1re-3/2020 — art. 223 CCo

Dosarul nr.1re-3/2020

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecătorii – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

contravenientul Istrati Tudor, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 10 iulie 2019,

A C O N S T A T A T :

Patrulare „Nord” a INP Bezborodco Pavel, a fost întocmit procesul-verbal nr.Xxxxx cu privire

la contravenția prevăzută de art. 223 Cod contravențional, pentru faptul că Istrati Tudor, la data

de 04.09.2018, aproximativ la orele 10:24 pe str. Ștefan cel Mare (în fața primăriei) a parcat

automobilul de model „XXXXX” cu nr. înm. XXXXX neregulamentar intenționat, prin ce a

blocat accesul la alți participanți la trafic, ignorînd prevederile pct. 69 lit. i) al Regulamentului

Circulației Rutiere.

săvîrșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 223 Cod contravențional la o amendă în

mărime de 18 u.c. echivalent a 900 (nouă sute) lei.

decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare „Nord” a INP Bezborodco

Pavel, adoptată la data de 04.09.2018, solicitînd anularea acestora cu încetarea procesului

contravențional.

contestația depusă de Istrati Tudor.

Procesul-verbal și decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare

Nord al INP, Bezborodco Pavel din 04.09.2018 întocmite în privința lui Istrati Tudor în baza

art. 223 Cod contravențional au fost menținute fără modificări.

către contravenient, care a solicitat admiterea recursului, dispunerea anulării procesului verbal

cu privire la contravenție din 04.09.2018 și decizia agentului constatator cu privire la aplicarea

sancțiunii contravenționale, cu dispunerea încetării procesului contravențional din lipsa

elementelor constitutive ale contravenției.

fost respins ca nefondat recursul declarat de către contravenientul Istrati Tudor și menținută

hotărîrea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 24.04.2019 fără modificări.

6.1 În motivarea soluției sale, instanța de recurs a stabilit că judecînd cauza

contravențională prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere

1

legală, just ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Istrati Tudor în comiterea contravenției

prevăzute de art.223 Cod contravențional.

Istrati Tudor a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei contestate, și să fie dispusă anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din

04.09.2018, precum și decizia agentului constatator cu privire la aplicarea sancțiunii

contravenționale. Totodată să fie dispusă încetarea procesului contravențional din lipsa

elementelor constitutive ale contravenției.

În motivarea recursului contravenientul a indicat că :

- atât prima instanță, cât și a doua s-au limitat la faptul precum că procesul-verbal cu

privire la contravenție a fost întocmit în conformitate cu circumstanțele cauzei și fapta

săvârșită, dând o apreciere deplină normelor legale în corespundere cu prevederile art. 462 Cod

Contravențional. Astfel, instanțele de judecată nu au intrat în esența cauzei și de fapt nu a

examinat din punct de vedere a probațiunii elementelor constructive a faptei imputate, prin ce

au fost ignorate pe deplin prevederile art. 443, alin (1) lit. d) și e) și art. 458 Cod

Contravențional ;

- instanța de recurs a menționat că contravenientul a contrasemnat procesul-verbal cu

privire la contravenție și, deci era la curent și cunoștea pentru care încălcări a fost întocmit

actul. Contravenientul menționează că el a contrasemnat, dar a și notificat dezacordul cu fapta

imputată, însă asta nu înseamnă că a săvârșit contravenția probată obiectiv și nu declarativ de

către intimat;

- instanța de recurs a menționat că argumentele contravenientului invocate în recurs se

combat prin probele administrative pe caz, nespecificând care anume probe au stat la baza

învinuirii, deoarece pe lângă procesul-verbal în cauză intimatul nu a prezentat nimic.

Dimpotrivă, el a prezentat probe ce vin în contradicție cu concluzia agentului constatator, însă

nu și-au găsit reflectare în nici una din actele judiciare menționate;

- fapta contravențională imputată reprezintă acuzații în materie penală și, în sensul art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin urmare contravenientul beneficiază de

prezumția nevinovăției, iar sarcina de probațiune îi revine agentului constatator, ceea ce nu

reiese din materialele dosarului.

cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul

General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele

acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție

recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea

de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor

prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

2

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare,

poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV,

Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului

ordinar.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare,

potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată

doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs

și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs.

Raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată,

că recurentul contestă decizia instanței de recurs irevocabilă a Curții de Apel Bălți din 10 iulie

2019, potrivit căreia a fost respins ca nefondat recursul contravenientului Istrati Tudor asupra

hotărîrii prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația lui Istrati Tudor și procesul-verbal

și decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare Nord al INP, Bezborodco

Pavel din 04.09.2018 întocmite în privința lui Istrati Tudor în baza art. 223 Cod contravențional

au fost menținute fără modificări, decizie care nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri

irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs

în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură

penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde

cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către contravenientul Istrati Tudor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 iulie 2019, deoarece nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

3