1ra-1801/2019 — art. 196 alin. 4, 335 alin. 1 CP

1ra-1801/2019 — art. 196 alin. 4, 335 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1801/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar și recursul

suplimentar declarate de avocatul Moloman Alexandru în numele inculpatului

Latoșin Ghennadi, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Latoșin Ghennadi xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, Latoșin Ghennadi a fost recunoscut vinovat și

condamnat:

- în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 (una mie

cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei;

- în baza art. 335 alin. (11) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 (una

mie cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 75000 (șaptezeci și cinci mii)

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de

administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale pe termen de 5 (cinci)

ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

1

amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale, ce constituie 30000

(treizeci mii) lei și respectiv 75000 (șaptezeci și cinci mii) lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de administrarea și

gestionarea banilor și bunurilor materiale pe un termen de 5 (cinci) ani.

Acțiunea civilă înaintată de către Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se expună instanța de judecată, în ordinea acțiunii civile.

13 mai 1997, Compania Independentă de Asigurări „Edict” SRL (în continuare CIA

„Edict” SRL), cu sediul în or. Tiraspol, str. K. Libkhnet, nr. 395 „B”, al cărei

administrator în toată perioada de activitate a fost Latoșin Ghennadi, a devenit

membră a Agenției Naționale a Asigurătorilor de răspundere civilă a deținătorilor

de autovehicule și vehicule electrice urbane „ARCA” (din 16 ianuarie 2009

redenumită în Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, prescurtat „BNNA”).

Începând cu 01 august 2001, CIA „Edict” SRL a obținut dreptul de a emite

polițe de asigurare „Carte Verde”, cu valabilitatea în afara teritoriului Republicii

Moldova, iar la 22 noiembrie 2007, cinci companii de asigurare, inclusiv și CIA

„Edict” SRL au semnat Acordul de funcționare a sistemului internațional „Carte

Verde”, care a intrat în vigoare începând cu 01 decembrie 2004, însă activitatea în

baza prezentului Acord a început cu 01 ianuarie 2005.

Ulterior, la 29 martie 2007, Adunarea Generală a companiilor de asigurări -

membre ale sistemului internațional de asigurare „Carte Verde” a decis

suspendarea temporară a calității de „companie membru” în cadrul Acordului de

funcționare a sistemului internațional „Carte Verde” a CIA „Edict” SRL, începând cu

02 aprilie 2007, care în conformitate cu prevederile pct. 5.8 al Acordului de

funcționare a sistemului internațional „Carte Verde”, a fost obligată să sisteze

vânzarea certificatelor „Carte Verde” din 02 aprilie 2007, să transmită prin acte de

verificare Biroului toate certificatele „Carte Verde” nefolosite și să continue să

poarte răspundere financiară pentru obligațiile ce reies din acordurile încheiate

privind asigurarea internațională „Carte Verde”.

După suspendarea activității cu interdicția de vânzare a certificatelor „Carte

Verde”, în perioada de la 03 aprilie 2007 până la 28 decembrie 2007,

administratorul CIA „Edict" SRL, Latoșin Ghennadi, intenționat, prin înșelăciune a

vândut ilegal 753 polițe de asigurare „Carte Verde”, pentru care nu a prezentat

rapoartele respective și nu a defalcat contribuțiile în fondurile administrate de

Agenția Națională „ARCA”, iar ca urmare nu a achitat despăgubirile de asigurare în

momentul producerii accidentelor rutiere asigurate prin aceste certificate „Carte

Verde” vândute ilegal, din care motiv, a intervenit răspunderea Agenției Naționale

„ARCA” și respectiv BNAA conform Regulamentului General al Consiliului

Birourilor de la Bruxelles și legislației naționale, care în calitatea sa de garant și

reprezentant al Republicii Moldova în sistemul internațional de asigurare „Carte

Verde”, a achitat despăgubirile de asigurare către Birourile Naționale străine

membre a Consiliului Birourilor, cauzându-i astfel părții vătămate, Asociația

2

Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, o daună materială

în proporții deosebit de mari în sumă totală de 272 302,81 lei.

Acțiunile inculpatului Latoșin Ghennadi au fost încadrate în baza art. 196

alin. (4) Cod penal, cu indicii calificativi: cauzarea de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere, adică cauzarea de daune materiale în proporții

deosebit de mari prin înșelăciune, dacă fapta constituie o însușire.

