1ra-1511/2019 — art. 191 alin. 5 CP

1ra-1511/2019 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1511/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către

avocatul Matușenco Ion în numele inculpatei Bivol Mariana, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în

cauza penală privind-o pe

Bivol Mariana Xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

M. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.191 alin. (2) lit. d) Cod penal

la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul instituțiilor

financiare pe un termen de 3 ani.

Potrivit art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probațiune de 4 ani. În baza art.90 alin.(6) Cod penal, Bivol M. a fost

obligată să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

mai 2012, pe parcursul zilei, activând în calitate de casier - operator la Agenția nr. 1,

filiala nr. 6 Ialoveni a S.A. „FinComBank”, amplasată în or. Ialoveni str. Alexandru

cel Bun 41, având intenția delapidării averii străine, folosindu-se de situația de serviciu,

a însușit ilegal, în scop de profit, mijloace bănești în valută națională și străină, ce

aparțin S.A. „FinComBank”, aflate în gestiune și care-i erau încredințați în

conformitate cu obligațiile de serviciu în administrare - 269602,30 lei moldovenești,

13827 Dolari SUA, echivalentul în lei moldovenești - 164242,64 lei, 7960 EURO,

echivalentul în lei moldovenești -122316,55 lei, 37500 ruble rusești, echivalentul în lei

1

moldovenești - 14771,25 lei, 4050 lei românești, echivalentul în lei moldovenești -

14017,46 lei, 200 hrivne ucrainene, echivalentul în lei moldovenești - 295,74 lei, total

însușind ilegal mijloace bănești în valută națională și străină în valoare de 585245,94

lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, iar cu banii însușiți ilegal s-a eschivat

de la locul infracțiunii, părăsind teritoriul Republicii Moldova și eschivându-se de

organele de drept, astfel cauzându-i S.A. „FinComBank” o daună materială în proporții

deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse supra, în drept, prima instanță a încadrat juridic

acțiunile inculpatei Bivol M. în temeiul art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal - delapidarea

averii străine cu folosirea situației de serviciu.

Prin rechizitoriu, Bivol M. a fost învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin. (5) Cod penal, delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu

folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari.

de art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către procuror, care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Bivol M. să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (5) Cod penal, și condamnată la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În motivarea cererii, apelantul a invocat că sentința este vădit ilegală, deoarece prin

probele prezentate de către partea acuzării și examinate în instanța de fond, a fost pe

deplin dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.

(5) Cod penal, pe când instanța, apreciind unilateral și eronat circumstanțele de fapt și

de drept, recalificând fapta, a pronunțat ilegal o soluție de condamnare a inculpatei, în

baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Pretinsele încălcări la administrare probelor admise de către organul de urmărire

penală nu sunt justificate și nici instanța nu a motivat în hotărârea sa, în ce constau

aceste încălcări, din care considerente argumentele instanței privind încălcarea actelor

departamentale la întocmirea actului de revizie, nu au un suport probator.

Argumentul instanței precum că organul de urmărire penală nu a atribuit calitate

procesuală de mijloc material de probă actului de revizie, este contrar prevederilor art.

93 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, coroborat cu prevederile art. 157 alin. (3)

din același cod. Or, potrivit normelor citate, documentele reprezintă probe, iar în cazul

nostru, actul de revizie constituie document, care se prezintă de către persoanele fizice

și juridice la demersul organului de urmărire penală făcut din oficiu sau la cererea altor

participanți la proces ori la demersul instanței făcut la cererea părților, precum și de

către părți în cadrul urmăririi penale sau în procesul judecării cauzei.

Apelantul a mai invocat că instanța incorect a reținut, precum că în sarcina

inculpatei Bivol M. urma să se rețină delapidarea sumelor de bani încredințate acesteia

la mai 2012, când a primit schimbul și, nu suma indicată în actul de revizie din 14 mai

2012, deoarece Bivol M., pe lângă suma de bani încredințată la 11 mai 2012 la

2

preluarea schimbului, a delapidat și sumele bănești percepute în urma tranzacțiilor cu

clienții băncii în perioada 11 mai 2012 - 12 mai 2012, în timp ce s-a aflat la serviciu.

Astfel, poziția acuzatorului de stat vizavi de calificare, a fost una corectă și probată, iar

instanța a examinat superficial și tendențios probele cercetate în instanță.

Mai mult ca atât, chiar dacă instanța a reținut nemotivat că Bivol M. la situația zilei

de 11 mai 2012 a recepționat: Lei românești - 4050; - Lei moldovenești 295276,83; -

EURO 4015; - Dolari SUA 9344; - Ruble rusești 28000, sume bănești care diferă puțin

de cele indicate în actul de învinuire, totuși, instanța urma să califice fapta ultimei în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal și nu alin. (2) al aceluiași articol, deoarece sumele

nominalizate echivalate în valută națională și cumulate, constituiau în total 477971 lei,

adică proporții deosebit de mari la data pronunțării sentinței.

În același context, s-a menționat că inculpata a recuperat prejudiciul cauzat prin

infracțiune, fapt ce în mod indirect demonstrează vinovăția acesteia, chiar dacă nu a

recunoscut vina.

Așadar, având în vedere cele expuse, se consideră că vina lui Bivol M. de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, a fost demonstrată pe deplin, din

care considerent, aceasta urmează a fi declarată vinovată și condamnată la detenție,

întrucât nu există împrejurări care ar duce la concluzia de a nu fi rațional ca acesta să

execute real pedeapsa cu închisoare.

admis apelul procurorului, casată integral sentința, inclusiv din oficiu, și pronunțată o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus

încetarea procesului penal în privința lui Bivol M. pe art.196 alin.(4) Cod penal, din

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală,

conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

În partea descriptivă a deciziei s-a menționat că este eronată concluzia instanței de

fond privind condamnarea lui Bivol M. în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal,

soluția respectivă fiind contrară probelor administrate în ședința de judecată în instanța

de fond și în apel.

Cu toate că inculpata Bivol M. a pledat nevinovată, instanța de apel a statuat că în

acțiunile acesteia sunt prezente elementele componenței de infracțiune prevăzute de

art. 196 alin.(4) Cod penal, adică cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de

mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a încadrat greșit acțiunile

inculpatei Bivol M. în baza art. 191 Cod penal, or, nu a fost demonstrat elementul

esențial al infracțiunii de delapidare a averii străine - însușirea, astfel de către partea

acuzării nu a fost prezentată nici o probă care ar dovedi că Bivol M. având intenția

delapidării averii străine, folosindu-se de situația de serviciu, a însușit ilegal, în scop

de profit, mijloace bănești în valută națională și străină, ce aparțin S.A. „FinComBank”

în valoare de 585245,94 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

recurs ordinar prin care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei, de

3

către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

2019 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casată total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de apel nu a analizat minuțios

probele din dosar, nu a dat răspuns la toate capetele de cerere din apelul procurorului,

a formulat mai multe concluzii care nu se conciliază cu dispozitivul deciziei, prin

acestea nerezolvând fondul apelului declarat, după cum corect a remarcat și procurorul

în cerere.

Instanța de recurs a menționat că prima instanță a constatat că această învinuire,

prin probele administrate, nu se confirmă și a dispus reîncadrarea acțiunilor imputabile

lui Bivol M. în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, menționând în acest sens că

partea acuzării a eșuat să demonstreze cu certitudine care a fost valoarea bunurilor

însușite/sustrase, întrucât probele concludente din dosar nu dovedesc existența

prejudiciului real cauzat părții vătămate, suma acestuia fiind compromisă prin actele

de procedură și prin declarațiile martorilor.

