1ra-2163/2019 — Art. 171 alin. 3 lit. a, 172 alin. 3 lit. a-1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 14 decembrie 2018, Cocev Igor a fost condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal la 15 ani închisoare și în baza art. 172 alin. (3) lit. a/1) Cod penal la 15 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 de ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând cu 14.12.2018, deducând perioada arestării preventive de la 27.03.2018 până la 14.12.2018.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Cocev I., la 24.03.2018, între orele 0900 -1800, aflându-se la domiciliul său din mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX urmărind scopul de a-și satisface pofta sexuală cu fiica concubinei, XXXXX XXXXX, născută la XXXXX , care se afla în grija lui, știind cu certitudine că ultima este minoră, prin aplicare constrângerii fizice și psihice, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, a întreținut cu ea un raport sexual forțat. 1 Acțiunile lui Cocev I. au fost încadrate în baza art. 171 alin. (3) lit. a) conform indicilor: violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor care se află în grijă, sub ocrotirea acestuia. Tot el, la 24.03.2018, între orele 0900 - 1800, aflându-se la domiciliul său din mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, urmărind scopul de a- și satisface pofta sexuală în forme perverse cu fiica concubinei, XXXXX XXXXX, născută la XXXXX , care se afla în grija lui, știind cu certitudine că ultima este minoră, prin aplicare constrângerii fizice și psihice, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, și-a satisfăcut cu ea pofta sexuală în formă perversă. Acțiunile lui Cocev I. au fost încadrate în baza art. 172 alin. (3) lit. a1), conform indicilor: satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvârșită prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor care se află în grijă, sub ocrotirea acestuia. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, negând faptul că a avut careva relații sexuale cu partea vătămată, declarând că nu a atins-o nici nu a avut de gând, că sunt invențiile ultimei cu scopul de a-l elimina din viața lor. Ori, în ziua respectivă, XXXXX nu a fost îngrădită în dreptul de a cere să plece acasă, cheile de la apartament ei erau într-un loc vizibil și accesibil, iar telefonul ei funcționa. Totodată, vina inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, fiind interogat în ședința de judecată partea vătămată XXXXX XXXXX a declarat că, în dimineața zilei de 24.03.2018 în jurul orelor 0700 era deja îmbrăcată să meargă acasă chiar dacă era frig, însă mama a insistat să rămână în apartamentul lui Cocev I., căci el va avea grijă de ea, iar ultimul a zis că cuvântul mamei este lege și trebuie să o ascult. După ce mama a plecat, Cocev I. a închis ușa, s-a culcat peste ea, îl lovea cu minele peste cap, știa că are traumă, striga, el încerca să o sărute, ea se opunea și îl lovea cu pumnii în piept, a încercat să o dezbrace. Era îmbrăcată în pantaloni, bluză de culoare gri, maiou, colanți, ciorapi, lingerie intimă, sutien nu avea. Cocev I. a dezbrăcat-o de pantaloni, apoi de bluză și maiou, a început să o atingă la piept, încerca să o sărute, însă ea ținea buzele strâns, atunci el a început să se dezbrace, a început să apeleze la conștiința lui deoarece e credincios, și că mama a lăsat-o în grija lui dar el procedează așa. O ținea strâns de mâini și continua să o dezbrace, i-a spus că în caz dacă va continua să strige o va lovi în abdomen, dar inculpatul nu reacționa și a spus că este pedeapsa pentru faptul că, l-a ținut la poartă trei ore. A încercat să introducă penisul în vaginul ei, însă deoarece nu reușea a început să îi introducă degetele în vagin, ea a început să strige și să plângă deoarece simțea o durere insuportabilă și atunci el i-a zis că dacă nu tace o s-o arunce pe fereastră de la etajul 9, însă ea nu putea să nu strige deoarece o durea, căci era virgină, atunci inculpatul s-a oprit, deoarece credea că ea a mai avut anterior relații sexuale și că este femeie. A plecat în camera ei și a început să scrie totul ce s-a întâmplat în carnet, ca să o creadă mama. Peste aproximativ 10 minute, inculpatul a intrat în camera ei, și a început să-și ceară scuze, spunea că nu realiza ce face deoarece a consumat de dimineață 2 alcool, în momentul când a intrat a ascuns după pat agenda, dar Cocev I. totuși avea suspiciuni ca scrie ceva menționând că nu-i plac oamenii care duc agenda. L-a rugat să iasă din cameră, însă s-a culcat lângă ea, își cerea iertare, după care continua să o atingă și să-i introducă degetele în vagin. Urmare el i-a spus că dacă o să-i i-a în gură penisul lui nu o s-o mai atingă și o lasă în pace, în caz contrar va veni la colegiu unde învață și o va omorî, deoarece are mulți prieteni. I-a spus că este de acord dar să o lase în pace și să nu-l vadă niciodată, ultimul i-a ejaculat în gură și ea a scuipat jos, lui Igor i s-a părut că a scuipat în el, a apucat-o de gât și îi zicea să continue, de frică ea continua, tot întreba dacă ajunge însă el zicea să continuei, după care i-a zis că gata, nu mai poate, Igor i-a zis că ajunge și atunci ea i-a adus aminte de înțelegerea pe care au avut-o. A mers în bucătărie, Cocev I. i-a restituit tableta pe care a luat-o seara și a cerut să-i recite versurile pe care le- a scris, citind Cocev I. a menționat că se regăsește în acele versuri, a impus-o să mănânce cu toate că nu vroia, apoi a plecat în camera ei. Seara, Cocev I. iarăși a venit în camera ei, s-a îndreptat spre dânsa, i-a întins mâna să nu încalce înțelegerea însă Cocev I., a început să râdă și i-a propus să-i lase cheile de la apartamentul său însă ea a refuzat și i-a zis că nu îi trebuie nimic de la el. A început să o dezbrace, atunci i-a scos ceasul și s-a uitat că era ora 1600. A continuat să-i introducă degetele după care și-a introdus penisul în vagin, plângea, striga, dar Cocev I. o ținea de mâini și îi spunea să desfacă picioarele, deoarece le ținea strâns, a înțeles că și-a pierdut virginitatea când a văzut pe degetele lui sânge, apoi i-a spus să i-a organul genital a lui în gură, i-a cerut să-i permită la baie, însă el i-a refuzat, peste 15-20 i-a permis să meargă la veceu, unde în timp ce era așezată pe veceu, el stătea în picioare și s-a urinat peste ea, a fost dezbrăcată, jos nu erau covoare. Apoi când a început să se îmbrace, s-a uitat la ceas și a văzut că era orele 1800, a reușit să ascundă carnetul în hainele pe care le-a adus. în acea zi mama îl sun ape Cocev I., însă el ieșea în altă camera, presupune că îi vorbea că totul este bine, telefonul ei era deconectat timp de 2 zile. Pe la orele 1800 când a intrat în baie, pe