Tot el, Latoșin Ghennadi, în perioada de la 22 mai 2007 până la 17 mai 2017,

administratorul CIA „Edict” SRL, contrar prevederilor pct. 5.8 al Acordului de

funcționare a sistemului internațional „Carte Verde”, prin care a fost obligat să

sisteze vânzarea certificatelor „Carte Verde” din 02 aprilie 2007, să transmită prin

act de verificare Biroului toate certificatele „Carte Verde” nefolosite și să continue

să poarte răspundere financiară pentru obligațiile ce reies din acordurile încheiate

privind asigurarea internațională „Carte Verde”, folosindu-se intenționat de

situația de serviciu, în interes material și personal, în urma comercializării ilegale a

polițelor de asigurare „Carte Verde”, a utilizat primele de asigurare încasate la

vânzarea acestora nu în scopul constituirii obligatorii a rezervelor de asigurare,

menite să asigure astfel achitarea despăgubirilor de asigurare, dar în interese

personale, iar drept consecință al acestor acțiuni, în momentul când au apărut

obligațiile privind achitarea despăgubirilor de asigurare conform certificatelor

„Carte Verde” vândute de CIA „Edict” SRL, nu a achitat despăgubirile de asigurare

pe accidentele rutiere produse peste hotare, din care motiv, a intervenit

răspunderea Agenției Naționale „ARCA” și respectiv BNAA conform

Regulamentului General al Consiliului Birourilor de la Bruxelles și legislației

naționale, care în calitatea sa de garant și reprezentant al Republicii Moldova în

sistemul internațional de asigurare „Carte Verde”, a achitat despăgubirile de

asigurare către Birourile Naționale străine membre a Consiliului Birourilor, în

sumă totală de 19166428,92 lei, prin ce a cauzat părții vătămate Asociația

Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, soldate cu urmări grave

sub formă de daune în proporții deosebit de mari în sumă totală de 12 824 121,24

lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Latoșin Ghennadi a comis infracțiunea

prevăzută de art. 335 alin. (11) Cod penal și anume: abuzul de serviciu, adică

folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială

a situației de serviciu, în interes material și personal, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice, soldate cu urmări grave.

pentru combaterea criminalității organizate și Cauze Speciale, Demciucin Igor, de

directorul executiv al Biroului Național al Asigurătorilor de vehicule, Osoianu Alina

și avocatul Tarnovschi Vasile, și cu apel suplimentar de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin.

3.1. Procurorul în Procuratura pentru combaterea criminalității organizate

și Cauze Speciale a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de admiterea în

3

principiu a acțiunii civile și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă

integral acțiunea civilă și să fie încasat din contul inculpatului Latoșin Ghennadi în

beneficiul Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” a prejudiciului material cauzat nerecuperat în sumă de

13 096 424,05 lei.

În motivare acuzatorul de stat a specificat că instanța de fond eronat a

aplicat prevederile art. 225 Cod de procedură penală, deoarece era obligată să

soluționeze acțiunea civilă, prin admiterea ei totală, sau parțială, ori prin

respingere, astfel, considerând că menținerea în aceste condiții a sentinței

contestate poate deschide calea pentru un precedent judiciar greșit, pasibil de a fi

preluat și de alți judecători.

3.2. În cererea de apel suplimentară procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

conform căreia a-l condamna pe Latoșin Ghennadi pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, la 2 ani închisoare și în baza art. 335

alin. (1l) Cod penal, la 3 ani 4 luni închisoare, cu privarea pe termen de 5 ani de

dreptul a ocupa funcții și de a exercita activități legate de administrarea banilor și

bunurilor materiale, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, a stabili pedeapsa definitivă lui Latoșin Ghennadi de 4 ani 6 luni

închisoare, cu privarea pe termen de 5 ani de dreptul a ocupa funcții și de a

exercita activități legate de administrarea banilor și bunurilor materiale, fiind

dispusă executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, a solicitat și încasarea de la inculpatul Latoșin Ghennadi a

prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cuantum de 13 096 424,05 lei.

În susținerea apelului suplimentar declarat, acuzatorul de stat a invocat

blândețea pedepsei aplicate inculpatului, menționând că, instanța de fond a ignorat

prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, deoarece nu a ținut cont de urmările destul

de grave pentru partea vătămată, Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, care au fost provocate prin acțiunile ilegale ale inculpatului, de faptul

că, infracțiunea în săvârșirea căreia a fost învinuit inculpatul atentează la relațiile

sociale ce vizează sistemul de asigurări a unei întregi țări după cum se prezintă

Republica Moldova, or s-a dovedit că prejudiciul enorm cauzat Biroului Național al

Asigurătorilor de Autovehicule a creat riscul de suspendare a Republicii Moldova

din sistemul internațional de asigurare „Carte Verde”.

În opinia procurorului, pedeapsa stabilită inculpatului este inechitabilă,

inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale,

corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, or, instanța de judecată practic nu a motivat

în niciun fel oportunitatea aplicării față de condamnat a celei mai blânde pedepse,

diminuate spre minimul sancțiunii, nu a constatat și nu a stabilit circumstanțele

cauzei și persoana celui vinovat, care ar justifica concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute pedeapsa stabilită.

