1ra-183/2019 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-183/2019 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-183/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Cuțulab Victor în numele inculpatei Madan Georgeta, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 ianuarie 2018 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, în cauza

penală privind-o pe

Madan Georgeta Xxxxx, născută la xxxxxxx,

originară și domiciliată în Xxxxx, str. Xxxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Madan Georgeta a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate

de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei de tip închis.

Georgeta, aproximativ în perioada anilor 2011-2012, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se de fiecare dată pe adresa mun. Chișinău,

str. Ion Neculce, sub pretextul că, are nevoie de bani pentru a investi în procurarea

imobilelor în Republica Moldova, dobândind încrederea lui Luțcan Ana din motive

de cupiditate, cu intenție directă, dorind să dea acțiunilor sale un caracter legal, a

1

convins partea vătămată Luțcan Ana să-i transmită bani în sumă totală de 12300 euro,

care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei pentru acea perioadă

constituia suma de 198 056,31 lei și 2200 lei, după care a întocmit o recipisă prin care

s-a obligat să restituie banii primiți, fără a avea intenția întoarcerii banilor, după care

a părăsit locul comiterii infracțiunii fără să întoarcă banii părții vătămate.

În rezultatul acțiunilor prejudiciabile ale lui Madan Georgeta, părții vătămate

Luțcan Ana i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în sumă totală de

200 256,31 lei.

inculpatei, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Madan Georgeta să fie

achitată.

3.1. În motivarea cererii de apel a invocat:

- instanța de judecată a examinat superficial și incomplet circumstanțele cauzei,

nu a dat o apreciere obiectivă și echidistantă probelor din materialele cauzei, iar în

acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate și

aceasta urmează a fi achitată;

- potrivit pct. 8 ai Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 1992

primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fî încadrată drept

escrocherie numai în cazul în care infractorul încă la momentul intrării în posesia

acestor bunuri avea drept scop însușirea lor și nu avea de gând să îndeplinească

angajamentul asumat. Partea apărării a indicat că, latura subiectivă a escrocheriei se

caracterizează prin intenție directă. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatei înaintate în

cadrul cercetării judecătorești și a părții vătămate, reiese, că inculpata a ținut legătură

cu partea vătămată și după ce a primit banii. Inculpata nu a achitat careva bani părții

vătămate numai din motiv, că în ultima perioadă situația materială s-a înrăutățit vădit.

În cauza respectivă acțiunile inculpatei Madan Georgeta nu pot fi încadrate drept

escrocherie, deoarece aceasta poate apărea numai în cazul în care infractorul încă la

momentul intrării în posesia bunului avea drept scop însușirea lui și nu avea de gând

să îndeplinească angajamentul asumat. Din materialele cauzei și din probele aduse de

către învinuire nu este posibil de constatat, că Madan Georgeta avea drept scop

însușirea bunului fără a avea de gând să îndeplinească angajamentul asumat. Astfel,

a considerat că lipsește latura subiectivă a acestei infracțiuni care se caracterizează

prin intenție directă, în situația creată ne întîlnim cu un obiect al unui litigiu;

- lipsa componenței de infracțiune poate fi întemeiată și prin probele acumulate,

cum ar fi: recipisa de la f.d. 52, care confirmă o tranzacție de împrumut încheiată între

Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de 2500 euro; recipisa de la f.d. 53, confirmă

2

o tranzacție de împrumut încheiată între Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de

600 euro; recipisa de la f.d. 34, confirmă o tranzacție de împrumut încheiată între

Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de 2 700 euro cu scopul de a procura un

imobil, care din declarațiile învinuitei și a părții vătămate s-a confirmat că a fost furată;

recipisa de la f.d. 55, confirmă o tranzacție de împrumut încheiată între Madan

Georgeta și Luțcan Ana la suma de 1 200 euro; recipisa de la f.d. 55, confirmă o

tranzacție de împrumut încheiată între Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de

2050 euro;

- luând în considerație conținutul acestor acte, se face evidentă concluzia că,

între părți au fost încheiate tranzacții ce sunt reglementate de codul civil al Repuiblicii