jumătate îmbrăcată, ușa nu se închidea, a găsit un fir de la peria de dinți electrică, a trecut-o prin mânerul ușii și a blocat-o, Cocev I. striga să-i deschidă că o va fărâmă cu toporul, îi refuza. Apoi Cocev I. s-a culcat, iar ea a rămas singură în baie, scria în carnet despre cele întâmplate. A menționat că nu a încercat să deschidă geamurile din apartament, deoarece se teme de înălțime. Ulterior pe la orele 2200, când mama a finisat lucrul, iar la 2230 deja a venit în apartamentul lui Cocev I. ea a ieșit din baie în stâmpi și ștergar, în acel moment cheile erau la intrare, a deschis ușa mamei, i-a comunicat că vrea să plece imediat din apartamentul lui Cocev I., deoarece este o persoană foarte periculoasă. Mama o întreba ce s-a întâmplat, la care i-a spus că îi va povesti când vor pleca acasă. Mama i-a spus că vor pleca a două zi dimineața, ea a intrat în cameră. Cocev I. i- a spus mamei că cineva la colegiu a violat-o, mama a intrat în camera ei și a întrebat-o dacă este adevărat, a negat. Ulterior toți au mers la culcare, ea nu putea să doarmă, plângea, apoi totuși a adormit. A doua zi, pe la orele 0700 era deja îmbrăcată, cheile erau la intrare, a deschis ușa și o aștepta pe mama pe scara blocului. Au ieșit, mama s-a îndreptat la lucru, ea acasă. Mergând pe drum nu i-a povestit mamei cele întâmplate deoarece Cocev I. a amenințat-o cu moartea. În jurul orelor 1200 a fost telefonată de mama, plângea, a întrebat-o ce s-a întâmplat, 3 i-a povestit totul și i-a spus să treacă un control medical și să vadă dacă nu este însărcinată. Mama nu a crezut-o a întrebat de ce nu i-a povestit în acea seară, i-a răspuns că îi era frică. La 26.03.2018 a mers la medic care i-a comunicat că nu mai este virgină și că raportul sexual a avut loc două zile în urmă. A insistat să meargă la poliție să depună plângere, mama era contra deoarece îl iubea pe Cocev I. nu dorea să stea la închisoare. Ulterior când a relatat cele întâmplate procurorului, acasă mama o învinuia că o să condamne un om bun, spunea că este singură și nu are ajutor de la tatăl său. A indicat că Cocev I. cunoștea vârsta ei deoarece o compara cu fiica sa de 12 ani. A fost întreținute 3 rapoarte sexuale în formă perversă, cu degetul, 2 raporturi sexuale în formă perversă, în formă orală 2 în formă naturală. Martorul XXXXX XXXXX, a declarat că în dimineața zilei de 24.03.2018 s-a pornit la serviciu, iar fiica XXXXX a rămas cu Igor, i-a lăsat cheile de la casă, i-a spus lui Igor să aibă grijă de ea până va veni acasă, spunând aceasta a avut în vedere ca XXXXX să rămână la cald deoarece la ei în casă era frig, când a lăsat fiica a avut încredere în el, nu i-a spus lui Igor să nu-i permită să pleca acasă XXXXX . În timpul zilei l-a sunat pe Igor de două ori, să se intereseze dacă totul e bine. Seara pe la orele 2000 a apelat în jur de 10 ori, dar nimeni nu răspundea la apel, a sunat-o și pe XXXXX dar lui Igor mai mult. A finisat orele de lucru la 2200 și a venit acasă, a sunat la ușă, a bătut însă nimeni nu deschidea, atunci a strigat-o pe XXXXX , i-a deschis ușa și a cerut să intre mai repede în baie că ea se ascunde de Igor, deoarece se teme, a spus că a stat în baie de aproximativ 3-4 ore. Nu i-a comunicat deodată că a fost violată de Igor. A intrat în camera unde era XXXXX și a întrebat-o de ce a deschis ușa așa greu, era speriată, așezată lângă perete cu tableta în mână, telefonul nu era la ea, patul era în dezordine, a văzut pe plapumă o pată dar era una mai veche, a simțit că ceva nu e în regulă, nu a discutat cu Igor în acea seară pentru că dormea și era servit, a mers la culcare. A întrebat de că nu-i răspundeau la apeluri însă nu ține minte ce i-a răspuns. A doua zi împreună cu XXXXX au ieșit din casă, mergând spre serviciu, pe drum XXXXX a început să plângă și a spus că Igor a violat-o a spus că e un om strașnic, deodată nu a crezut-o, i-a spus să meargă acasă să se liniștească că ea va rezolva problema. A observat o zgârietură la mâna XXXXX dar nu deodată, nu a observat nimic la Igor deoarece dormea învelit cu o plapumă. Au mers la medicul ginecolog care în urma controlului a confirmat faptul că a fost violată, a trecut expertiza la spital, apoi au mers la poliție. Potrivit procesului-verbal de consemnare a plângerii din 27.03.2018, partea vătămată, fiind preîntâmpinată contra semnătură conform art. 311 Cod penal, pentru denunțare falsă, a invocat atragerea la răspundere conform legislației în vigoare, pe concubinul mamei sale pe nume Igor care la 24.03.2018 de la ora 0900 până la ora 1800, contrar voinței a întreținut raport sexual forțat, cauzând-i dureri și suferințe psihice. Conform procesului-verbal din 28.03.2018, a fost cercetat locul comiterii infracțiunilor, în mun. XXXXX str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX. De la fața locului au fost ridicate și împachetate un fragment de materie verde combinat cu alb, un fragment de materie florat, un cearșaf, un prosop. 4 Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.22018, în urma examinării minorei XXXXX XXXXX s-a stabilit: excoriație pe mâna stângă și excoriațiile pe suprafața internă a coapselor, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, au vechimea de 3 - 4 zile și se califică ca vătămare neînsemnată. La nivelul himenului s-au depistat rupturi recente și echimoze peteșiale cu trecere pe mucoasa vestibuluri vaginal, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil cu penisul în stare de erecție și/sau cu degetele mâinii și au vechimea de 3 - 4 de la momentul examinării. Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.04.2018, sângele recoltat de la partea vătămată XXXXX XXXXX se referă la grupa sanguină XXXXX cu H asociat. Sângele bănuitului Cocev I. se atribuie la grupa XXXXX . Pe un fragment de materie în carouri verzi și albe (m/ob.l), ridicat în cadrul cercetării la fața locului din ap. 34, amplasat pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXau fost depistate urme de sânge de origine umană fără amestec de spermatozoizi. La determinarea apartenenței de grupă a sângelui au fost constatate antigenele „A”, „H”, provenirea cărora, în acest caz, este posibilă pe seama sângelui pătimitei XXXXX XXXXX cât și altei persoane, ce conține în sânge acești factori. Provenirea sângelui în această pată numai de la bănuitul Cocev I. se exclude, însă în condițiile provenirii sângelui în pată de la mai multe persoane, este posibil și un amestec de sânge de la dânsul. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.07.2018, partea vătămată XXXXX XXXXX nu suferă de careva maladie psihică cronică și evolutivă, însă în rezultatul violului a dezvoltat o stare de stres posttraumatic, care are legătură cauzală directă cu acțiunile cu caracter sexual al agresorului, prezintă diagnosticul ,,Episod depresiv moderat”, stare cu semnificație psihiatrico-legală, care persistă și la momentul actual, ea necesitând intervenție complexă psihologică și psihoterapeutică. La momentul examinării expertizata XXXXX XXXXX nu manifestă indici de imaginație sporită, fantezie patologică, grad sporit al sugestibilității sau exagerarea celor percepute. Reieșind din tabloul clinic psihologic al expertizatei minore, numita poate aprecia corect circumstanțele cazului cercetat. Tabloul clinic psihologic al expertizatei minore XXXXX XXXXX, determină deplina capacitate de a percepe, memora și reproduce adecvat circumstanțele cazului cercetat, precum și de a face declarații asupra acestora. Funcțiile analitico-sintetice ale procesului de gândire, determină posibilitatea aprecierii corecte a circumstanțelor cazului cercetat. În consecința acțiunilor întreprinse asupra ei, expertizata minoră XXXXX XXXXX a suportat traumă psihologică, care s-a manifestat prin grad sporit al anxietății, fon emoțional deprimat, hipersensibilitate, sentimentul insecurității și neliniștii. La momentul examinării, expertizata minoră manifestă consecințe de traumă psihologică, care sunt determinate de amintiri obsesive, fon emoțional deprimat, sentimentul necorespunderii și insecurității, devalorizare personală, complexul de inferioritate, tendința spre izolare. Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 18.07.2018, la XXXXX XXXXX leziunile depistate sunt accesibile pentru propria mână, dar nu sunt caracteristice automutilării. 5 Potrivit raportului de constatare din 02.05.2018, efectuat de Centrul International pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii ,,La strada”: 1. Manipularea prin intimidarea minorei, abordarea de statut a abuzului dar și abordarea de credință din partea lui Cocev I. au avut scopul de a o determina pe minora să nu povestească despre cele întâmplate. Aplicarea violenței fizice, amenințările din partea învinuitului, dar și de a contribui cumva la încetarea abuzului față de ea. 2. Minora XXXXX XXXXX are capacitatea să perceapă corect circumstanțele de fapt și are tendința să denatureze realitatea. Acest lucru este confirmat de stabilirea unei relații de încredere psiholog-copil, capacitate bună de memorare și reproducere a evenimentelor din viața sa, capacitatea bună de înțelegere a întrebărilor adresate pe parcursul evaluării psihologice și instalarea sentimentului de rușine în legătură cu cele trăite.

Dereglări de somn, gânduri suicidale, izolarea, anxietatea, trăirea rușini și manifestarea neliniștii sunt consecințele apărute în urma abuzului sexual din partea învinuitului Cocev I. Sentimentul de rușine, nervozitatea, dar și agresivitatea în raport cu întrebările legate de situația de abuz, neliniștea, evitarea, negarea, dar și stările de dispoziție negative sunt indicatori care permit să ne dăm seama despre impactul negativ pe care l-a avut abuzul asupra personalității și comportamentului minorei. Conform procesului-verbal din 17.03.2018, de la XXXXX XXXXX a fost ridicat un carnet cu copertă de culoare verde. Astfel, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor care se afla în grija acestuia, și art. 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal, ca satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvârșită prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor care se afla în grija acestuia. În cadrul examinării cauzei penale nu a fost demonstrată existența elementului de „ocrotire” asupra minorei XXXXX XXXXX, ori, în lipsa instituirii măsurilor de ocrotire contractuale și judiciare prevăzute de art. 481 Cod civil, fapta nu poate cuprinde și elementul de ocrotire. Urmează a fi respinse argumentele inculpatului privind nevinovăția sa și pledoaria avocatului în favoarea achitării acestuia deoarece, probele pertinente și concludente administrate în ședința de judecată, în ansamblul lor și din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate. Corect a fost incriminată circumstanță agravantă violul și acțiunile de violente cu caracter sexual, săvârșite cu bună-știință asupra persoanei despre care Cocev I. știa cu certitudine că nu au atins vârsta de 18 ani. În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că mama părții vătămate se afla în relații de concubinaj cu inculpatul, de asemenea ultimul îi vizita regulat, mai mult ca atât XXXXX în cadrul ședinței a declarat că făcând cunoștință cu fiica a comunicat și vârsta ei, inculpatul avâd un copil minor de 12 ani făcea comparație cu partea vătămată. 6 Violul persoanei care se află în grija, sub ocrotirea, protecția, educarea făptuitorului se realizează de către o persoană care, în baza unei obligațiuni, avea datoria de a îngriji, ocroti, educa, păzi victima. În acest sens, se reține definiția noțiunii grijă (DEX) - neliniște simțită de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau al unor întâmplări neplăcute care ar putea avea loc, atenție (încordată) ca lucrurile să se desfășoare în bune condiții și să nu se întâmple ceva rău, preocupare să nu i se întâmple ceva rău cuiva, supraveghere a cuiva sau a ceva, interes viu pentru ocrotirea cuiva sau a ceva. Prin urmare, inculpatul la 23.03.2018 a venit la domiciliul părții vătămate cu scopul de a aprinde focul și să curețe zăpada, însă din motive independente de voința lui nu și-a realizat scopul, și din acest motiv a invitat mama părții vătămate XXXXX și victima minoră, XXXXX XXXXX de a se deplasa la el acasă pentru că era cald. Remarcabil este și faptul că, grija manifestată de inculpat față de partea vătămată a constat și în adăpostirea ei pe parcursul zilei de 24.03.2018 prin acordarea minimului necesar pentru existență (hrană, căldură), astfel încât lăsarea minorului în casa neîncălzită ar putea pune în pericol sănătatea acesteia (îmbolnăvirea). Mama părții vătămate XXXXX fiind interogară în cadrul ședinței de judecată a menționat că a lăsat fiica în grija inculpatului deoarece a avut încredere în el. Urmare, s-a stabilit că, inculpatul s-a culcat peste victima XXXXX XXXXX, o amenința că dacă o să mai continuei să strige o să o bată și o să ajungă sub dulap, i-a zis să nu se mai opună că o s-o lovească în abdomen, i-a zis că dacă nu tace o s-o arunce pe fereastră de la etajul 9, a închis ușa să nu poată fugi, a dezbrăcat-o fără acordul ei, întreținând cu toată forța raport sexual în formă perversă, promițând că în caz dacă îi va satisface pofta sexuală o va lăsa în pace, însă peste o perioadă de timp și-a repetat acțiunile victima fiind lipsită de virginitate, acțiunile de viol au durat de la orele 0900 până la 1800. Aceste acțiuni reprezintă acte de violență, exprimate prin folosirea forței