4

Totodată, a indicat că, recunoașterea vinovăției în sine este o circumstanță la

aplicarea dispoziției art. 3641 Cod de procedură penală și nu poate fi catalogată ca

o circumstanță în sensul art. 76 Cod penal.

3.3. Directorul executiv al Biroului Național al Asigurătorilor de vehicule,

Osoianu Alina și avocatul Tarnovschi Vasile, au solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, prin care lui Latoșin Ghennadi să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 1 an pentru infracțiunea prevăzută de

art. 196 alin. (4) Cod penal și 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de

art. 335 alin. (11) Cod penal, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, și a admite

integral acțiunea civilă înaintată de BNAA cu dispunerea încasării de la

Latoșin Ghennadi în beneficiul BNAA a prejudiciului material cauzat prin

infracțiune în sumă de 13,096,424.05 lei.

De asemenea, apelanții au pledat prin cererea înaintată în ședința Curții de

Apel din aprilie 2018 datată cu 14 februarie 2018 și pentru casarea încheierii

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 06 februarie 2018, prin care s-au respins

obiecțiile reprezentantului BNAA la procesul-verbal al ședinței de judecată din

16 ianuarie 2018, cu admiterea acestor obiecții în sensul formulat în cererea din

01 februarie 2018.

În susținerea apelului declarat, directorul executiv al Biroului Național al

Asigurătorilor Autovehicule, Osoianu Alina și avocatul Tarnovschi Vasile au invocat

faptul că în ciuda faptului nerestituirii prejudiciului enorm cauzat prin infracțiune,

dar și situației că infracțiunile de care este învinuit Latoșin Ghennadi au un grad

prejudiciabil extrem de grav, care s-au soldat cu urmări și consecințe grave,

prejudicierea cu sume enorme a BNAA și crearea anterior a unui risc de

suspendare a Republicii Moldova din sistemul internațional de asigurare „Carte

Verde”, cu toate acestea, prin hotărârea primei instanțe, deși a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, i-a fost stabilită doar o sancțiune sub

formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ceea ce constituie

suma de 105 000 lei.

Apelanții au considerat că, această pedeapsă în niciun caz nu poate duce la

restabilirea echității sociale și prevenirea de noi infracțiuni similare, indicând că,

suma prejudiciului material cauzat prin infracțiune depășește suma de 3 milioane

lei doar până la finele anului 2017, iar prejudiciile apar încă constant în timp,

înaintarea de către Birourile străine din statele membre ale Consiliului Birourilor

de la Bruxelles a pretențiilor privind plata despăgubirilor pentru „Cărțile Verzi”

emise de CIA „Edict” SRL, administrată anterior de către inculpat.

Astfel, nefiind de acord cu cele indicate de către instanța de judecată în

sentința pronunțată, care în mod arbitrar a stabilit că, reprezentantul părții

vătămate și civile a optat pentru aplicarea pedepsei amenzii față de inculpat și a

ținut cont respectiv și de poziția acestuia la stabilirea pedepsei amenzii, deși

reprezentantul BNAA nu a solicitat de fapt aplicarea unei asemenea pedepse, iar

prin scrisoarea din 19 ianuarie 2018 adresată și instanței de judecată, BNAA a

5

solicitat în mod direct aplicarea celei mai severe sancțiuni față de

ex-administratorul CIA „Edict” SRL.

La fel, au indicat că deși a admis acțiunea civilă în principiu, instanța de fond

a refuzat să adjudece suma exactă a prejudiciului, care este indicată de fapt în actul

de învinuire al inculpatului Latoșin Ghenadie, dar nu pe motivele stabilite de

norma legală în sensul imposibilității de stabilire a sumei exacte a prejudiciului,

dar din motive ce contravin însuși admiterii în principiu a acțiunii civile. De fapt,

suma prejudiciului cauzat BNAA, exact în actul de învinuire, iar inculpatul a

recunoscut infracțiunile imputate lui în condițiile expuse în actul de învinuire și

prin urmare, nu era necesar de stabilit cuantumul exact al prejudiciului, pentru că

instanța să fie în imposibilitate de indicat suma prejudiciului ce se admite prin

acțiunea civilă, și prin urmare, instanța de judecată era doar obligată să admită

acțiunea civilă în mărimea sumei prejudiciului indicat în actul de învinuire, în

privința căruia inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate.

În acest sens, apelanții au menționat că referința instanței în susținerea

concluziilor sale la existența în materialele dosarului a unor hotărâri judecătorești

de încasare a aceleiași sume și a tabelului de validare a creanțelor, este absolut

irelevantă, or, hotărârea judecătorească vizează exclusiv doar litigiul dintre BNAA

și CIA „Edict” SRL ca persoană juridică, precum și validarea de către instanța de

insolvabilitate a acestei creanțe față de CIA „Edict” SRL în procesul de lichidare a

acestei persoane juridice. Mai mult decât atât, reieșind din concluzia instanței, nu

ar exista în aceste condiții motiv de admitere a acțiunii civile nici chiar în principiu

față de inculpat, dacă același prejudiciu ar fi fost deja suspus examinării de către

instanțele de judecată.