Moldova și nu pot fi obiect al unei proceduri penale. În aceste condiții este aplicabilă

soluția prevăzută în art. 1 al Protocolului nr. 4 adițional la CEDO și anume, că nimeni

nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să

execute o obligație contractuală. Totodată, din declarațiile inculpatei Madan Georgeta,

reiese că suma de 2 500 euro nu au fost real încasați de la Luțcan Ana, ultima

folosindu-se de situația dificilă a inculpatei, că în acea zi urma să întoarcă unor

persoane suma de 5000 euro, a fost nevoită să scrie recipisa la această sumă pentru a

primi o altă sumă de 2 500 euro. Această poziție a inculpatei nu a fost combătută de

către organul de urmărire penală, cât și alte circumstanțe expuse de către Madan

Georgeta, au fost totalmente ignorate, astfel fiind admise încălcări esențiale în

descoperirea adevărului, în aceste condiții, buna credință a părții vătămate este lovită

de un viciu și anume inducerea organului de urmărire penală sau a altor persoane în

eroare pentru a atrage neîntemeiat la răspundere penală a unei persoane nevinovate,

cu scopul de a dobândi din contul acesteia a unui profit nelegitim.

În legătură după cum a demonstrat cu faptul prezentării de către partea

vătămată a unor informații neveridice, de către organul de urmărire penală nu a fost

stabilită suma prejudiciului ce constituie o componență obligatorie a infracțiunii

imputate;

- învinuirea adusă de acuzatorul de stat în fața instanței de judecată este

incompletă, crează dubii, iar probele în ansamblul lor nu dovedesc că în acțiunile

inculpatei persistă elementele calificative a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal. Pe dosarul în cauză există o mulțime de lucruri necercetate și o mulțime

de dubii, care pun la îndoială învinuirea înaintată. Art 8 alin. (3) CPP dispune că,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în

condițiile codului de procedură penală, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului. Conform art. 389 alin. (2) CPP, sentința de condamnare nu

3

poate fi bazată pe presupuneri sau în mod exclusiv ori principal. Potrivit art. 51 CP -

temeiul real al răspunderii penale, îl constituie fapta prejudiciabilă, săvârșită.

2018, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Cuțulab Victor în

numele inculpatei Madan Georgeta, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței,

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că, inculpata Madan Georgeta a săvârșit infracțiunea incriminată.

Astfel, vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită în

afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței, și

anume: declarațiile părții vătămate Luțcan Ana; procesul-verbal de ridicare din

30.05.2014 prin care de la Luțcan Ana au fost ridicate copiile autentificate ale

recipiselor care confirmă suma mijloacelor bănești pe care învinuita le-a obținut de la

partea vătămată; procesul-verbal de confruntare din 08.02.2016 efectuat între învinuita

Madan Georgeta și partea vătămată Luțcan Ana; procesul-verbal de percheziție din

18.03.2016 prin care s-a efectuat percheziția la domiciliul învinuitei, însă de la fața

locului careva bunuri nu au fost descoperite și ridicate.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpata Madan Georgeta, a

comis infracțiunea incriminată, și că, acțiunile ei au fost corect calificate și se

încadrează în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

În speța examinată instanța de fond întemeiat a reținut latura obiectivă a

infracțiunii determinate în acțiunile inculpatei Madan Georgeta, care indubitabil este

și s-a manifestat prin acțiuni directe utilizate de prima. Astfel, lucrările pricinii denotă

faptul că, inculpata sub pretextul că are nevoie de bani pentru a investi în procurarea

imobilelor în Republica Moldova, a convins partea vătămată Luțcan Ana să-i

transmită bani în sumă totală de 12300 euro și 2200 lei, după care a întocmit o recipisă

prin care s-a obligat să restituie banii primiți, fără a avea intenția întoarcerii banilor,

după care a părăsit locul comiterii infracțiunii fără să întoarcă banii părții vătămate.

Instanța de apel a stabilit indubitabil din cumulul probator examinat, intenția

inculpatei Madan Georgeta, care încă la momentul intrării în stăpânire asupra

mijloacelor bănești, aceasta urmărea scopul de a le sustrage și nu intenționa onorarea

angajamentului asumat în vederea creării unei aparențe de executare a obligației de a

restitui banii, a semnat o recipisă.

Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării precum că între Madan

Georgeta și Luțcan Ana sunt relații civile, deoarece în cazul examinat nu s-a constatat

raporturi de natură juridică civilă, de vreme ce împrejurările stabilite coroborate la

4

acțiunile inculpatei conduc la concluzia certă, că inculpata încă la momentul primirii

banilor avea drept scop însușirea acestora fără îndeplinirea angajamentului asumat.