fizice, de către Cocev I., asupra XXXXX A. cu scopul de a înfrânge rezistența victimei și de a o sili să întrețină un raport sexual cu el, privând-o de libertate și lipsind-o de posibilitatea de a fugi de la el, fapt confirmat și prin raport de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.22018 conform căruia în urma examinării minorei XXXXX XXXXX s-a stabilit: excoriație pe mâna stângă și excoriațiile pe suprafața internă a coapselor, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, au vechimea de 3-4 zile și se califică ca vătămare neînsemnată. La nivelul himenului s-au depistat rupturi recente și echimoze peteșiale cu trecere pe mucoasa vestibului vaginal, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil cu penisul în stare de erecție și/sau cu degetele mâinii și au vechimea de 3-4 de la momentul examinării. Având în vedere că pătimita este minoră și nu poate să învingă puterea fizică a unui bărbat de 45 ani, inculpatul a profitat de imposibilitatea ei, de a se apăra. Mai mult, în cadrul ședinței s-a constatat că inculpatul prin constrângere psihică a minorei cu scopul de manipulare și intimidare a impus-o la acțiuni sexuale și perverse. Purtând discuții despre participarea într-o organizație criminală, acțiuni de sinucidere, dar și abordarea de credință din partea lui Cocev 7 I. a avut scopul de a o determina pe minora să nu povestească despre cele întâmplate. Intenția inculpatului de a întreține cu victima un raport sexual completul consideră că, i-a apărut din momentul când a amenințat-o că va răspunde pentru faptul că, nu i-a deschis poarta și nu i-a permis să intre în ogradă, a menționat acest fapt de mai multe ori. Faptele îndreptate nemijlocit spre săvârșirea raportului sexual (dezbrăcarea victimei fără acordul ei, imobilizarea ei, aplicarea violenței față de ea pentru a-i înfrânge rezistența etc), formează componentele infracțiunii de viol. Probele cercetate în ședința de judecată, dovedesc vinovăția inculpatului Cocev I., în comiterea infracțiunilor încriminate și anume din declarațiile părții vătămate, martorului XXXXX , raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.22018, potrivit căruia în urma examinării minorei XXXXX XXXXX s-a stabilit: excoriație pe mâna stângă și excoriațiile pe suprafața internă a coapselor, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, au vechimea de 3-4 zile și se califică ca vătămare neînsemnată. La nivelul himenului s-au depistat rupturi recente și echimoze peteșiale cu trecere pe mucoasa vestibului vaginal, produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil cu penisul în stare de erecție și/sau cu degetele mîinii și au vechimea de 3-4 de la momentul examinării, raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 18.07.2018 conform căruia la XXXXX XXXXX leziunile depistate sunt accesibile pentru propria mână, dar nu sunt caracteristice automutilăm, raport de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.07.2018 conform căreia partea vătămată XXXXX XXXXX XXXXX a.n. XXXXX loc. mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX , XXXXX, nu suferă de careva maladie psihică cronică și evolutivă, însă în rezultatul violului a dezvoltat o stare de stres postraumatic, care are legătură cauzală directă cu acțiunile cu caracter sexual al agresorului, prezintă diagnosticul ,,Episod depresiv moderat”, stare cu semnificație psihiatrico-legală, care persistă și la momentul actual, ea necesitând intervenție complexă psihologică și psihoterapeutică. La momentul examinării expertizata XXXXX XXXXX nu manifestă indici de imaginație sporită, fantezie patologică, grad sporit al sugestibilității sau exagerarea celor percepute. Reieșind din tabloul clinic psihologic al expertizatei minore, numita poate aprecia corect circumstanțele cazului cercetat. Tabloul clinic psihologic al expertizatei minore XXXXX XXXXX, determină deplina capacitate de a percepe, memora și reproduce adecvat circumstanțele cazului cercetat, precum și de a face declarații asupra acestora. Funcțiile analitico-sintetice ale procesului de gândire, determină posibilitatea aprecierii corecte a circumstanțelor cazului cercetat, în consecința acțiunilor întreprinse asupra ei, expertizata minoră XXXXX XXXXX a suportat traumă psihologică, care s-a manifestat prin grad sporit al anxietății, fon emoțional deprimat, hipersensibilitate, sentimentul insecurității și neliniștii. La momentul examinării, expertizata minoră manifestă consecințe de traumă psihologică, care sunt determinate de amintiri obsesive, fon emoțional deprimat, sentimentul necorespunderii și insecurității, devalorizare personală, complexul de inferioritate, tendința spre izolare, raport de constatare din 02.05.2018 efectuat de Centrul internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii ,,La strada”. 8 Motive de a pune la îndoială declarațiile victimei minore XXXXX XXXXX, nu s-au constatat, mai ales că, reieșind din Rapoartele de expertiză psihiatrico-legală în privința acesteia, XXXXX XXXXX nu suferă de tulburări psihice, nu manifestă predispunerea de a exagera sau de a denatura cele întâmplate cu ea, a putut înțelege corect caracterul și semnificația acțiunilor îndreptate asupra lor, le-au putut memoriza și reda. La stabilirea felului și cuantumului pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că infracțiunile săvârșite, raportate la prevederile art. 16 alin. (6) Cod penal, fac parte din categoria celor excepțional de grave, că actele sexuale, de orice natură, cu o altă persoană aflată în grija făptuitorului, săvârșite prin constrângerea acesteia, și profitând de imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșite în formă perversă, contravin grav moralității pe care se întemeiază întreaga societate umană, concluzionând că corectarea și reeducarea ultimului e posibilă doar în condițiile izolării de societate, prin aplicarea-i unei pedepse sub formă de închisoare. 