Iar prin acțiunea civilă înaintată în procesul penal, BNAA a solicitat încasarea

prejudiciului material cauzat prin infracțiunile comise de Latoșin Ghennadi, pe

când hotărârea judecătorească la care face referință instanța de fond s-a admis

doar acțiunea către persoana juridică CIA „Edict” SRL privind restituirea în ordine

de regres a sumelor achitate de BNAA. Această ultimă hotărâre judecătorească nu a

fost executată și nici nu este pasibilă executării din simplul motiv că CIA „Edict”

SRL este în proces de lichidare din motivul lipsei bunurilor CIA „Edict” SRL ce ar

putea stinge datoriile acestei persoane juridice.

Apelanții au relevat că nu este întemeiată nici referința instanței de fond la

acțiunea înaintată în procesul de insolvabilitate de către lichidatorul CIA „Edict”

SRL privind atragerea la răspunderea subsidiară, inclusiv, a lui Latoșin Ghennadi,

or această acțiune este înaintată de administratorul insolvabilității și pe temeiurile

exclusive stabilite de Legea insolvabilității (nedepunerea cererii de intentare a

procesului de insolvabilitate și neexecutarea obligației de ținere a evidenței

contabile), pe când acțiunea civilă înaintată de BNAA în procesul penal vizează

exclusiv încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, și prin urmare, este clar că

prejudiciul cauzat prin infracțiune nu a fost restituit benevol până la înaintarea

acțiunii civile și nici nu va putea fi restituit de către alți subiecți de drept cum este

CIA „Edict” SRL, care nu are masă debitoare și din această cauză se află în procesul

de lichidare, iar în aceste condiții, instanța de fond în mod absolut nejustificat nu a

6

admis acțiunea civilă prin adjudecarea prejudiciului care este menționat în însuși

actul de învinuire a infracțiunilor recunoscute integral de către inculpat.

În opinia apelanților, simplul fapt că există o hotărâre judecătorească de

încasare de la CIA „Edict” SRL a unei sume aproximative cu cea indicată în acțiunea

civilă înaintată în procesul penal, nu constituie o circumstanță în sensul art. 387

alin. (3) Cod de procedură penală, ce nu ar putea duce la stabilirea exactă a mărimii

prejudiciului cauzat prin infracțiune necesar de admis prin acțiunea civilă.

La fel, dacă aceeași sumă ar fi datorată de CIA „Edict” SRL (ce nu poate să o

execute din lipsa masei debitoare), precum și datorată de Latoșin Ghennadie în

temeiul acțiunii civile admise în procesul penal, această situație nicidecum nu

poate fi o îmbogățire fără justă cauză, așa cum a invocat instanța de fond, or,

îmbogățirea fără justă cauză ar putea interveni doar în momentul în care intervine

încasarea de fapt a banilor, situație care nu a existat și nici nu va exista în cazul CIA

„Edict” SRL din motivul aflării acestei persoane juridice în lichidare datorită lipsei

bunurilor. Mai mult decât atât, dacă această sumă datorată atât de CIA „Edict” SRL

ca persoană juridică, cât și de Latoșin Ghennadie, intervine stingerea obligației în

modul reglementat de art. 536 Cod Civil.

au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura pentru

combaterea criminalității organizate și Cauze Speciale, Demciucin Igor, de

directorul executiv al Biroului Național al Asigurătorilor de vehicule, Osoianu Alina

și avocatul Tarnovschi Vasile, și apelul suplimentar înaintat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casată parțial sentința, în

partea stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile, rejudecată cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în

această parte, după cum urmează:

Latoșin Ghennadi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 196 alin. (4) Cod penal, a fost condamnat, cu aplicarea prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, la 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Latoșin Ghennadi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 335 alin. (11) Cod penal a fost condamnat, cu aplicarea prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a

exercita activități legate de administrarea bunurilor materiale pe un termen de

5 (cinci) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, Latoșin Ghennadi a fost condamnat definitiv la

3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate

de administrarea bunurilor materiale pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Biroul

Național al Asigurărilor de Autovehicule, dispunându-se încasarea din contul lui

Latoșin Ghennadi în beneficiul Biroului Național al Asigurătorilor de

7

Autovehicule, prejudiciul material în sumă de 13 096 424,05 (treisprezece

milioane, nouăzeci și șase mii, patru sute douăzeci și patru lei și cinci bani) lei.