Exceptând faptul că prima instanță a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor

inculpatei de la alin. (5) la alin. (2) al aceluiași articol, totuși fapta reținută de instanță

este identică celei descrise în rechizitoriu. Totodată, contrar normelor general-

diriguitoare a procesului penal, prima instanță a mai reținut că probele care stau la baza

învinuirii formulate în privința lui Bivol M. sunt compromise și nu indică asupra

prezenței elementelor componente ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod

penal, totuși în schimbul unei eventuale achitări sau încetări a procesului penal, se

dispune reîncadrarea faptei la un alt aliniat.

Contrar statuărilor efectuate de prima instanță, Curtea de Apel a ajuns la altă

concluzia vizavi de încadrarea juridică a faptei comise de Bivol M. și anume că aceasta

se subscrie dispoziției infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal - cauzarea

de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin abuz de încredere, dacă fapta nu

constituie o însușire, menționând că prima instanță a dispus greșit condamnarea

inculpatei pentru delapidarea averii străine, nefiind demonstrat în acest sens elementul

esențial al infracțiunii nominalizate, care se exprimă în - însușire, întrucât partea

acuzării nu a prezentat nici o probă care ar dovedi că Bivol M. a însușit ilegal, în scop

de profit, mijloace bănești în valută națională și străină ce aparțineau S.A.

„FinComBank” în valoare totală de 585245,94 lei, ceea ce constituie proporții deosebit

de mari.

Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de apel instanța

de recurs a conchis că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor

legale asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de

procuror, în raport cu motivele invocate de acesta și circumstanțele reale ale cauzei.

Or, în speță, era necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă,

4

să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea

contradicțiilor și incertitudinilor la care fac referire părțile, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea

procedurii.

Colegiul penal lărgit a constatat că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate lui Bivol M., să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamente forte,

care au stat la baza răsturnării soluției de încadrare a faptelor imputabile inculpatei prin

rechizitoriu din art. 191 alin. (5) Cod penal, în cele ale art. 196 alin. (4) Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat că instanța de apel, judecând cauza,

a analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și nu a pătruns în

esență, nu a efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a acestui caz, formulând

niște concluzii contradictorii, generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea vinovăției

lui Bivol M. în baza art. 196 alin. (4) Cod penal.

fost admis apelul procurorului Plevan Vasile, casată total sentința primei instanțe,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează: Bivol Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni, cu ispășirea în penitenciar de tip

închis, pentru femei.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat, că la pronunțarea sentinței,

instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art.101 alin.(l), art.384 alin.(3), art. 385

alin.(l) Cod de procedură penală, or aceste prevederi legale impun în sarcina instanței

de judecată, ca la adoptarea sentinței, să fie soluționate următoarele chestiuni în

următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit

inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă

inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni.

Mai mult, Colegiul penal a considerat, că prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, instanța de apel

reține din totalitatea de probe administrate de organul de urmărire penală, fiind

apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27, 99-101 CPP, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Astfel, Colegiul penal a constatat următoarea stare de fapt: Bivol Mariana, la data

de 12.05.2012, pe parcursul zilei, activând în calitate de casier - operator la Agenția nr.

1, filiala nr. 6 Ialoveni SA „FinComBanc”, amplasată în or. Ialoveni str. Alexandru cel

Bun 43A, având intenția delapidării averii străine, folosindu-se de situația de serviciu,

5

a însușit ilegal, în scop de profit, mijloace bănești în valută națională și străină, ce

aparțin SA „FinComBanc”, aflate în gestiune și care-i erau încredințați în conformitate

cu obligațiunile de serviciu în administrare - 269.602,30 lei moldovenești, 13827

Dolari SUA, echivalentul în lei moldovenești - 164242,64 lei, 7960 EURO,

echivalentul în lei moldovenești - 122316,55 lei, 37500 ruble rusești, echivalentul în

lei moldovenești - 14771,25 lei, 4050 lei românești, echivalentul în lei moldovenești -

14017,46 lei, 200 hrivne ucrainene, echivalentul în lei moldovenești - 295,74 lei, total

însușind ilegal mijloace bănești în valută națională și străină în valoare de 585245,94

lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, iar cu banii însușiți ilegal s-a eschivat

de la locul infracțiunii, părăsind teritoriul Republicii Moldova și eschivându-se de

organele de drept, astfel cauzându-i SA „FinComBanc” daună materială în proporții

deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bivol Mariana a comis infracțiunea

prevăzută de art. 191 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „delapidarea averii

străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea

vinovatului, săvîrșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari”.

Examinînd probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatei Bivol Mariana și pe deplin prin următoarea sistemă

de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar

fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate Costaș Nelea, reprezentantului părții

vătămate Starțun Ion, martorului Onofreiciuc Tatiana, martorului Golovco Ludmila,

martorului Colibaș Valentina, martorului Curaciova Elena, Martorului Calnîș Olga,

martorului Lupolov Denis, martorului Colesciuc Irina, martorului Coceban Olesea,

martorului Solomițchi Sergiu, martorului Bivol Eugenia, martorului Bivol Ion.

Vina inculpatei Bivol Mariana se mai dovedește prin probele materiale anexate la

dosarul penal:

- cererea Directorului Agenției nr. 1,filiala nr. 6 Ialoveni SA „FinComBanc”, prin

care se sesizează despre sustragerea mijloacelor bănești 12.05.12 de către casierul

operator Bivol Mariana, care nu s-a prezentat la serviciu dispărând (Vol.I, f.d.23/);

- ordinul nr. 08 din 14.05.12 de efectuare a inventarierii numerarului și a celorlalte

valori disponibile în casa de operațiuni și tezaurul Agenției nr. 1 Ialoveni SA

„FinComBank” la 14.05.12 (Vol.I, f.d.24);

- actul cu privire la revizia numerarului și a altor valori gestionate de punctul pentru

schimbul valutei a filialei nr. 6, Agenției nr. 1 Ialoveni SA „FinComBank”, conform

căruia comisia în componența directorului Filialei nr. 6, Lupolov Denis, contabilul șef

al filialei Cobilaș Valentina, șefa Agenției nr. I Costaș Nelea, casierul operator al

agenției Onofreiciuc Tatiana, șefa secției revizie și control DOEC Calniș Olga,

controlorul SRCDOEC Curacicova Elena în urma reviziei efectuate la 14.05.12, în

legătură cu neprezentarea casierei Bivol Mariana la locul de muncă, a fost deschis

safeul din pretezaur cu duplicatul cheilor, unde s-a constatat că, sacoșa pentru păstrarea

banilor nu era sigilată și s-a depistat lipsa mijloacelor bănești în casa 1003 și 1004-

13827 USD, 7960 Euro, 37500 ruble, 4050 ROM, 200UAN, 269602,30 lei MDL, în

6

sacoșă se conținea hârtii și cutii goale și 2,70 lei, în safeu la locul de muncă erau bani

în numerar 549,01 lei (Vol.I, f.d.25);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabe! din 14.05.12, conform

căruia la momentul cercetării casei de schimb valutar s-a depistat că, safeul pentru

păstrarea banilor era deschis fară senine de deteriorare, era gol. De asemenea fiind

cercetată sacoșa pentru păstrarea banilor s-a constatat că în aceasta erau hârtii, cutii

goale, acte care nu prezintă interes, mijloace bănești lipseau, de asemenea lipseau și

mijloace bănești în safeul din pretezaur (Vol.I, f.d.26-32);