Prima instanță a constatat just buna-credință și încrederea părții vătămate

Luțcan Ana cu care i-a oferit inculpatei banii, și în același timp, atitudinea de rea-

credință a inculpatei Madan Georgeta, care, sub pretextul că are nevoie de bani pentru

a investi în procurarea imobilelor a primit suma de bani, însă a neglijat obligațiile

angajate de a întoarce banii.

Instanța de apel a reținut că, limita între un raport civil, care are la bază un

contract de vânzare-cumpărare și un raport penal, care are la bază componența de

escrocherie, este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin

buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin rea-credință

din partea inculpatei, adică prin înșelăciune față de partea vătămată.

Raporturile civile se bazează în exclusivitate pe buna credință și diligența

părților participante, ceea ce subiectul infracțiunii, inculpata Madan Georgeta, nu le-

a manifestat.

Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată

ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpânire

asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția de a-și onora

angajamentul asumat, care este demonstrată prin: situația financiară extrem de

neprielnică a persoanei care și-a asumat angajamentul la momentul încheierii

tranzacției, lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării

angajamentului.

Situație găsindu-și reflectare și în cazul judecat or, potrivit apelului declarat de

partea apărării, s-a invocat faptul că inculpata nu a achitat careva sume de bani părții

vătămate din motiv că în ultima perioadă situația materială s-a înrăutățit vădit.

Nu poate fi acceptată achitarea inculpatei Madan Georgeta de vreme ce probele

prezentate de către acuzatorul de stat, inclusiv partea vătămată interogată într-un

proces public și sub jurământ, avertizată fiind conform art. 312 Cod penal, pentru

prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase, confirmă pe deplin și fără

ambiguități vinovăția acesteia, iar raționamentele aduse în sprijinul acestor afirmații

au un scop de a evita răspunderea.

Madan Georgeta nu avea careva raporturi reglementate prin acte juridice, care

să-i asigure posibilitatea rambursării sumei de bani primite. La fel, potrivit informației

prezentate de Casa Națională Asigurări Sociale, în perioada 2011-2014 de către Madan

Georgeta nu au fost calculate și achitate contribuții de asigurări sociale din fondul de

salariu, ceea ce dovedește că Madan Georgeta nu era angajată în câmpul muncii.

5

Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării invocate în cererea de apel,

precum că inculpata Madan Georgeta îi datorează o sumă mai mică părții vătămate

Luțcan Ana, or la materialele cauzei sunt anexate recipisele prin care inculpata este

obligată să restituie la cererea părții vătămate sumele de bani.

Argumentele invocate de avocat în cererea de apel, precum că inculpata Madan

Georgeta a fost nevoită să semneze recipisă pentru a primi o altă sumă de 2500 euro,

sunt neîntemeiate și lipsite de logică, or partea apărării nu a prezentat careva probe în

susținerea poziției respective. Mai mult ca atât că, potrivit explicației din 13 mai 2014,

inculpata Madan Georgeta a declarat că sumele de bani pe care le pretinde Luțcan Ana

într-adevăr le-a primit, iar în cadrul audierii în calitate de bănuit, Madan Georgeta nu

a contestat sumele de bani invocate de către partea vătămată.

Astfel, s-a constatat cu certitudine că Madan Georgeta abuzând de relațiile de

prietenie în care se afla cu Luțcan Ana, având intenția dobândirii ilegale a bunurilor

altei persoane, sub pretextul procurării unor terenuri și a unui imobil, a convins-o pe

ultima de a-i transmite suma de 12300 euro și 2200 lei. În realitate, după însușirea

banilor, Madan Georgeta nu i-a rambursat părții vătămate nici o parte din suma

transmisă, invocând în acest sens diferite pretexte și nu a procurat nici un teren, ceea

ce dovedește rea-intenția acesteia și nemijlocit înșelăciunea părții vătămate.

Declarațiile inculpatei, precum că a luat bani de la anumite persoane pentru

perfectarea pașaportului român, bani care îi transmitea lui Luțcan Ana, iar persoanele

nu au mai obținut cetățenia Română, respectiv a fost nevoită să întoarcă banii la toate

persoanele date, or careva dovezi în acest sens nu au fost prezentate.