În rest hotărârea atacată a fost menținută.

cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

lor, astfel, prima instanță corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului

Latoșin Ghennadi de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și 335

alin. (11) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării judecătorești,

inculpatul a depus cerere, prin care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate in

rechizitoriu, prejudiciul cauzat de 13096424,05 lei (f.d. 215, 216 vol. V) și a

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de urmărire

penală, cererea fiind admisă de instanța de fond, prin încheierea din

15 ianuarie 2018, astfel, cauza a fost examinată în procedură simplificată, conform

art. 3641 Cod de procedură penală. (f.d. 223-228 vol. V)

Reiterând circumstanțele identificate la caz, instanța de apel a remarcat că în

cauza dedusă judecății lipsesc temeiuri de a interveni în sentința contestată, sub

aspectul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Latoșin Ghennadi.

Însă, verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu argumentele

invocate în apelurile declarate de către procuror și reprezentantul părții vătămate,

și anume în partea stabilirii pedepsei inculpatului, care în opinia acestora este prea

blândă, precum și soluția eronată a instanței privind admiterea în principiu a

acțiunii civile, instanța de apel a concluzionat că, este necesar de a interveni din

următoarele considerente.

Astfel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului Latoșin Ghennadi, instanța de apel a constatat că, instanța de fond nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal și pripit a ajuns

la concluzia, că categoria de pedeapsă aplicată inculpatului sub formă de amendă

penală, va atinge scopul pedepsei penale și va restabili echitatea socială.

Or, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv,

instanța apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate

inculpatului Latoșin Ghennadi poate fi atinsă prin aplicarea pedepsei reale

privative de libertate, menționând natura infracțiunilor comise de către inculpat,

modalitatea comiterii acestor infracțiuni, precum și urmările prejudiciabile ale

faptelor infracționale comise de către inculpat, care ating un cuantum de proporții

deosebit de mari, în sumă totală de 13096424,05 lei, prejudiciu, care până la

moment nu a fost recuperat.

În același context, instanța de apel a reiterat că, la caz, careva circumstanțe

atenuante din categoria celor vizate la art. 76 alin. (1) Cod penal, precum și careva

circumstanțe agravante prevăzute în art. 77 alin. (1) Cod penal în privința

inculpatului nu au fost constatate.

8

Reieșind din cele enunțate și ținând cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod

penal, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, a recunoscut

vina în comiterea faptelor infracționale, are o vârstă înaintată, precum și urmările

prejudiciabile în proporții deosebit de mari, instanța de apel a ajuns la ferma

convingere că unica pedeapsă penală care va duce la corectarea și reeducarea

inculpatului, este sancțiunea privativă de libertate, astfel că, aceasta fiind și

proporțională faptelor infracționale comise.

De asemenea, instanța de apel a reiterat, că cauza dedusă judecății a fost

examinată în procedură simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală și la stabilirea termenului de pedeapsă s-a aplicat regula indicată în alin. (8)

al normei date, și anume reducerea cu 1/3 din limitele pedepsei cu închisoare

prevăzute de lege, și totodată, stabilindu-i, în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod

penal, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, care în opinia instanței de apel

va atinge scopul pedepsei penale, de corectare și reeducare a inculpatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a

altor persoane.

Referitor la solicitarea înaintată de către partea civilă, Biroul Național al

Asigurărilor de Autovehicule privind încasarea din contul inculpatului

Latoșin Ghennadi a prejudiciului material cauzat urmare a comiterii infracțiunilor,

instanța de apel a considerat-o întemeiată, și notificând prevederile art. 23

alin. (2), art. 219 alin. (1), 221 alin. (1), 225 Cod de procedură penală, a reiterat că,

urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului Latoșin Ghennadi a fost cauzat

Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule un prejudiciu material în

mărime totală de 13 096 424,05 lei, sumă compusă din suma inițială în mărime de

12 824 121,24 lei, prejudiciul cauzat prin acțiunile inculpatului Latoșin Ghennadi,

în calitate de administrator al CIA „Edict” SRL.

Totodată, la data de 102 ianuarie 2018, în cadrul ședinței judiciare în

instanța de fond, directorul executiv al Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, Osoianu Alina, a înaintat o acțiune civilă, conform căreia a solicitat

încasarea din contul inculpatului Latoșin Ghennadi a sumei în mărime de

13 096 424,05 lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 211-214, vol. V).

În cazul de față, instanța de apel a considerat eronată concluzia instanței de

fond, cât și însuși alegațiile apărătorilor inculpatului Latoșin Ghennadi, cu referire

la existența în materialele dosarului a unor hotărâri judecătorești de încasare a

aceleiași sume și a tabelului de validare a creanțelor, or hotărârea judecătorească

vizează exclusiv litigiul între Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule și

CIA „Edict” SRL ca persoană juridică, precum și validarea de către instanța de

insolvabilitate a acestei creanțe față de CIA „Edict” în procesul de lichidare a

acestei persoane juridice, mai mult ca atât că până la momentul actual această

acțiune civilă nici nu a fost executată.