- procesul-verbal de examinare a sacoșei destinate pentru păstrarea banilor, ridicată

în cadrul CFL și ordonanța de anexare ca corp delict (Vol.I, f.d.33-34);

- copia ordinului de angajare la serviciu a lui Bivol Mariana din 03.10.2011 (Vol.I,

f.d.36);

- contractul individul de muncă și privind răspunderea materială individuală

deplină din 03.10.2011, fișa de post a specialistului schimbului valutar, fișa de post a

gardianului, anexa nr.3 (Vol.I, f.d.38-41, 44-47);

- tabel de evidență a timpului de muncă pentru luna mai 2012 conform căruia pe

data 11,12,13 mai 2012 sânt zilele de lucru a casierei Bivol Mariana (Vol.I, f.d.48);

- informația privind descifrările telefonice efectuate de către Bivol Mariana,

procesul verbal de examinare și ordonanța de anexare ca corp delict (Vol.I, f.d.72-89);

- ordonanța de ridicare de la Golovco Ludmila acte bancare-mijloacele bănești

aflate în gestiunea casierului operator Bivol Mariana, prin care se atestă la sfîrșitul zilei

de 12.05.2012, conform dării de seamă - 585797, 65 lei, iar la începutul zilei de

14.05.2012, în bancă erau numai mijloace bănești în sumă de 551,71 lei, diferența de

585245,94 lei lipseau din safeul din pretezaurul băncii. Acte, rapoarte bancare și

procesul- verbal de examinare și ordonanța de anexare a acestora ca corp delict (Vol.I,

f.d.l 17-129);

- disc format DVDR cu imprimarea video din 13.05.12 perioada de timp 02:00-

07:00, oferit de către IS „Aeroportul Internațional Chișinău”, privind trecerea frontierei

de stat de către cet. Bivol Mariana, proces-verbal de examinare și ordonanța de anexate

ca corp delict (anexat la materialele dosarului);

. -informația IS „Aeroportul Internațional Chișinău” cu lista pasagerilor cursei

Chișinău - Miinchen din 13.05.2012, în care figurează cet. Bivol Mariana, proces-

verbal de examinare și ordonanța de recunoaștere ca corp delict (Vol.I, f.d.135-139);

- informația IS „Servicii de pază” privind funcționarea sistemelor de alarmă la SA

„FinComBank”, proces-verbal de examinare și ordonanța de anexare ca corp delict,

conform căreia la 12.05.12, ora 07:52, a fost deschis oficiul, sediul băncii, iar la 08:20

a fost deschis tezaurul băncii, iar la sfârșitul zilei tezaurul băncii a fost închis la 18:59,

iar oficiul băncii la 20:00. Până la 14.05.12, ora 08:06, oficiul băncii nu a fost deschis,

de asemenea și tezaurul care a fost deschis la 14.05.12 ora 08:42 (Vol.I, f.d.141-144);

- informația Biroului Național Interpol despre reținerea pe teritoriul Austriei a cet.

Bivol Mariana, anunțată în căutare internațională (Vol.I, f.d. 167);

-copia pașaportului românesc pe numele cet. Bivol Mariana, care atestă ieșirea din

7

RM la 13.05.12 și proces-verbal de examinare și ordonanța de anexare ca coip delict a

pașaportului și a bunurilor transmise de escorta BNC Interpol ce aparțin cet. Bivol

Mariana (Vol.I, f.d. 178-179, 187-188).

Analizînd aceste probe, cercetîndu-le prin prisma rigorilor de drept, Colegiul Penal

consideră că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Bivol

Mariana Ion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal al RM,

iar în contextul dat, instanța de fond a făcut o apreciere eronată a probatoriului

administrat, ajungînd în mod pripit la concluzia că fapta lui Bivol Mariana întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că la data de 03.10.2011 între bancă și Bivol Mariana a

fost încheiat contractul individul de muncă nr. 308/11 și contractul privind răspunderea

materială individuală deplină nr.309/11.

Astfel, conform tabelului de evidență a timpului de muncă pentru luna mai 2012,

pe data 11,12,13 mai 2012 au fost zilele de lucru a casierei Bivol Mariana.

Din declarațiile reprezentantul părții vătămate Costaș Nelea, fiind directorul

Agenția nr. 1, filialei nr. 6 Ialoveni „FinComBank” situat în or. Ialoveni, str. Alexandru

cel Bun 43 A, reiese că pe data de 13.05.2012, la ora 09:00, Bivol Mariana urma să

iasă la serviciu, însă a fost anunțată de pază că aceasta nu s-a prezentat. Pe parcursul

zilei a încercat să ia legătura telefonică cu ea, însă fără rezultat. Atunci a telefonat la

colegele cu care era mai aproape, însă nimeni nu știa nimic. În final a găsit numărul de

telefon a mamei Marianei, care i-a comunicat că și ei o caută, deoarece aceasta nu a

dormit acasă. A anunțat administrația SA „FinComBank ” despre cazul dat. În ziua

aceea nu a intrat în bancă nimeni, iar luni dimineața pe data de 14 mai, împreună cu

colectivul băncii au intrat în bancă, în componența comisei formată din 6 persoane:

Costaș Nelea, Onofreiciuc Tatiana, Cobilaș Valentina, Curaciova Elena, Calnîș Olga

și Lupolov Denis. În casa de schimb valutar lipseau cheile de la safeu și după ce a fost

aduse duplicatele de la oficiul central al băncii de la safeul din tezaur, comisia formată

a descuiat safeul unde era geanta sigilată, când a fost deschisă în loc de bancnote au

fost depistate jurnale.

Astfel, lipsa mijloacelor bănești a fost confirmată pe deplin prin declarațiile

martorilor Onofreiciuc Tatiana, Cobilaș Valentina, Curaciova Elena, Calnîș Olga și

Lupolov Denis, care au relatat că cînd au deschis geanta, în ea nu se aflau careva valori

materiale, doar niște reviste, hîrtii și cărți.

Colegiul penal a considerat declarativă afirmația inculpatei Bivol Mariana care a

menționat că dînsa nu a luat mijloacele bănești în valuta străină și națională, ce aparține

„FinComBanc”, or, anume din declarațiile acesteia, instanța de apel a desprins că, pe

data de 11.05.2012, pe parcursul zile, ea a efectuat operațiuni curente, iar la sfârșitul

zilei de muncă șefa-casier verifică suma banilor, după care decidea dacă să mai

transfere bani pentru week-end. După ce a transferat o anumită sumă de bani, aceasta

a plecat, rămânând în bancă ea și paza. Pe la ora 19:00 a început să întocmească actele

necesare, a verificat ca suma de bani să corespundă actelor, apoi a pus banii în geantă

și i-a dus în safeu. Ulterior, a pus tezaurul la pază și s-a întors la locul de muncă pentru

8

a termina de aranjat actele. Cheile de la tezaur le-a pus în sertarul mesei, a închis

schimbul valutar, iar cheia a lăsat-o în ușă. A pus banca la pază și a plecat acasă.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, a doua zi pe data de 12 mai, inculpata

Bivol Mariana s-a prezentat la serviciu prima, fapt declarat de ultima, a deschis banca

și a început să se pregătească de ziua de lucru. Când a venit paza au deschis tezaurul și

a luat geanta cu bani și și-a reluat activitatea zilnică. Seara a urmat aceeași procedură

ca de obicei, a verificat banii, actele, a pus banii în geantă, pe care nu a sigilat-o și

împreună cu paza a pus-o în tezaur. A dat tezaurul sub pază, după ce paza a confirmat

că a primit tezaurul, ea s-a întors la schimbul valutar pentru a definitiva activitatea.