3. Avocatul Chiriacov Grigore a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa faptei. Apelantul a invocat că, acțiunile inculpatului incorect au fost încadrate în baza art. 171 alin. (3) lit. a) și 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal Cod penal. În primul rând, pe ambele capete de învinuire nu și-a găsit confirmare semnul calificativ al violului și a satisfacerii poftei sexuale în forme perverse asupra unei persoane, săvârșită prin constrângere fizică și psihică. Conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. din 29.03.2018 și nr. XXXXX din 28.03.2018, anexate la materialele dosarului atât pe corpul victimei cît și pe corpul inculpatului careva leziuni corporale caracteristice pentru viol n- au fost depistate iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 18.07.2018 leziunile corporale depistate la partea vătămată XXXXX XXXXX sunt accesibile pentru propria mână. De asemeni în speță nu-și găsește confirmare nici semnul calificativ de săvârșire a actelor sexuale de către inculpat prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.XXXXX din 17.07.2018 partea vătămată XXXXX XXXXX, a.n.XXXXX , nu suferă de careva maladie psihică cronică și evolutivă și determină deplina capacitate de a percepe și de a-și da seama de ceea ce se întâmplă cu ea. Mai mult, organul de urmărire penală care conform art. 254 alin. (1) Cod de procedură penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, în lipsa cărorva probe, la înaintarea învinuirii inculpatului intenționat i-a incriminat acestuia și semnul calificativ de săvârșire a actelor cu caracter sexual împotriva unei persoane care se afla grija și sub protecția acestuia. În acest sens, este necesar de notat că și martorul XXXXX , mama victimei, făcând declarații în cadrul cercetării judecătorești a menționat că, la 24.03.2018 fiica nu a fost lăsată în grija sau sub protecția inculpatului însă la rugămintea ei a 9 rămas în apartamentul inculpatului unde era cald și doar până la întoarcerea ei de la serviciu. Analizând declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX în ansamblu cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată putem concluziona că declarațiile ultimei făcute pe parcursul procesului sunt contradictorii și nu coroborează cu probele administrate. Or, făcând declarații partea vătămată n-a putut relata instanței câte rapoarte sexuale împotriva voinței ei a avut inculpatul cu ea, de ce pe parcursul răstimpului cât s-a aflat în apartamentul inculpatului n-a sunat mamei, unde și care urme (de sânge, spermă) au putut rămâne, de ce aceste urme dacă au fost nu s-au păstrat pe hainele ei, de ce pe porțiunile de lingerie la care a arătat că puteau rămâne urme de sânge care-i aparține au fost depistate urme de sânge de animal (porc). În aceste circumstanțe instanța de judecată trebuia să aprecieze critic declarațiile părții vătămate iar dubiile apărute și neînlăturate să fie interpretate în favoarea inculpatului. În contextul celor expuse, vinovăția inculpatului în cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrată prin probe pertinente, utile și veridice iar sentința de condamnare pronunțată în cauză, este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate și pe presupuneri.

Potrivit deciziei Colegiului penal al curții de apel Cahul din 01 aprilie 2019, apelul a fost respins ca fiind nefondat. Instanța de apel a statuat că instanța de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspecte cum stanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate, întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului corect au fost cadrate juridic în baza prevederilor art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii: violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor, care se afla în grija acestuia, și în baza art. 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal, ca satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvârșită prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit cu bună știință asupra unui minor care se afla în grija acestuia, iar vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate este pe deplin confirmată. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Versiunea inculpatului că faptele incriminate nu au avut loc, urmează a fi apreciată critic și fără suport probatoriu, iar nerecunoașterea vinovăției nu constituie un temei de a adopta o sentință de achitare, în condițiile în care probele pertinente și concludente, administrate materialele cauzei, în ansamblul lor și din punct de vedere al coroborării lor, demonstrează cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor imputate. Ori, prima instanță întemeiat a concluzionat că vinovăția inculpatului se probează prin depozițiile părții vătămate XXXXX XXXXX, declarațiile căreia sunt consecutive, concrete privitor la descrierea faptelor săvârșite de inculpat în 10 privința sa, și care coroborează cu ansamblul de probe administrate, care în cumulul lor probează la modul direct vinovăția lui în comiterea faptelor incriminate. Analizând declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX se constată cu certitudine că, în data de 24.03.2018 inculpatul Cocev I., între orele 09:00-18:00, aflându-se în domiciliul său din mun. XXXXX, str. XXXXX , XXXXX, ap. XXXXX, urmărind scopul întreținerii raportului sexual cu fiica concubinei sale XXXXX - XXXXX XXXXX, care se afla în grija lui, cunoscând cu certitudine despre minoratul acesteia, prin aplicarea constrângerii fizice și psihice în privința ultimei, profitând de imposibilitatea de a se apăra, a întreținut raport sexual forțat cu minora XXXXX XXXXX în formă naturală și perversă; aceste declarații ale părții vătămate XXXXX XXXXX se confirmă prin declarațiile martorului XXXXX (mama părții vătămate) care a explicat că a doua zi partea vătămată i-a povestit despre violul săvârșit de către Cocev I., precum și tot ce s-a petrecut cu dânsa în data de 24.03.2018 când se afla în apartamentul inculpatului. În aceeași ordine de idei, este de notat că, raporturi sexuale în formă naturală și perversă întreținute forțat de către inculpatul cu partea vătămată minoră este confirmat obiectiv prin: raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.22018, conform căruia în urma examinării minorei XXXXX XXXXX s-a stabilit: excoriație pe mâna stângă și excoriațiile pe suprapur internă a coapselor, precum și rupturi la nivelul himenului recente și echimoze peteșiale trecere pe mucoasa vestibului vaginal, care au vechimea de 3-4 de la momentul examinării; precum și prin raportul de expertiză judiciară nr. 0180500109 din 17.04.2018, potrivit căruia, pe un fragment de materie în carouri verzi și albe, ridicat în cadrul cercetării la fața locului din ap. 34, amplasat pe str. XXXXX , XXXXX, mun. XXXXX au fost depistate urme de sânge de origine umană fără amestec de spermatozoizi, în care s-a constatat antigenele „A”, „H”, provenirea cărora, în acest caz, este posibilă pe seama sângelui pătimitei XXXXX XXXXX; provenirea sângelui în această pată numai de la bănuitul Cocev I. se exclude. De asemenea, caracterul forțat al raportului sexuale în formă naturală și perversă săvârșit de inculpatul în privința părții vătămate minore se confirmă și prin raport de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.07.2018 conform căreia partea vătămată, nu suferă de careva maladie psihică cronică și evolutivă, însă în rezultatul violului a dezvoltat o stare de stres posttraumatic, care are legătură cauzală directă cu acțiunile cu caracter