De asemenea, s-a notat și faptul că, la înaintarea acțiunii civile în cadrul

procesului penal, partea civilă Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, a

solicitat casarea prejudiciului material cauzat prin infracțiunile comise de către

inculpatul Latoșin Ghennadi, pe când prin hotărârea judecătorească la care face

9

referință instanța de fond s-a admis doar acțiunea Biroului Național al

Asigurătorilor de Autovehicule către persoana juridică CIA „Edict” SRL privind

restituirea în ordine de regres a sumelor achitate către Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule, cu atât mai mult că hotărârea judecătorească la

care face referință instanța de fond, nu a fost executată din considerentul că CIA

„Edict” SRL este în proces de lichidare din motivul lipsei bunurilor CIA „Edict” SRL

ar putea stinge datoriile acestei persoane juridice.

Instanța de apel a considerat formală, contradictorie însuși concluzia

instanței de fond, de referință la acțiunea înaintată în procesul de insolvabilitate de

către lichidatorul CIA „Edict” privind atragerea la răspunderea subsidiară, inclusiv

a inculpatului Latoșin Ghennadi, or această acțiune este înaintată de

administratorul insolvabilității și pe temeiurile exclusiv stabilite de Legea

insolvabilității, pe când, însă acțiunea civilă înaintată de Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule în procesul penal vizează exclusiv încasarea

prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Așadar, instanța de apel a constatat cu certitudine faptul cauzării

prejudiciului prin infracțiune de către inculpatul Latoșin Ghennadi, care nu a fost

restituit până la examinarea acțiunii civile și nici nu v-a putea fi restituit de către

alți subiecți de drept cum este CIA „Edict” SRL, care nu are masă debitoare și din

această cauză se află în procesul de lichidare, astfel că instanța de apel a dispus

încasarea întregii sume a prejudiciului cauzat prin infracțiune, din contul

inculpatului Latoșin Ghennadi.

Cu referire la alegațiile avocatului Tarnovschi Vasile privind pretinsa

ilegalitate a încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 06 februarie 2018,

conform căreia au fost respinse obiecțiile asupra procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a relatat, că de fapt, pe parcursul cercetării judecătorești,

inculpatul Latoșin Ghennadi a menționat că recunoaște integral faptele incriminate

prin rechizitoriu și nemijlocit probele, care include nemijlocit recunoașterea de

către inculpat a daunei materiale cauzate prin infracțiune, fapt care exclude careva

dubii sau neclarități, și cu atât mai mult pretinse neglijențe invocate de către

apărător.

În circumstanțele expuse, instanța de apel a mai notat și faptul că deși

apărătorul Tarnovschi Vasile invocă neglijarea unor expuneri în cadrul ședinței

instanței fond, precum și pretinsa indicare a unor expresii care în realitate nu ar fi

fost expuse de către acesta, obiecțiile înaintate de avocat nu și-au găsit confirmare,

or, la materialele cauzei penale este anexată înregistrarea audio a ședinței

judiciare și procesul-verbal al ședinței de judecată, care conține toate expunerile

avocatului și a reprezentantului părții vătămate, astfel că lipsesc careva temeiuri

de a casa încheierea din 06 februarie 2018.

atacată, la 02 august 2018 cu recurs ordinar de către avocatul Moloman Alexandru

în numele inculpatului Latoșin Ghennadi, care, invocând temeiurile de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5) - cauza a fost judecată în primă instanță sau în

apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a

10

se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, 6) - hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și 10) - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivare își exprimă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei sub formă de închisoare, care în opinia recurentului este

inechitabilă, deoarece instanța de apel a ignorat prevederile art. art. 61, 75, 76 Cod

penal, indicând că în speța dată în privința inculpatului Latoșin Ghennadi nu s-au

stabilit circumstanțe atenuante. Cu toate că, prima instanță a constatat ca fiind

circumstanțe atenuante: recunoașterea vinei (art. 76 lit. f) Cod penal), căința

sinceră, vârsta înaintată (art. 76 lit. k) Cod penal), săvârșirea pentru prima dată a

unei infracțiuni (art. 76 lit. a) Cod penal).

Prin urmare, instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa aplicată

inculpatului Latoșin Ghennadi, or, pedeapsa sub formă de amendă stabilită de

prima instanță, de asemenea, va atinge scopul pedepsei penale de restabilire a

echității sociale, de corectare și resocializarea condamnatului.

La fel, contestă și latura civilă, considerând că, eronat instanța de apel a

admis acțiunea civilă, dispunându-se încasarea prejudiciului material cauzat

Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, cauzat prin acțiunile

inculpatului Latoșin Ghennadi, or, însăși reprezentantul BNAA recunoaște în

cererea de apel că suma prejudiciului pretins în acțiunea civilă nu este definitivă.