Finisând orele de lucru paznicul a plecat acasă, iar ea s-a mai reținut la serviciu, deși

acesta nu avea dreptul ca să se ducă. A pus banca sub pază și a plecat spre Chișinău.

În acest context, Colegiul a menționat că este dovedită existența obiectului material

al infracțiunii prevăzute de art.191 Cod penal, or, inculpatei Bivol Mariana, i-au fost

încredințate valori materiale și cost, în legătură cu serviciul său de casier-operator, fapt

confirmat de ultima, care a declarat că pe parcursul zilei a efectuat operațiuni curente,

iar la sfârșitul zilei de muncă șefa-casier verifica suma banilor, după care decidea dacă

să mai transfere bani pentru week-end. După ce a transferat o anumită sumă de bani,

aceasta a plecat, rămânând în bancă ea și paza.

Mai mult ca atît, din declarațiile martorului Golovco Ludmila, reiese că în

atribuțiile sale de serviciu intră eliberarea sumelor de bani pentru ca casierul să aibă cu

ce lucra pe parcursul zilei, se făcea la începutul zilei, iar vinerea se elibera o sumă de

bani conform Regulamentului pentru sâmbătă și duminică. Astfel, pentru o zi de lucru

se elibera 100000 mii lei MD, conform instrucțiunii și valută pe parcursul zilei

necesare. Lui Bivol Mariana i-au fost eliberate câte 100000 lei pentru fiecare zi de

lucru, și încă aproximativ 50 000 lei, pentru bancomat.

Așadar, în acțiunile inculpatei Bivol Mariana, instanța de apel a constatat prezența

laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.191 Cod penal, or, anume inculpata a

însușit ilegal, a sustras mijloacele bănești încredințate acestea, ultima folosindu-se de

situatia de serviciu.

În acest context, se reține declarațiile martorului Onofreiciuc Tatiana, care în cadrul

cercetării judecătorești a menționat că, pe data de 10.05.2012 a predat cheile și valorile

materiale lui Bivol Mariana, care a preluat schimbul și urma să activeze până pe data

de 13 mai 2012, inclusiv. La primirea schimbului sunt prezenți ambii casieri, deoarece

împreună numărau banii din geantă și întocmeau act de primire-predare, semnat de

ambii casieri, cel care predă și cel care primește. Au fost predate trei chei una de la ușa

schimbului valutar, a doua de la intrarea în tezaur și a treia de la safeul din tezaur. Sunt

doar câte un set de chei de la tezaur, celelalte se păstrează la oficiul central.

La fel, din declarațiile martorului Solomițchi Sergiu, care avea funcție de gardian

în sediul agenției nr. 1 a filialei nr. 6 a S.A. „Finkombank” până în 2012, reiese că, la

data de 12 mai 2012, la ora 07:50 a ajuns la serviciu și a observat că ușa era închisă, de

aceea aștepta afară. Din magazinul de mobilă de lângă bancă au ieșit persoane care l-

au întrebat de ce stau afară și i-au spus că în interiorul băncii se aude zgomote. Atunci

9

a bătut la ușă și Bivol Mariana i-a deschis ușa. Când a intrat, a observat că lumina în

interiorul băncii era stinsă, doar de la schimbul valutar ardea. Nu cunoaște când a fost

scoasă geanta cu bani din pretezaur, deoarece nu a fost prezent, Bivol Mariana deja o

scoseseră.

Mai mult ca atît, martorul în cauză a declarat că spre seară aproximativ pe la orele

18:59 a însoțit-o pe Bivol Mariana să transporte geanta cu bani în pretezaur, a observat

că sacoșa nu era sigilată, însă se mai întâmpla când Bivol Mariana nu sigila geanta.

După care a dat sub pază camera dată, a telefonat la pupitru ca să vadă dacă tezaurul s-

a luat la pază, i-a fost confirmat faptul dat. Conform contractului de muncă urma să

stea la serviciu până la ora 19:30. Imediat după ce s-a făcut ora de plecare, i-a spus lui

Bivol Mariana că trebuie să plece, pentru a încuia banca, la ce ultima i-a spus că el să

plece acasă, deoarece ea mai are ceva de lucru. Atunci el a ieșit și a plecat acasă.

În asemenea circumstanțe, se constată evident și fără careva dubii că anume

inculpata a intrat prima în instituție bancară, de asemenea, dînsa a și ieșit ultima, or.

din declarațiile atît a inculpatei, cît și a martorilor audiați, nu rezultă că la mijloace

bănești a avut acces careva alte persoane, decît nemijlocit inculpata, fapt ce denotă că

anume Bivol Mariana a sustras banii, cu atît mai mult că pe parcursul cercetării

judecătorești s-a confirmat că, după data de 12.05.2012, ultima zi de lucru a inculpatei,

la casa de schimb valutar lipseau cheile de la safeu, lipseau și cheile de la pretezaur.

Or, pentru a fi verificată activitatea inculpatei Bivol Mariana, care nu s-a prezentat

la serviciu pe data de 13.05.2012, au fost preluate duplicate de la chei de la sediul

central al băncii.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că din declarațiile martorului Solomițchi

Sergiu, rezultă că a doua zi a venit din nou la serviciu și ușa era încuiată, a așteptat

puțin, însă Bivol Mariana nu s-a prezentat, deoarece urma ca să lucreze tot aceasta.

Atunci a telefonat la al doilea casier pentru a o telefona pe Bivol Mariana, când a fost

telefonat înapoi i s-a comunicat că telefonul acesteia este deconectat. Apoi a telefonat

d-nei Nelea Costaș pentru a preciza ce să facă. A stat până la ora 12:00 și a telefonat

din nou dumneaei care i-a spus ca să plece acasă.

Declarațiile martorului Solomițchi Sergiu sunt confirmate de martorului Costaș

Nelea, care a relatat că pe data de 13.05.2012, la ora 09:00, Bivol Mariana Xxxxx urma

să iasă la serviciu, însă a fost anunțată de pază că aceasta nu s-a prezentat.

La caz, este necesar de remarcat și declarațiile martorului Lupolov Denis, care în

cadrul cercetării judecătorești a declarat că, conform răspunsului primit de la Serviciul

Pazei de Stat pretezaurul a fost dat la alarmă în jurul orei 19:00 pe data de 12 mai 2012,

atunci când Bivol Mariana împreună cu paznicul au închis pretezaurul. Luarea

următoare de la alarmă a pretezaurului a fost efectuată la 14 mai 2012. Totodată, era

doar un set de chei de la pretezaur și de la safeul de la tezaur, care se transmitea de la

casier la casier, în momentul transmiterii mijloacelor bănești cu actul depredare-

primire a mijloacelor bănești și cheilor, cu semnătura ambelor casiere.

Conform informației prezentate de IS „Servicii de pază” privind funcționarea

sistemelor de alarmă la SA „FinComBank”, rezultă că la 12.05.12, ora 07:52, a fost

10

deschis oficiul, sediul băncii, iar la 08:20 a fost deschis tezaurul băncii, iar la sfârșitul

zilei tezaurul băncii a fost închis la 18:59, iar oficiul băncii la 20:00. Până la 14.05.12,

ora 08:06, oficiul băncii nu a fost deschis, de asemenea și tezaurul care a fost deschis

la 14.05.12 ora 08:42.

