nu a

manifestat tratament inuman sau degradant. Prin urmare instanța, a apreciat

comportamentul comisarului drept unul corect și adecvat, manifestat prin lovirea

cu ușa peste antebrațul stâng, prin alungarea lui Rotaru Tamara din incinta

poliției, amenințările verbale, ca în privința ultimei va fi întocmit proces-verbal de

nesubordonare, în urma cărui fapt ultimei i s-a generat sentimentul de frică,

umilință, înjosire, inferioritate, capabile să umilească și înjosească orice persoană

în urma unui asemenea comportament.

2.1. La fel a declarat recurs și petiționara Rotaru Tamara, invocând

dezacordul cu încheierea emisă de instanța de fond, solicitând casarea încheierii

cu trimiterea cauzei în procuratură.

17 septembrie 2019, au fost respinse recursurile declarate de către

Rotaru Tamara și de către avocatul Reșulschi Galina în numele petiționarei.

1

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat că,

judecătorul de instrucție obiectiv și justificat a conchis, că de către organul de

urmărire penală au fost efectuate acțiunile procesuale necesare, administrate

probele și constatate circumstanțele cauzei, respectând prevederile Codului de

procedură penală, în scopul stabilirii existenței sau inexistenței faptei

prejudiciabile prevăzute de art. 1661 Cod penal. Încheierea instanței de fond este

una întemeiată și legală, dat fiind faptul că au fost elucidate pe deplin

circumstanțele de fapt și de drept relevante pentru a decide neînceperea

urmăririi penale.

Totodată instanța de recurs a relatat faptul că, procurorul la adoptarea

ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal din

20 martie 2019 a petrecut totalitatea măsurilor de investigație necesare, a

analizat cauza sub toate aspectele și a acumulat probe pertinente, astfel întemeiat

a concluzionat oportunitatea refuzului în pornirea urmăririi penale pe denunțul

făcut de petiționara Rotaru Tamara.

Astfel a relatat instanța de apel și faptul că, nu și-a găsit confirmare și

afirmația petentei și a avocatului său privind aplicarea violenței psihice de către

XXXXX manifestată prin înjurări și amenințări, or, din imaginile video prezentate

se constată că pe parcursul discuției, XXXXX nu a înjurat-o și nu a admis acțiuni

care ar înjosi-o pe Rotaru Tamara, iar faptul că a fost preîntâmpinată despre

posibilitatea pornirii procesului contravențional în privința sa pentru

nesubordonare cerințelor angajatului MAI, nu constituie un act de umilință și nici

o amenințare, procesul contravențional putând fi întocmit în privința oricărei

persoane ca nu se supune cerințelor angajatului MAI.

Referitor la argumentul avocatului Reșulschi Galina, în care se invocă

neefectuarea de către organul de urmărire penală a cercetării la fața locului,

instanța de recurs l-a considerat neîntemeiat și a remarcat că cercetarea la fața

locului este o activitate inițială de urmărire penală care constă în cunoașterea

nemijlocită a locului unde s-a săvârșit infracțiunea, în scopul studierii acestuia,

pentru descoperirea, conservarea, interpretarea, fixarea și ridicarea urmelor,

precum și pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a comis infracțiunea.

Nu a fost reținut nici argumentul recurentei cu referire la refuzul organului

de urmărire penală de a efectua expertiza psihologică în vederea stabilirii traumei

psihologice ce i-a fost cauzată lui Rotaru Tamara prin comportamentul brutal al

lui XXXXX. Or, în art. 142 alin. (1), art. 143 alin. (1) pct. 31 Cod de procedură

penală, legiuitorul expres a prevăzut, temeiuri pentru dispunerea și efectuarea

expertizei, și anume că expertiza poate fi dispusă doar în cadrul unei cauze

penale, adică când a fost stabilită existența faptei prejudiciabile, expertiza fiind

necesară pentru a elucida circumstanțele și precum și consecințele faptei

prejudiciabile cercetate. Pe când în baza denunțului făcut de Rotaru Tamara, nu a

fost pornită o cauză penală, organul de urmărire penală refuzând în începerea

urmăririi penale din motiv că nu s-a stabilit existența faptului infracțiunii în

acțiunile șefului IP Cahul, XXXXX.

2

2019, este atacată cu recurs în anulare de către petiționara Rotaru Tamara, care

solicită casarea încheierii și deciziei cu obligarea procurorului în Procuratura

r-nul Cahul de a efectua toate acțiunile de urmărire penală indicate de către

recurent și de a dispune începerea urmăririi penale.

În motivarea recursului petiționara invocă că, instanțele judecătorești nu

s-au pronunțat asupra tuturor motivelor din plângerea înaintată.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată,

inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești

prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor

ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale

Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că, decizia instanței de recurs prin care a fost menținută încheierea judecătorului

de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură

penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la

alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare

la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva deciziei instanței de

recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este

susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât

acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de

procedură penală.

3

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționara

Rotaru Tamara, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

17 septembrie 2019, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

4