1re-3/2020 — art. 223 CCo

La data de 04.09.2018, de către agentul constatator din cadrul Regimentului de Patrulare „Nord” a INP Bezborodco Pavel, a fost întocmit procesul-verbal nr.Xxxxx cu privire la contravenția prevăzută de art. 223 Cod contravențional, pentru faptul că Istrati Tudor, la data de 04.09.2018, aproximativ la orele 10:24 pe str. Ștefan cel Mare (în fața primăriei) a parcat automobilul de model „XXXXX” cu nr. înm. XXXXX neregulamentar intenționat, prin ce a blocat accesul la alți participanți la trafic, ignorînd prevederile pct. 69 lit. i) al Regulamentului Circulației Rutiere.

Prin decizia agentului constatator din 04.09.2018, Istrati Tudor a fost sancționat pentru săvîrșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 223 Cod contravențional la o amendă în mărime de 18 u.c. echivalent a 900 (nouă sute) lei.

La data de 20.09.2018, contravenientul Istrati Tudor a contestat procesul- verbal și decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare „Nord” a INP Bezborodco Pavel, adoptată la data de 04.09.2018, solicitînd anularea acestora cu încetarea procesului contravențional.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 24.04.2019, a fost respinsă contestația depusă de Istrati Tudor. Procesul-verbal și decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare Nord al INP, Bezborodco Pavel din 04.09.2018 întocmite în privința lui Istrati Tudor în baza art. 223 Cod contravențional au fost menținute fără modificări.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, aceasta a fost contestată cu recurs de către contravenient, care a solicitat admiterea recursului, dispunerea anulării procesului verbal cu privire la contravenție din 04.09.2018 și decizia agentului constatator cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale, cu dispunerea încetării procesului contravențional din lipsa elementelor constitutive ale contravenției.

Prin decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 iulie 2019 a fost respins ca nefondat recursul declarat de către contravenientul Istrati Tudor și menținută hotărîrea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 24.04.2019 fără modificări. 6.1 În motivarea soluției sale, instanța de recurs a stabilit că judecînd cauza contravențională prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere 1 legală, just ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Istrati Tudor în comiterea contravenției prevăzute de art.223 Cod contravențional.

Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Bălți din 10 iulie 2019, contravenientul Istrati Tudor a depus recurs în anulare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, și să fie dispusă anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din 04.09.2018, precum și decizia agentului constatator cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale. Totodată să fie dispusă încetarea procesului contravențional din lipsa elementelor constitutive ale contravenției. În motivarea recursului contravenientul a indicat că : - atât prima instanță, cât și a doua s-au limitat la faptul precum că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost întocmit în conformitate cu circumstanțele cauzei și fapta săvârșită, dând o apreciere deplină normelor legale în corespundere cu prevederile art. 462 Cod Contravențional. Astfel, instanțele de judecată nu au intrat în esența cauzei și de fapt nu a examinat din punct de vedere a probațiunii elementelor constructive a faptei imputate, prin ce au fost ignorate pe deplin prevederile art. 443, alin (1) lit. d) și e) și art. 458 Cod Contravențional ; - instanța de recurs a menționat că contravenientul a contrasemnat procesul-verbal cu privire la contravenție și, deci era la curent și cunoștea pentru care încălcări a fost întocmit actul. Contravenientul menționează că el a contrasemnat, dar a și notificat dezacordul cu fapta imputată, însă asta nu înseamnă că a săvârșit contravenția probată obiectiv și nu declarativ de către intimat; - instanța de recurs a menționat că argumentele contravenientului invocate în recurs se combat prin probele administrative pe caz, nespecificând care anume probe au stat la baza învinuirii, deoarece pe lângă procesul-verbal în cauză intimatul nu a prezentat nimic. Dimpotrivă, el a prezentat probe ce vin în contradicție cu concluzia agentului constatator, însă nu și-au găsit reflectare în nici una din actele judiciare menționate; - fapta contravențională imputată reprezintă acuzații în materie penală și, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin urmare contravenientul beneficiază de prezumția nevinovăției, iar sarcina de probațiune îi revine agentului constatator, ceea ce nu reiese din materialele dosarului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. 2 Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs. Raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată, că recurentul contestă decizia instanței de recurs irevocabilă a Curții de Apel Bălți din 10 iulie 2019, potrivit căreia a fost respins ca nefondat recursul contravenientului Istrati Tudor asupra hotărîrii prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația lui Istrati Tudor și procesul-verbal și decizia agentului constatator din cadrul Regimentului de Patrulare Nord al INP, Bezborodco Pavel din 04.09.2018 întocmite în privința lui Istrati Tudor în baza art. 223 Cod contravențional au fost menținute fără modificări, decizie care nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către contravenientul Istrati Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 iulie 2019, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 ianuarie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie 3