Or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel din 14.05.12, se

confirmă că la momentul cercetării casei de schimb valutar s-a depistat că, safeul pentru

păstrarea banilor era deschis fară semne de deteriorare, era gol. De asemenea fiind

cercetată sacoșa pentru păstrarea banilor s-a constatat că în aceasta erau hârtii, cutii

goale, acte care nu prezintă interes, mijloace bănești lipseau, de asemenea lipseau și

mijloace bănești în safeul din pretezaur.

Faptul dat denotă din nou, că doar inculpata Bivol Mariana Ion a avut acces la

tezaurul băncii, prin urmare a însușit ilegal mijloacele bănești ce s-au aflat acolo.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, avînd în vedere că Bivol Mariana nu

s-a prezentat la serviciu, nemotivat, angajații instituției bancare nu au putut contacta pe

Bivol Mariana, cu atît mai mult, că din declarațiile martorilor Bivol Eugenia și Bivol

Ion, aceștia fiind părinți a inculpatei, rezultă că fiica lor a fost de negăsit, totodată, fiind

anunțați de către Costaș Nelea, directorul Agenția nr. 1, filialei nr. 6 Ialoveni

„FinComBank ”, că Bivol Mariana nu a ieșit la serviciu.

Pentru întrunirea laturii obiective ale infracțiunii de delapidarea a averii străine,

este necesar prezența urmărilor prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial

efectiv a cărui mărime depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei, și care are

un caracter considerabil.

Astfel, în acesta ordine de idei, în speță se constată că din declarațiile martorului

Costaș Nelea, reiese că luni dimineața pe data de 14 mai, împreună cu colectivul băncii

au intrat în bancă, în componența comisei formată din 6 persoane: Costaș Nelea,

Onofreiciuc Tatiana, Cobilaș Valentina, Curaciova Elena, Calnîș Olga și Lupolov

Denis.

Faptul dat este confirmat și prin declarațiile martorului Colibaș Valentina, care a

menționat că, a telefonat la oficiul central al băncii, unde se păstrează duplicatele la

chei. împreună cu directorul au ridicat cheile. Apoi împreună cu doi angajați de la

oficiul central s-au deplasat la Agenția din or. Ialoveni. S-a format o comisie, în care

făcea parte și ea, precum și cele două persoane de la oficiul central Curaciova Elena și

Calmîș Olga. Respectând toate procedurile de rigoare pentru a putea intra în pretezaur,

membrii comisiei au intrat în pretezaur în care se afla safeul unde sunt stocați banii de

la punctele de schimb valutar.

În urma verificării activității de serviciu a inculpatei Bivol Mariana, a fost emis

actul cu privire la revizia numerarului și a altor valori gestionate de punctul pentru

schimbul valutei a filialei nr. 6, Agenției nr. 1 Ialoveni SA „FinComBank”, conform

căruia comisia în componența directorului Filialei nr. 6, Lupolov Denis, contabilul șef

al filialei Cobilaș Valentina, șefa Agenției nr. I Costaș Nelea, casierul operator al

agenției Onofreiciuc Tatiana, șefa secției revizie și control DOEC Calniș Olga,

11

controlorul SRCDOEC Curacicova Elena în urma reviziei efectuate la 14.05.12, în

legătură cu neprezentarea casierei Bivol Mariana la locul de muncă, a fost deschis

safeul din pretezaur cu duplicatul cheilor, unde s-a constatat că, în sacoșa pentru

păstrarea banilor nu era sigilată și s-a depistat lipsa mijloacelor bănești în casa 1003 și

1004 - 13827 USD, 7960 Euro, 37500 ruble, 4050 ROM, 200UAN, 269602,30 lei

MDL, în sacoșă se conținea hârtii și cutii goale și 2,70 lei, în safeu la locul de muncă

erau bani în numerar 549,01 lei.

Colegiul penal a considerat că instanța de fond neîntemeiat a considerat că actul cu

privire la revizia numerarului și a altor valori este contrar ordinului ministrului

finanțelor nr.27 din 28.04.2004, respectiv proba dată nu se atribuie la mijloc material

de probă, or, în acest sens, instanța de judecată nu a motivat prin ce se manifestă, se

exprimă necorespunderea sau pretinsele încălcări din partea atît a comisiei care a

efectuat revizia, cît și a organului de urmărire penală care a pus la baza învinuirii actul

de control respectiv.

Or, sumele bănești incluse în actul de revizie cu privire la revizia numerarului și a

altor valori din 14.05.2012, a inclus atît banii încredințați lui Bivol Mariana la

11.05.2012, cînd a preluat schimbul, cît și sumele bănești obținute de către ultima ca

operator - casier al băncii, în perioada 11.05.2012 - 12.05.2012.

Mai mult ca atît, din conținutul ordonanței de ridicare de la Golovco Ludmila acte

bancare, se constată că mijloacele bănești aflate în gestiunea casierului operator Bivol

Mariana, la sflrșitul zilei de 12.05.2012, conform dării de seamă, este de 585797, 65

lei. iar la începutul zilei de 14.05.2012, în bancă erau numai mijloace bănești în sumă

de 551,71 lei, diferența de 585245,94 lei lipseau din safeul din pretezaurul băncii.

Astfel, în concluzie, este evidentă legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă

și urmările prejudiciabile, în situația în care, fapta prejudiciabilă constă în acțiunea de

sustragere. În fond, mecanismul sustragerii este același, însă, un anumit specific este

condiționat de particularitățile obiectului material al infracțiunii prevăzute la art.191

CP : făptuitorul săvârșește luarea bunurilor ce-i sunt străine, dar care, la moment, se

află în detenția lui legitimă, el profitând de atribuția de a administra aceste bunuri.

În circumstanțele constatate, rezultă că în urma infracțiunii, băncii i-a fost adus un

prejudiciul material în proporții deosebit de mari în sumă totală de 585245, 94 lei, fapt

confirmat de reprezentantul părții vătămate Costaș Nelea, directorul Agenția nr. 1,

filialei nr. 6 Ialoveni „FinComBank”.

La fel, prejudiciul material a fost confirmat și prin declarațiile reprezentantului

părții vătămate Starțun Ion, care fiind audiat în instanța de fond, a relatat că activează

la SA „FinComBank ”, în calitate de șef a secției de securitate. La data de 14.05.2012

a fost telefonat și anunțat că la Agenția nr. 1, filialei nr. 6 Ialoveni „FinComBank”

situată în or. Ialoveni, la data de 13 mai nu a ieșit la serviciu casiera Bivol Mariana Ion,

totodată s-a constatat o sustragere a mijloacelor bănești. Când s-a prezentat la Agenție

nr.l Ialoveni, acolo deja se efectuau acțiuni de anchetă, se făceau cercetări la fața

locului. Concomitent a fost creată o comisie în cadrul băncii, care a efectuat

inventarierea mijloacelor bănești și s-a depistat un neajuns bănesc de 585245,94 lei.

12

În contextul dat, instanța de apel a remarcat că prejudiciul material a fost integral

recuperat, astfel din declarațiile martorului Lupolov Denis rezultă că, în aceeași zi, la

Agenție s-au prezentat părinții lui Bivol Mariana și au comunicat că ei nu cunosc unde

se află fiica lor. La începutul lunii septembrie 2012 la Agenție a venit tatăl Marianei

Bivol cu o rudă și a comunicat că ultima a fost reținută peste hotare și că regretă cele

întâmplate, totodată este gata să restituie băncii suma de bani, în schimb a solicitat ca

să nu fie aplicate fată de Mariana Bivol nici un fel de acțiuni.

În ședința Curții de Apel Chișinău, reprezentantul părții vătămate Starțun Ion a

confirmat că prejudiciul direct cauzat băncii a fost stins în totalitate.