Totodată, apărătorul menționează că, valoarea prejudiciului pretins diferă de

la caz la caz, în contextul în care BNAA și-a validat creanțele în cadrul procedurii de

insolvabilitate a SRL „EDICT”, iar prin cererea de apel a expus că a mai achitat

despăgubiri de asigurare mărimea prejudiciului fiind în ascensiune.

De asemenea, avocatul recurent consideră că, un alt temei pentru casarea

deciziei contestate este neprezentarea și necomunicarea despre neprezența

reprezentantului legal al BNAA în cadrul ședinței instanței de apel. Or, în instanța

de apel a fost prezent doar apărătorul BNAA, avocatul Tighinean Sorin, însă nu a

fost prezentă și partea cointeresată, directorul executiv al BNAA, Osoianu Alina,

care urma să susțină cererea de apel formulată, fie să solicite examinarea cauzei în

apel în lipsa ei, ceea ce nu a fost executat în instanța de apel.

Asiguratorilor de Autovehicule” a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează

a fi admis din următoarele motive.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze,

parțial sau total hotărârea atacată, cu dispunerea încetării procesului penal.

Potrivit textului recursurilor, argumentele apărării se fundamentează pe

temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de

11

procedură penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea

legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de

a înștiința instanța despre această imposibilitate, 6) hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței și 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal reține că nu poate constitui temei de admitere a recursului

argumentul apărării cu privire la faptul că în instanța de apel a fost prezent doar

apărătorul BNAA, avocatul Tighinean Sorin, însă nu a fost prezentă și partea

cointeresată, directorul executiv al BNAA, Osoianu Alina, care urma să susțină

cererea de apel formulată, fie să solicite examinarea cauzei în apel în lipsa ei.

Aceasta deoarece la materialele dosarului este anexat mandatul nr. 1101161

al avocatului Tighinean Sorin (f.d. 22, vol.11), pe verso-ul căruia, în conformitate cu

prevederile art. 81 Cod de procedură civilă au fost înscrise împuternicirile

avocatului, și anume: dreptul de reprezentare, dreptul de atac al hotărârilor

judecătorești și dreptul de a formula cereri și demersuri, mandatul fiind semnat se

către directorul executiv al BNAA, Osoianu Alina și aplicată ștampila BNAA.

Astfel, în cazul când partea interesată a ales să fie reprezentată în instanța de

judecată de către avocat, este alogică formularea cu privire la obligativitatea ca

directorul executiv al BNAA, Osoianu Alina, să susțină în instanță cererea de apel

formulată.

Referitor la argumentul recurentului prin care se invocă că însăși

reprezentantul BNAA recunoaște în cererea de apel că suma prejudiciului pretins

în acțiunea civilă nu este definitivă, considerând că instanța de apel greșit a

soluționat acțiunea civilă, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a

reținut, că solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, inculpatul a depus cerere, prin care a recunoscut săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu, inclusiv și prejudiciul cauzat în sumă de

13096424,05 lei (f.d. 215, 216 vol. V), mai mult, la data de 12 ianuarie 2018, în

cadrul ședinței judiciare în instanța de fond, directorul executiv al Biroului

Național al Asigurătorilor de Autovehicule, Osoianu Alina, a înaintat o acțiune

civilă, conform căreia a solicitat încasarea din contul inculpatului Latoșin Ghennadi

a sumei în mărime de 13 096 424,05 lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 211-214,

vol. V), astfel că nu există careva divergențe în privința acțiunii civile care ar fi

generat nesoluționarea acesteia.

Sub aspectul dezacordului apărării cu pedeapsa stabilită inculpatului sub

formă de închisoare considerând că pedeapsa sub formă de amendă stabilită de

prima instanță, de asemenea, va atinge scopul pedepsei penale de restabilire a

echității sociale, de corectare și resocializarea condamnatului, Colegiul penal reține

că la acest capitol, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și

subiectiv, instanța apel corect a considerat că scopul educativ și preventiv al

pedepsei aplicate inculpatului Latoșin Ghennadi poate fi atinsă prin aplicarea

12

pedepsei reale privative de libertate, menționând natura infracțiunilor comise de

către inculpat, modalitatea comiterii acestor infracțiuni, precum și urmările

prejudiciabile ale faptelor infracționale comise de către inculpat, care ating un

cuantum de proporții deosebit de mari, în sumă totală de 13096424,05 lei,

prejudiciu, care până la moment nu a fost recuperat.

Distinct de aceste considerente, Colegiul penal remarcă că totuși la

examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a admis o eroare care

urmează a fi corectată în ordinea procedurii de recurs.