sexual al agresorului, prezintă diagnosticul ”Episod depresiv moderat”, nu manifestă indici de imaginație sporită, fantezie patologică, grad sporit al sugestibilității sau exagerarea celor percepute, iar reieșind din tabloul clinic psihologic al minorei, poate aprecia corect circumstanțele cazului cercetat. În consecința acțiunilor întreprinse asupra ei, expertizata minoră XXXXX XXXXX a suportat traumă psihologică, care s-a manifestat prin grad sporit al anxietății, fon emoțional deprimat, hipersensibilitate, sentimentul insecurității și neliniștii, cât și prin raportul de constatare din 02.05.2018 efectuat de Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii ,,La strada” potrivit căruia minora XXXXX XXXXX are capacitatea să perceapă corect circumstanțele de fapt și nu are tendința să denatureze realitatea, iar dereglări de somn, gânduri suicidale, 11 izolarea, anxietatea, trăirea rușini și manifestarea neliniștii sunt consecințele apărute în urma abuzului sexual din partea inculpatului. Drept urmare, nu există nici un temei de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate, privitor la acțiunile cu caracter sexual forțate săvârșite de inculpatul în privința sa, la data de 24.03.2018, în intervalul de timp de la 0900 - 1800, în domiciliul acestuia, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX , XXXXX, ap. XXXXX, corespunzător depozițiile părții vătămate necesită a fi apreciate ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, și care urmează a fi puse la baza sentinței de condamnare în privința inculpatului Cocev I. Caracterul veridic al declarațiilor părții vătămate se demonstrează și prin înscrierile făcute de aceasta în agenda (blocnot) sa personală, ridicată de către organul de urmărire penală, în temeiul procesului-verbal de ridicare din 27.03.2018, în care sunt notate evenimentele și retrăirile sale din 24.03.2018, anexat ca corp delict la materialele cauzei. Mai mult, din raport de expertiză judiciară nr. XXXXX din 13.07.2018, se atestă că inculpatul nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă dg: „Tulburare organică de personalitate”, la momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, învinuitul Cocev I. conform stării psihice avea capacitatea de a-și dea seama de acțiunile sale, le putea dirija, deci putea acționa cu discernământ. Prin urmare, sunt neîntemeiate argumentele expuse de partea apărării precum că instanța de judecată fără justă cauză a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate minore, fară a analiza minuțios celelalte probe administrate la dosar. Este de notat, că prin constrângere fizică se înțeleg acte de violență, exprimate prin folosirea forței fizice de către făptuitor pentru a înfrânge rezistența victimei și a face astfel posibil raportul sexual; iar constrângerea psihică reprezintă amenințarea cu un pericol grav pentru victimă sau pentru o altă persoană, în astfel de condiții încât să-fi inspire temere serioasă că acel pericol nu va putea fi înlăturat decât prin căderea în fața amenințării. Sub acest aspect, analizând declarațiilor părții vătămate XXXXX XXXXX, s-a reținut, că Cocev I. o ținea strâns de mâini și o dezbrăca de haine, i-a spus că în caz dacă va continua să strige o va lovi în abdomen, fiind pedepsită pentru faptul că, l-a ținut la poartă trei ore; dânsa striga și plângea, atunci inculpatul i-a zis că dacă nu tace o va arunce pe fereastră de la etajul 9; a amenințat-o că va veni la colegiul, unde învață și o va omorî, iar de frică dânsa a făcut ce i-a cerut Cocev I.; nu avut posibilitate să o sune pe mama sa, deoarece telefonul ei era descărcat de 2 zile, Cocev I. telefon fix nu avea, iar telefonul lui nu știa unde se află, tableta nu avea trafic de internet, era consumat. A bătut în perete însă nimeni nu a intervenit. Declarațiile părții vătămate minore notate confirmă în afara oricărui dubiu constrângerea fizică și psihică exercitată în privința acesteia de către inculpat în vederea înfrângerii rezistenței fizice și inspirarea unei temeri serioase pentru viața sa, pentru a face posibil raportul sexual în formă naturală și perversă cu aceasta. Mai mult ca atât, partea vătămată minoră a încercat să se opună dezbrăcării sale de haine de către inculpatul, însă acțiunile sale nu au fost în măsură să se elibereze din mâinile ultimului, precum și să curme acțiunile violente ale inculpatului. 12 Văzând că acțiunile sale nu sunt suficiente pentru a stopa acțiunile cu caracter sexual ale ultimului îndreptate împotriva sa, partea vătămată a început să apeleze la conștiința lui de credincios, așa cum în seara trecută îi vorbise despre faptul că se roagă în fiecare zi și este credincios, însă nu i-a fost de ajutor. La acest segment, este de notat că, în dimineața zilei de 24.03.2018, după ce mama ei XXXXX a plecat la serviciu, Cocev I. a închis ușa de la intrare, respectiv, încă o dată se probează constrângerea fizică și psihică a părții vătămate de a întreține cu aceasta raport sexual forțat, precum și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă. În declarațiile sale inculpatul relatează că după plecarea Larisei la serviciul, dânsul a încuiat ușa, iar cheile le-a pus pe mânerul ușii, fiind un obicei de a-l său. De asemenea, prezintă importantă și următoarele declarații ale părții vătămate, că la 23.03.2018 pe la orele 2230 la insistența mamei din motiv la ei în casă era frig, a mers împreună cu aceasta în apartamentul lui Cocev I., situat în mun. XXXXX regiunea „XXXXX”. În apartament, inculpatul a început să o certe pentru faptul că, nu o ascultă pe mama și trebuie să-și ceară scuze de la ea, a apucat-o fie ceafa, împingând-o spre mama ei să-și ceară scuze, însă îi spunea că nu își cere scuze corect, plângea și își cerea scuze din nou. Apoi, acesta a chemat- o în bucătărie unde a început să-i povestească despre o biblie veche pe care a luat- o pe timp de război de la un om decedat, a spus că în fiecare zi citește rugăciuni și este credincios, i-a arătat o colecție veche de monede, i-a povestit că a luptat în Moscova fiind parte dintr-o organizație criminală și omora oameni de care nu-i era milă, i-a arătat cicatricile rămase în urma intervenției chirurgicale și semnele de la sinucidere. Prin acțiunile sale de o pune pe partea vătămată minoră să-și ceară scuze de la mama sa pentru comportamentul său, inculpatul a urmărit scopul de intimidare a victimei, iar prin povestirea despre luptele din Federația Rusă și fiind membru al unui grup criminal organizat, inculpatul a urmărit crearea unei impresii despre sine ca fiind o persoană capabilă de a săvârși mai multe fapte ilegale și că este o persoană influentă, cu mulți cunoscuți. O astfel de informație, a fost suficientă pentru partea vătămată minoră