La fel, în speță, în cadrul cercetării judecătorești a fost constatată prezența laturii

subiective a infracțiunii specificate la art.191 CP, acesta exprimîndu-se, în primul rând,

prin vinovăție sub formă de intenție directă. În afară de aceasta, la calificare este

obligatorie stabilirea scopului special - a scopului de cupiditate.

Astfel, după ce inculpata Bivol Mariana, folosindu-se de situația de serviciu, a

însușit ilegal, în scop de profit mijloacele bănești în valută națională și străină, ce

aparțin SA „FinComBanc”, în sumă totală de 585245, 94 lei, acesta a părăsit imediat

teritoriul Republicii Moldova, fapt confirmat prin informația ÎS „Aeroportul

Internațional Chișinău” potrivit căruia în lista pasagerilor cursei Chișinău - Munchen

din 13.05.2012, figurează Bivol Mariana.

În acest sens, s-a remarcat că, deși inculpata Bivol Mariana a declarat că duminică

dimineața a plecat în Germania, acesta fiind o plecare spontană, instanței de judecată

nu i-a fost prezentate careva probe ce ar confirma veridicitatea acestei plecări urgente

peste hotare, aceasta în opinia instanței, fiind o metodă de eschivare de a fi trasă la

răspundere penală pentru fapta comisă.

Faptul pretins că inculpata precum că motivul plecării sale peste hotare a fost

certurile cu părinții, de aceea a decis ca să plece fără ca să-i anunțe, nu poate fi luat în

bconsiderație de instanța de judecată, în situația în care, plecarea inculpatei peste

hotarele țării este legală anume de însușirea ilegală a mijloacelor bănești ce nu îi aparțin

cu drept de proprietate, or, inculpata nu a prezentat probe ce ar confirma că biletul pe

plecare la avion a fost procurate de un prieten pentru data de 13 mai, precum și geanta

și lucrurile de igienă personală.

Totodată, Colegiul penal a reținut la caz, declarațiile martorului Coceban Olesea

care fiind audiat în instanța de fond, a relatat că, pe Bivol Mariana nu o cunoaște

personal, dar din spusele vecinului a înțeles că ultima venea la ea acasă la tatăl copilului

ei, Chirița Constantin, care este cetățean a României, în perioada când ea se afla peste

hotare. Totodată, prietena ei Iliuța Valentina, care la acel moment se afla în or.

Munchen, Germania, i-a comunicat că a întâlnit-o pe Bivol Mariana în Germania, și

ultima avea bani la ea, deoarece își permitea de toate.

În asemenea circumstanțe, s-a constatat că inculpata a însușit mijloace bănești în

scop de profit, de îmbogățire, or, iar pentru a nu duce răspundere pentru delictul comis,

Bivol Mariana a părăsit teritoriul Republici Moldova, imediat după comiterea faptei

ilegale, fără a înștiința despre plecarea sa atît angajații de la locul de muncă, cît și

13

părinții săi.

Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel, că în speță, inculpata

Bivol Mariana cade sub incidența acestei noțiuni.

Astfel, instanța de apel a notat că la caz, circumstanțele enunțate mai sus arată clar

și fără echivoc, că acțiunile inculpatei Bivol Mariana sînt specifice anume faptei

prevăzute la art.191 alin.(5) Cod penal, și nicidecum faptei prevăzute la art.191 alin.(2),

lit. d) Cod penal, or, concluzia abordată de către instanța de fond, este axată în cea mai

mare parte pe o opinie subiectivă și pripită, astfel că instanța de apel a încadrat acțiunile

lui Bivol Mariana conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

prevăzute la art.l91alin.(5) Cod penal, individualizată prin „delapidarea averii străine,

adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea

vinovatului, săvîrșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari”.

Referitor la afirmația martorilor Bivol Eugenia și Bivol Ion precum că, anterior la

bancă a fost un incident cu niște bani rusești falși și Costaș Nelea le-a spus ca să nu

comunice poliției despre incidentul dat, însă din cauza incidentului dat, Bivol Mariana

urma să pună de la ea suma de 10 mii ruble rusești, în locul banilor falși, în acest sens,

instanța de apel a remarcat faptul că afirmațiile date nu au atribuție la învinuirea

înaintată lui Bivol Mariana, cu atît mai mult că afirmațiile date nu au fost confirmate

prin care mijloc probatoriu.

Nu poate fi reținută nici declarația inculpatei precum că nu a comunicat

administrația băncii despre intenția de a pleca, deoarece șefa băncii o convingea de

fiecare dată când îi spunea despre intenția de a pleca - ca să rămână, dat fiind faptul că

cele declarate de inculpata nu a fost confirmat prin declarațiile martorilor.

Așa dar, prin cumul de probe administrate de organul de urmărire penale s-a

confirmat fără echivoc faptul că acțiunile inculpatului Bivol Mariana Ion, sunt plasate

anume sub aspect penal, fapta fiind dovedită prin probe pertinente și conludente, care

coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile acestuia just urmează a fi încadrate

în condițiile normei vizate de art. 191 alin. (5) Cod penal al RM.

Instanța de apel a menționat că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie

echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art. 61 Cod penal,

în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate

în partea specială a acestuia.

Colegiul penal a considerat că principalele elemente de care judecătorul (sau

completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată cînd soluționează cauza

penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art.

62 - art. 71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate

în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal.

Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea

juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă

în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și depinde de scopul urmărit, de

14

împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut

produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește

având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare

psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor

penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii.

Sancțiunea art. 191 alin. (5) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 8 la

15 ani.

Circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, conform art. 76 și 77

Cod penal, în privința lui Bivol Mariana, instanța de apel nu a reținut.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatei Bivol Mariana a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii

deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea

a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatei, care anterior nu a fost

condamnată, nu este încadrată în cîmpul muncii, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, imediat după comiterea faptei a părăsit teritoriul țării,

prejudiciul material a fost recuperat integral.

Așadar, Colegiul penal, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatei, urmărind în acest sens comportamentul ei în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în

coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei,

a constatat că corijarea și reeducarea acesteia este posibilă doar cu aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni, cu executare în

penitenciar de tip închis, pentru femei, în conformitate cu prevederile art.72 alin.(4),

(6) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpată, iar pedeapsă stabilită

inculpatei este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului

de pericol social a faptei comise de inculpata, cât și personalității inculpatei.

Prin urmare, referitor la gravitatea faptei comise, s-a menționat că prejudicierea

relațiilor sociale cu privire la posesia bunurilor, are consecințe cu un pronunțat caracter

grav, reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că

acesta reprezintă tendințe ascendente. Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins

scopul legii penale, urmează a se interveni mai prompt, cu aplicarea unei pedepse reale

cu executare, pentru ca inculpata, precum și alte persoane să-și facă concluziile de

rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte prejudiciabile,

calificate ca infracțiuni.

Acestea fiind constatate, instanța de apel a conchis că infracțiunea comisă de către

inculpata Bivol Mariana are un grad sporit de gravitate, care nu poate fi neglijat la

stabilirea modului de executare a pedepsei, fiind absolut necesară izolarea acesteia de

societate.