Astfel, deși instanța de apel a stabilit corect toate circumstanțele de fapt și

vinovăția inculpatului, totuși instanța de apel nu a verificat calificarea infracțiunii

incriminate inculpatului în baza art. 335 alin. (11) Cod penal și nu a luat în

considerație toate aspectele de drept, fiind omisă verificarea aspectului privind

survenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală a inculpatului.

În această ordine de idei, este de menționat, că potrivit rechizitoriului,

Latoșin Ghennadi a fost deferit justiției pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 335 alin. (11) Cod penal, abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de

către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu,

în interes material și personal, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice,

soldate cu urmări grave.

Fiind judecată cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, întrucât potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul

a depus cerere, prin care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu,

atât prima instanță cât și instanța de apel au reținut încadrarea juridică a faptelor

inculpatului potrivit prevederilor art. 335 alin. (11) Cod penal.

Cu toate acestea, instanța de recurs nu poate reține încadrarea juridică a

faptelor incriminate inculpatului Latoșin Ghennadi în baza art. 335 alin. (11) Cod

penal, așa cum acestea au fost calificate de către organul de urmărire penală și de

către instanțele de fond și anume: abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată

de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de

serviciu, în interes material și personal, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice,

soldate cu urmări grave.

Aceasta deoarece, la 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a RM a

pronunțat hotărârea nr. 24 „privind controlul constituționalității unor prevederi

din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1)

și alin. (2) lit. b) și din articolul 335 alin. (11) Cod penal”.

În acest sens este de menționat că Curtea Constituțională a RM a subliniat că

noțiunea de „urmări grave” conținută în art. 335 alin. (11) din Codul penal este

formulată de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care o aplică

o marjă excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește

standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin.(3) și 22,

coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

13

Având în vedere raționamentele reliefate în hotărârea Curții Constituționale

nr. 24 din 17 octombrie 2019, Colegiul penal consideră oportună excluderea

calificativului „urmări grave” din învinuirea adusă inculpatului Latoșin Ghennadi,

fapt ce generează și reîncadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 335 alin. (1) Cod

penal, și anume folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o

organizație comercială, a situației de serviciu, în interes material și personal dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor juridice.

Totodată, Colegiul penal reține că potrivit prevederilor art. 10 Cod penal,

legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa

ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect

retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective

până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută

pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală

care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Având în susținere prevederile art. 10 Cod penal și ținând cont de faptul că

infracțiunea săvârșită de Latoșin Ghennadi în anul 2007, prevedea sancțiunea sub

formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu

închisoare de până la 3 ani, totodată Colegiul penal atrage atenția asupra faptului

că sancțiunea articolului nu prevedea careva pedeapsă complementară.

Conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea prevăzută de

art. 335 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave,

iar în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

La caz, Colegiul penal conchide, că din momentul săvârșirii infracțiunii

incriminate lui Latoșin Ghennadi s-a scurs un termen mai mare de 5 ani, fapt ce

prin prisma prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, se impune

necesitatea încetării procesului penal pe învinuirea adusă în baza art. 335 alin. (1)

Cod penal.

În temeiul art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit o faptă ce conține

semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de

către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța de judecată la

judecarea cauzei în cazul intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

Ținând cont de constatările expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la

concluzia că recursurile declarate de Moloman Alexandru în numele inculpatului

urmează a fi admise, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată în partea

condamnării pe art. 335 alin. (11) Cod penal cu pronunțarea unei noi hotărâri

privind încetarea procesului penal în privința lui Latoșin Ghennadi în baza art. 335

alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Tot aici, instanța de recurs consideră necesar a exclude aplicarea

prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, odată cu adoptarea unei hotărâri de

încetare a procesului intentat în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, fără stabilirea

14

pedepsei penale, cu liberarea de răspundere penală în cazul expirării termenului

de prescripție, rămânând în vigoare dispozițiile deciziei instanței de apel în partea

condamnării și executării pedepsei pe învinuirea adusă în baza art. 196 alin. (4)

Cod penal.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar și recursul suplimentar declarate de avocatul

Moloman Alexandru în numele inculpatului Latoșin Ghennadi, se casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018, în cauza

penală în privința lui Latoșin Ghennadi xxxxx, în partea condamnării pe

art. 335 alin. (11) Cod penal și aplicării art. 84 Cod penal, și se pronunță în această

parte următoarea hotărâre:

Se încetează procesul penal în privința lui Latoșin Ghennadi xxxxx învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

În rest, dispozițiile deciziei atacate se mențin.

Termenul executării pedepsei începe să curgă din momentul reținerii, cu

includerea în acest termen a timpului aflării în arest preventiv și arest la domiciliu

din 17.11.2017 până la 23.01.2018.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea deciziei motivate la 17 ianuarie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

15