să-l perceapă ca o persoană periculoasă și capabilă de multe lucruri, ceia ce și i-a creat reala temere pentru viața sa, în momentul când a fost amenințată cu omorul de Cocev I. pentru a nu striga și cere ajutor întru curmarea acțiunilor violente cu caracter sexual săvârșite de ultimul în privința sa. În context, este fără dubiu probată constrângerea fizică și psihică a părții vătămate minore de către inculpat la întreținerea raportului sexual forțat și la satisfacerea poftei sexuale în formă perversă cu aceasta. Respectiv, argumentele părții apărării că din probele examinate în ședința de judecată nu și-a găsit confirmarea săvârșirii violului și a satisfacerii poftei sexuale în formă perversă asupra părții vătămate minore prin constrângere fizică și psihică, sunt declarative și reprezintă o metodă de apărare. Declarative sunt și argumentele părții apărării referitor la faptul că pe corpul părții vătămate minore nu au fost depistate leziuni corporale caracteristice violului, ori, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.2018, precum și raportul e expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.04.2018 denotă contrariul. 13 Acea împrejurare că prin raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 18.07.2018 leziunile corporale depistate la partea vătămată minoră XXXXX XXXXX sunt accesibile pentru propria mână, dar nu sunt caracteristice automutilării nu constituie o probă care ar demonstra că leziunile corporale depistate la partea vătămată și descrise în raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.07.2018, puteau fi cauzate de aceasta. Circumstanțele notate demonstrează că inculpatul a profitat de imposibilitatea părții vătămate minore de a se apăra, aceasta deoarece în primul rând i-a limitat orice șansă de a fugi din apartamentul său, prin încuierea ușii de la intrare, și ascunderea cheilor, precum și crearea unei impresii false despre sine că ar fi membru al unei organizații criminale, ar fi participat la acțiuni de luptă în care a omorât mai multe persoane, toate acestea fiind metode de manipulare și constrângere folosite de Cocev I. în scopul facilitării întreținerii raportului sexual și a-și satisface pofta sexuală în formă perversă cu minora XXXXX XXXXX După cum rezultă din depozițiile părții vătămate minore, anterior inculpatul a amenințat-o că o va pedepsei pentru faptul că l-a ținut trei ore afară în frig lângă poartă. Iar, invocările părții apărării cum că nu a fost demonstrată imposibilitatea minorei de a se apăra împotriva acțiunilor cu caracter sexual ale inculpatului, au fost respinse ca neîntemeiate. În rezultatul analizării probelor administrate în instanța de judecată, își găsește confirmarea și circumstanța agravantă incriminată inculpatului de săvârșire a violului și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă în privința unei persoane despre care știa cu certitudine că este minor și care se afla în grija acestuia. Potrivit art. 6 pct. 47) Cod de procedură penală, persoana minoră - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani. Conform doctrinei, pentru realizarea circumstanței agravante în cauză violul persoanei care se afla în grija făptuitorului, este necesar că între făptuitor și victimă să existe, la momentul săvârșirii faptei, un raport special. Acest raport îi permite făptuitorului să aibă autoritate sau influență asupra victimei ori să-i inspire încredere. Sub aspect subiectiv, pentru realizarea agravantei trebuie să se facă dovadă că la momentul săvârșirii infracțiunii făptuitorul a știut despre existența raportului special dintre el și victima. Îngrijirea presupune obligația de a acorda ajutor și asistența curentă unei persoane aflate în nevoie datorită absenței persoanelor care au această obligație potrivit legii. La speță, cum a declarat însăși inculpatul, fiind audiat în ședință de judecată în instanța de fond relația cu XXXXX a durat o lună, până la 24.03.2018, între timp se întâlneau cu XXXXX atunci când venea la ei în ospeție, însă XXXXX nu vorbea cu el. Putea să rămâne pe noapte la ei acasă, însă relațiile cu XXXXX erau reci, toate discuțiile cu ea se limitau numai dacă XXXXX îi solicita să o cheme cameră din cameră. Prin urmare, s-a constatat că între inculpat și mama victimei minore nu existau relații de concubinaj și inculpatul nu cade sub incidența prevederilor art. 1331 Cod penal. 14 Din declarațiile martorului XXXXX , mama părții vătămate minore, reiese că, la 24.03.2018, a lăsat pe fiica sa XXXXX XXXXX în grija inculpatului până se va întoarce de la serviciu, pentru că avea încredere în acesta, și ca fiica să se afle la cald așa cum la ei acasă era frig. Atât din declarațiile părții vătămate minore XXXXX XXXXX, cât și din declarațiile martorului XXXXX , mama părții vătămate, rezultă cu certitudine că inculpatul îi era cunoscută vârsta reală a părții vătămate, în virtutea faptului că XXXXX îi făcuse cunoștință cu fiica ei, XXXXX XXXXX, și i-a comunicat și vârsta acesteia, iar inculpatul având un copil minor de 12 ani, făcea comparație cu partea vătămată. Prin urmare, acuzatorul de stat întemeiat i-a incriminat inculpatului circumstanța de săvârșirea violului și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă în privința unei minore care se afla în grija acestuia, or, faptul că partea vătămată minoră a data săvârșirii infracțiunilor avea vârsta de 17 ani, nu înseamnă că aceasta nu se putea afla în grija inculpatului pe o perioadă determinată de timp, până la venirea mamei de la serviciu. Mai mult ca atât, aflarea părții vătămate minore în apartamentul inculpatului, fiind adusă la insistența mamei și însăși a inculpatului, vorbește încă o dată că aceasta se afla în grija lui. Faptul că partea vătămată era aproape de vârsta majoratului nu decade în necesitatea de a se afla în grija persoanelor adulte. La fel, prima instanță întemeiat a considerat ca lipsită de suport probatoriu incriminarea inculpatului circumstanța săvârșirea violului și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă în privința unei minore care se afla în ocrotirea acestuia, deoarece din probele administrate nu rezultă că partea vătămată în data de 24.03.2018 a fost lăsată în ocrotirea inculpatului de către mama acesteia. Declarațiile inculpatului cum că partea vătămată l-a învinuit de faptele incriminate deoarece este împotriva relației sale cu mama acesteia, poartă un caracter declarativ și constituie o metodă de apărare. În circumstanțele descrise, se confirmă în afara oricărui dubiu că în acțiunile inculpatului se regăsește atât latura obiectivă, cât și latura subiectivă a infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. a) și 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal, iar argumentele apărării privitor la lipsa faptelor incriminate în acțiunile inculpatului constituie o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere penală a inculpatului. Este de menționat și că deși partea apărării solicită achitarea inculpatului Cocev I. în baza art. 171 alin. (3) lit. a) și 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal din lipsa faptei, în același timp, în conținutul apelului notează că acțiunile ultimului nu au fost corect încadrate juridic în normele respective. Totodată, instanța de fond a acordat deplină eficiență principiilor de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familie acestuia. 15