15

Ion în numele inculpatei Bivol Mariana, în termen, prin care indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei atacate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă recalificarea

acțiunilor inculpatei Mariana Bivol din prevederile art. 191 alin.(5) Cod penal în cele

ale art. 196 alin. (4) Cod penal, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 60 alin. (1)

Cod penal.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- potrivit art. 427 alin. (1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta

este expus neclar; instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- această gravă eroarea de drept de a nu-și motiva propria hotărâre, instanța de

apel a fost dezvoltată în sensul negativ, astfel încât și-a sprijinit concluziile despre

vinovăția inculpatei Mariana Bivol, la fel ca și prima instanță, - în mod exclusiv și în

principal, pe declarațiile martorilor depuse în instanța de fond și citite în instanța de

apel;

- la capitolul descris instanța de apel nici de cum nu și-a argumentat poziția sa

asupra faptelor expuse de către apărare și anume, că apărarea a intervenit în cadrul

procesului nominalizat în instanța de judecată și probele administrate nu probează

faptul însușirii sumelor bănești de către Mariana Bivol;

- recurentul menționează că banii au fost puși în tezaur și dat sub alarmă în data

de 12 mai 2012 în prezența paznicului. Și cel mai important este aceia, că prin audierea

suplimentară din data de 06 februarie 2013 fila dosarului 61 reprezentantul părții

vătămate Nelea Costaș descrie despre casele operaționale 1003 și 1004, care au fost

predate nemijlocit lui Mariana Bivol;

- cele declarate de către reprezentantul instituției financiare Nelea Costaș complet

au fost confirmate de către paznicul Serghei Solomițchi, care a indicat că banii au fost

depuși în tezaur și tezaurul a fost dat sub pază în prezența sa. A doua zi Bivol Mariana

nu a venit la serviciu a raportat și a stat până la orele 12;

- recurentul mai invocă că acces nemijlocit la tezaur au avut și alte persoane decât

Mariana Bivol și anume; fila dosarului nr. 141 atestă faptul, că la data de 14 mai 2012

la orele 08 și 06 oficiul instituției financiare a fost scos de sub alarmă și tocmai abia la

orele 08 și 20 din aceiași dată nemijlocit polițistul a apăsat butonul de alarmă. Tot la

aceiași oră alarma efectuată de către polițist a fost anulată/ resetată. Conform filelor

dosarului penal este nemijlocit casa de schimb valutar.

- se atestă că organul de urmărire penală, contrar prevederilor art. 19 alin. (3) CPP

nu a cercetat sub toate aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, iar

conform art. 24 alin. (1) CPP, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală,

nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

16

interesele legii.

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, din

motiv că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate

din următoarele motive.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art.427 alin.

(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar

declarat.

Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu și-

au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens

următoarele.

Colegiul constată că Bivol M. de către organul de urmărire penală a fost învinuită,

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal – delapidarea averii

străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții

deosebit de mari, însă prima instanță a adoptat o sentință prin care a recalificat acțiunile

inculpatei în baza art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, adică însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de

serviciu.

Prin urmare, nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță,

procurorul a atacat sentința cu apel. La rândul său, instanța de apel, rejudecând cauza,

în al doilea set de proceduri, a adoptat o soluție prin care a admis apelul declarat, fiind

casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Bivol M. a

fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.191 alin.(5) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține, că apărarea n-a contestat sentința primei instanțe,

acceptînd soluția de condamnare a inculpatei în baza art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal.

17

Instanța de apel a constatat, că cercetând sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, conchide ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția

inculpatei Bivol M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate

circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a admis

apelul declarat de procuror, pronunțînd o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bivol Mariana a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal și s-a stabilit, în baza acestei Legi,

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni cu executare în

penitenciar de tip închis pentru femei.

Analizând conținutul recursului declarat și decizia atacată, instanța de recurs

consideră că alegațiile recurentului sunt nefondate, or, instanța de apel la judecarea

apelului declarat de procurorul Plevan Vasile, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor administrate la urmărirea penală, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, dispozitivul hotărîrii fiind expus clar, instanța nu a admis

erori grave de fapt care să afecteze soluția instanței, hotărârea cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.7.1 din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară.

De asemenea, în argumentarea soluției sale privind recunoașterea vinovăției și

condamnarea lui Bivol M., instanța de apel a reținut că, „Așadar, în acțiunile inculpatei

Bivol Mariana, instanța de apel a constatat prezența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 191 Cod penal, or anume inculpata a însușit ilegal, a sustras

mijloacele bănești încredințate acesteia, ultima folosindu-se de situația de serviciu.”,

tot la acest capitol, menționând că „... se constată evident și fără careva dubii că anume

inculpata a intrat prima în instituția bancară, de asemenea dânsa a și ieșit ultima, or

din declarațiile atât a inculpatei, cât și a martorilor audiați, nu rezultă că la mijloacele

bănești a avut acces careva alte persoane, decât nemijlocit inculpata, fapt ce denotă

că anume Bivol Mariana a sustras banii, cu atât mai mult că pe parcursul cercetării

judecătorești s-a confirmat că, după data de 12.05.2012, ultima zi de lucru a

inculpatei, la casa de schimb valutar lipseau cheile de la safeu, lipseau și cheile de la

pretezaur.”

Cu referire la motivele invocate de recurent precum că „organul de urmărire

penală, contrar prevederilor art.19 alin.(3) Cod de procedură penală nu a cercetat sub

toate aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, iar conform art. 24 alin. (1)

Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală,

nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii.”, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt declarative și

neîntemeiate, or, instanța de apel corect a concluzionat prin cumulul de probe

administrate de organul de urmărire penale s-a confirmat fără echivoc faptul că

18

acțiunile inculpatei Bivol Mariana, sunt plasate anume sub aspect penal, fapta fiind

dovedită prin probe pertinente și conludente, care coroborează între ele, iar în cele din

urmă acțiunile acestuia just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art. 191 alin.

(5) Cod penal.

Colegiul penal lărgit menționează că conform probelor anexate la cauza penală dată

se demonstrează clar și fără echivoc, că acțiunile inculpatei Bivol Mariana sînt

specifice anume faptei prevăzute la art.191 alin.(5) Cod penal, și nicidecum faptei

prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal, or, opinia recurentului solicitată de către acesta,

este axată în cea mai mare parte pe o opinie subiectivă și declarativă, astfel că instanța

de apel corect a încadrat acțiunile inculpatei Bivol Mariana conform elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. prevăzute la art.191alin.(5) Cod penal,

conform indicilor „delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșită cu folosirea situației de

serviciu, în proporții deosebit de mari”.

La fel, în recursul depus de recurent, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor

judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal lărgit conchide că temeiul dat nu persistă în cauza dată, deoarece

instanța de apel corect a încadrat juridic acțiunile comise de către inculpata Bivol

Mariana, în baza învinuirii înaintate de procuror.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în instanța de apel au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii ce i se impută.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Referitor la motivele invocate de recurent precum că „nu sunt suficiente probe

pentru condamnarea inculpatei Bivol Mariana și sunt aplicabile în privința acțiunilor

lui Bivol Mariana prevederile art.196 alin. (4) Cod penal, adică cauzarea de daune

materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă

fapta nu constituie o însușire, Colegiul penal lărgit le respinge ca neîntemeiate și

menționează în acest sens că instanța de apel în urma examinării probelor anexate la

materialele cauzei penale corect a încadrat acțiunile comise de către inculpata Bivol

Mariana în baza art.191 alin.(5) Cod penal, adică „delapidarea averii străine, adică

însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului,

săvîrșită cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari”.

La caz, ținînd cont de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, Colegiul

penal lărgit reține că probă decisivă este declarațiile martorului Onofreiciuc Tatiana.