Avocatul Chiriacov Grigore a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și dispunerea achitării inculpatului, din lipsa faptei. Recurentul a invocat că, acțiunile inculpatului incorect au fost încadrate în baza art. 171 alin. (3) lit. a) și 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal Cod penal. În primul rând, pe ambele capete de învinuire nu și-a găsit confirmare semnul calificativ al violului și a satisfacerii poftei sexuale în forme perverse asupra unei persoane, săvârșită prin constrângere fizică și psihică. Conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 29.03.2018 și nr. XXXXX din 28.03.2018, anexate la materialele dosarului atât pe corpul victimei cît și pe corpul inculpatului careva leziuni corporale caracteristice pentru viol n-au fost depistate iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.XXXXX din 18.07.2018 leziunile corporale depistate la partea vătămată XXXXX XXXXX sunt accesibile pentru propria mână. De asemenea, în speță nu-și găsește confirmare nici semnul calificativ de săvârșire a actelor sexuale de către inculpat prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17.07.2018 partea vătămată XXXXX XXXXX, a.n. XXXXX , nu suferă de careva maladie psihică cronică și evolutivă și determină deplina capacitate de a percepe și de a-și da seama de ceea ce se întâmplă cu ea. Mai mult, organul de urmărire penală care conform art.254 alin. (1) Cod de procedură penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, în lipsa cărorva probe, la înaintarea învinuirii inculpatului intenționat i-a incriminat acestuia și semnul calificativ de săvârșire a actelor cu caracter sexual împotriva unei persoane care se afla grija și sub protecția acestuia. În acest sens este necesar de notat că și martorul XXXXX , mama victimei, făcând declarații în cadrul cercetării judecătorești a menționat că, la 24.03.2018 fiica nu a fost lăsată în grija sau sub protecția inculpatului însă la rugămintea ei a rămas în apartamentul inculpatului unde era cald și doar până la întoarcerea ei de la serviciu. Analizând declarațiile părții vătămate XXXXX XXXXX în ansamblu cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată putem concluziona că declarațiile ultimei făcute pe parcursul procesului sunt contradictorii și nu coroborează cu probele administrate. Or, făcând declarații partea vătămată n-a putut relata instanței câte rapoarte sexuale împotriva voinței ei a avut inculpatul cu ea, de ce pe parcursul răstimpului cât s-a aflat în apartamentul inculpatului n-a sunat mamei, unde și care urme (de sânge, spermă) au putut rămâne, de ce aceste urme dacă au fost nu s-au păstrat pe hainele ei, de ce pe porțiunile de lingerie la care a arătat că puteau rămâne urme de sânge care-i aparține au fost depistate urme de sânge de animal (porc). În aceste circumstanțe instanța de judecată trebuia să aprecieze critic declarațiile părții vătămate iar dubiile apărute și neînlăturate să fie interpretate în favoarea inculpatului. 16 Instanța de apel, superficial, în lipsa părții vătămate, prezența cărei în ședință este obligatorie, ignorând solicitările avocatului părții vătămate precum și a părții apărării cu privire la prezența părții vătămate în ședință, neîntemeiat a dispus examinarea prezentei cauze în lipsa acesteia. Astfel, de către instanța de apel a fost îngrădit dreptul inculpatului de a-i pune întrebări părții vătămate în legătură cu apelul declarat, în care acesta solicită să fie achitat, ori, prin această hotărâre i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CoEDO. Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor apelului declarat. Astfel, vinovăția inculpatului în cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrată prin probe pertinente, utile și veridice iar sentința de condamnare pronunțată în cauză, este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate și pe presupuneri. În drept, recursul este întemeiat pe art. 420-436 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiuni. 17 Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate minore, martorilor XXXXX și XXXXX XXXXX, procesul-verbal de consemnare a plângerii din 27.03.2018, procesul-verbal de autosesizare din 28.03.2018, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.03.2018, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 29.03.22018, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 28.03.2018, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 18.07.2018, raportul de constatare din 02.05.2018 efectuat de Centrul International pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii ,,La strada”, procesul-verbal din 17.03.2018 de ridicare de la XXXXX XXXXX a unui carnet, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detailat motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (3) lit. a) și 172 alin. (3) lit. a1) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Totodată, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei. 18 Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Este de reținut și că potrivit art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, doar în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Însă, din materialele cauzei nu rezultă că apărarea ar fi contestat declarațiile părții vătămate date în prima instanță. Astfel, argumentul recurentului că instanța de apel a ignorat solicitările apărării cu privire la prezența părții vătămate în ședință și neîntemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa acesteia, sunt, la fel, neîntemeiate, fiind lipsite de orice suport legal. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate, și că recursul de pe rol este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 19 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chiriacov Grigore, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din14 decembrie 2018 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Cahul din 01 aprilie 2019, în privința inculpatului Cocev Igor XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 ianuarie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 20