În cadrul examinării cauzei nu au fost relevate circumstanțe care ar pune la îndoială

veridicitatea declarațiilor martorului dat. Nu a fost stabilit nimic ce ar presupune că

martorul menționat ar da declarații false. Astfel, din declarațiile martorului Onofreiciuc

19

Tatiana date la data de 07 ianuarie 2013, reiese că „pe data de 11, 12, 13 mai 2012

Mariana Bivol era de serviciu, ea urma să activeze de pe data de 14 mai 2012. A

concretizat faptul că pe parcursul zilelor de odihnă la banca S.A. Fincombank

activează doar schimbul valutar. Pe data de 13.05.2012 a fost telefonată de

directoarea Nelea Costaș, care i-a comunicat ca să iasă la serviciu, deoarece Mariana

Bivol nu a ieșit la serviciu…. Pe data de 14 mai de dimineața la orele 08:30 ea s-a

deplasat la serviciu. A concretizat faptul că chei de la intrare în bancă avea doar ea,

Bivol Mariana și șefa băncii Nelea Costaș. Ajungînd la serviciu, acolo era paznicul,

ea a descis cu cheia ei sediul băncii și a scos banca de la alarmă, era prezent paznicul,

a deschis 3 uși și a intrat în bancă, după care urma să intre în schimbul valutar, care

la fel se încuie și era o cheia pe care o predau de la casier la casier. Altcineva n-are

chei. Bivol nu i-a lăsat cheia … este doar o cheie, un exemplar se păstra la sediul

central al băncii Fincombank din Chișinău, venind șefa băncii Costaș a văzut că casa

de schimb este încuiată, cheia de la schimbul valutar lipsea și a fost anunțat sediul

central… Lupulov Denis a venit și a adus al doilea exemplar de chei împreună cu

comisia de inventariere. În prezența comisiei a fost deschisă ușa de la schimbul

valutar, safeul era în ușă, deschizînd au stabilit că cheia de la tezaur lipseau. Tezaurul

este dotat cu alarmă separată. În safeu au găsit geanta, sacoșa fără bani cu hîrtii,

reviste…. ”. (f.d. 96-98, vol. I). Din aceste considerente, instanța de recurs va respinge

argumentele apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatei Bivol Mariana din

prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal în cele ale art. 196 alin. (4) Cod penal, cu

încetarea procesului penal în temeiul art. 60 alin. (1) Cod penal, deoarece aceasta este

declarativă și este combătută prin cumulul de probe administrate în cadrul urmării

penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești, care coroborează între ele, aceste

declarații fiind făcute cu scopul de evitare a răspunderii penale pentru fapta comisă.

Se reține, că apărarea n-a contestat sentința primei instanțe, acceptînd soluția de

condamnare a inculpatei în baza art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, deci inculpata de fapt

a recunoscut, că a comis infracțiunea de sustragere, doar că n-a fost deacord cu

cuantumul mijloacelor bănești sustrase de 585797,65 lei, ulterior a restituit integral

prejudiciul material Băncii, la moment pretenții materiale față de inculpată lipsesc,

circumstanțe, ce întemeiat au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei de către

instanța de apel.

Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate argumentele apărării precum, că

inculpata nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate, lipsind probe că anume

aceasta a însușit mijloacele bănești în mărime de 585797,65 lei și că lipsesc probe ce

ar confirma că această suma i-a fost încredințată ultimei. Or, din materialele cauzei se

constată cu certitudine, că la sfîrșitul zilei de 12 mai 2012 în casă erau mijloace bănești

de 585797,65 lei, fapt confirmat în special prin:

- darea de seamă (f.d.119, vol. I);

- actul de primire predare din 11 mai 2012, conform căruia Onofreiciuc Tatiana a

transmis lui Bivol Mariana - 4050 lei românești, 98010,71 lei MD, 70 euro, 364 dolari

20

SUA, 4000 ruble rusești, soldul la sfîrșitul zilei de 11 mai 2012 fiind de 281030, 30 lei,

29500 ruble rusești, 12768 dolari SUA și 4745 euro (f.d.123, vol.I);

- actul despre confirmarea primirii-predării numerarului și a altor valori din 11 mai

2012, din care rezultă, că în casa nr.1004 era suma de 130000 lei, 67266, 12 lei, 8980

dolari SUA, 3945 euro, 24000 ruble rusești (f. d. 125, vol. I).

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel

întemeiat a reținut că, în acțiunile inculpatei Bivol Mariana, se constată prezența laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art.191 Cod penal, or anume inculpata a însușit

ilegal, a sustras mijloacele bănești încredințate acesteia, ultima folosindu-se de situația

de serviciu, fiind constatat evident și fără careva dubii că anume inculpata a intrat prima

în instituția bancară, de asemenea dânsa a și ieșit ultima, or din declarațiile atât a

inculpatei, cât și a martorilor audiați, nu rezultă că la mijloace bănești a avut acces

careva alte persoane, decât nemijlocit inculpata, fapt ce denotă că anume Bivol Mariana

a sustras banii, cu atât mai mult că pe parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat

că, după data de 12.05.2012, ultima zi de lucru a inculpatei, la casa de schimb valutar

lipseau cheile de la safeu, lipseau și cheile de la pretezaur, ultima părăsind teritoriul

Republicii Moldova, fără a da în primire locul de muncă și mijloacele bănești aflate în

gestiune.

Prin urmare, Colegiul constată că instanța de apel a evaluat conform art.101 Cod

de procedură penală declarațiile inculpatei și a martorilor în coroborare cu celelalte

probe și întemeiat a constatat, că la data de 14.05.2012 la mijloacele bănești aflate în

pretezaur, n-au avut acces alte persoane, care ar fi putut sustrage banii, or, din

materialele cauzei rezultă, că ușa de la intrare în bancă a fost scoasă de sub alarmă la

data de 14.05.2012 ora 08:06, însă neavînd cheia de la pretezaur, unde se aflau

mijloacele bănești, la Agenția Ialoveni, au venit membrii Comisiei de inventariere, în

frunte cu Președintele Lupolov D., și cu duplicatele cheilor luate din oficiul Central, cu

care au deschis ușa pretezaurului și safeul, stabilind lipsa mijloacelor bănești aflate în

gestiunea inculpatei anume în sumă de 585797,65 lei. Reieșind din cele expuse,

Colegiul penal lărgit constată, că se exlude versiunea apărării precum, că altcineva

decît inculpata a avut acces la pretezaur și a putut să sustragă mijloacele bănești.

Astfel, analizând cumulul de probe în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal lărgit reține că acestea nu și-au găsit confirmare și anume

faptul că inculpata Bivol Mariana nu este vinovată de comiterea infracțiunii imputate,

deoarece sunt în contrazicere cu probele din dosar.

Se reține, că decizia instanței de apel este motivată, corespunde tuturor rigorilor de

procedură penală, fiind argumentat stabilită vinovăția inculpatei de cele comise,

pedeapsa fiind una echitabilă și motivată, careva temei de a interveni în soluția adoptată

lipsește.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru speța

dată, fiindcă cauzele Prince Hans Adam II de Liechtteinstein vs Allemagne, I.H. vs

21

Austria, Ștefan vs România nu sunt aplicabile cazului dat, decizia instanței de apel fiind

corect motivată.

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței

de apel, ajungînd corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, pronunțînd

o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de

către avocatul Matușenco Ion în numele inculpatei Bivol Mariana, urmează a fi respins

ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei atacate, deoarece

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Matușenco Ion

în numele inculpatei Bivol Mariana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 aprilie 2019, în cauza penală privind-o pe Bivol Mariana Xxxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

22