Instanța de apel a respins alegațiile părții apărării invocate în instanța de apel

cu privire la achitarea inculpatei Madan Georgeta, din motiv că componența de

infracțiunea a art. 190 Cod penal a fost modificată totalmente, or aceste modificări

nicidecum nu exclud existența faptei infracționale comise de către inculpată. Mai mult

ca atât că, avocatul Victor Cuțulab în dezbateri a solicitat recalificarea acțiunilor

inculpatei Madan Georgeta în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, ceea ce denotă că nu

este clară poziția apărării, care inițial a solicitat achitarea, ulterior încetarea urmăriri

penale, ca la final în dezbateri să invoce recalificarea acțiunilor în baza art. 190 alin. (1)

Cod penal.

inculpatei, Cuțulab V., care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești

și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatei Madan G, sau recalificarea

acțiunilor acesteia în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse

neprivative de libertate.

6

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- Madan Georgeta a fost învinuită de escrocherie prin abuz de încredere, iar în

formula nouă - prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate. În aceste condiții sunt aplicabile prevederile art. 10 Cod penal, iar Madan

Georgeta urmează a fi ichitată;

- la calificarea infracțiunii, organul de urmărire penală a considerat, că toate

acțiunile Georgetei Madan legate de tranzacțiile financiare cu Luțcan Ana, pot fi

încadrate în componența prevăzută de art. 190 alin. (5) și în ansamblu fac parte din

infractiune continuă, soluție pe care o consider eronată.

Astfel, dacă luăm în considerație recipisele de la f.d. 52, ce confirmă o tranzacție

de împrumut încheiată între Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de 2 500 Euro,

de la f.d. 53 ce confirmă o tranzacție de împrumut încheiată între Madan Georgeta și

Luțcan Ana la suma de 600 Euro, recipisa de la f.d. 54 ce confirmă o tranzacție de

împrumut încheiată între Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de 700 Euro cu

scopul de a procura un automobil, de la f.d. 55 ce confirmă o tranzacție de împrumut

încheiată între Madan Georgeta și Luțcan Ana la suma de 200 Euro și recipisa de la

f.d. 55 ce confirmă o tranzacție de împrumut încheiată între Madan Georgeta și Luțcan

Ana la suma de 2050 Euro, suma totală a acestora fiind exclusă din suma prejudiciului,

duce la recalificarea acțiunilor Georgetei Madan pe prevederile art. 190 al. (1) CP,

luând în considerație modificările efectuate prin Legea Parlamentului nr. 179 din

26.07.2018, prin care a fost exclusă prevederea alin. 2) lit. c) - proprotii considerabile.

În rest invocând argumente similare celora invocate în cererea de apel (f.d. 31-

33, vol. II).

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, deoarece criticile formulate de recurent

nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală, or

reaprecierea probelor în modul propus de către autor nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

7

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lărgit a statuat asupra admiterii recursului declarat și casării

totale a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare, reieșind din

următoarele considerente de fapt și de drept prezente în cauza dată.

În esență, potrivit argumentelor invocate de recurent se constată că acesta

formulează critici împotriva deciziei instanței de apel, în particular referindu-se la

erorile prescrise de pct. 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Colegiul având în vedere esența erorilor invocate de recurent și constatând că

instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele jurisprudențiale la

judecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale, se va expune asupra erorilor

admise.

Așadar, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg

8

în pct. 4.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate

supra, interpretând eronat prevederile legii penale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel privind menținerea

condamnării inculpatei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal este afectată de eroarea de

drept prescrisă în pct. 6) alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală și anume că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare

gravă de fapt care a afectat soluția.

Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a respins apelul

avocatului declarat în numele inculpatei, partea descriptivă a deciziei trebuia să

cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea respectivă,

să indice din ce motive ele urmează a fi admise ori respinse.

Astfel, analizând decizia recurată, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel

menținând sentința nu a verificat și apreciat situația de fapt stabilită, or, instanța a

dispus condamnarea inculpatei în cele imputate fără să indice probele care

demonstrează vinovăția acesteia pentru fiecare episod în parte.

Totodată, instanța de fond doar a enumerat atât probele acuzării, cât și ale

apărării, fără a verifica veridicitatea acestora și fără a menționa care dintre ele se

resping și care se admit, contrar prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură

penală, prin care instanța are obligația să-și motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Or, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se

efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt,

cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să

se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Astfel, simpla motivare a instanței de apel precum că: ,,...analizând declaratiile

părții vătămate Luțcan Ana, precum și materialele cauzei și anume, procesul-verbal de ridicare

din 30.05.2014, procesul-verbal de confruntare din 08.02.2016 efectuat între învinuita Madan

Georgeta și partea vătămată Luțcan Ana, procesul-verbal de percheziție din 18.03.2016,

9

Colegiul penal constată că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatei în comiterea

infracțiunii imputate”, instanța de recurs o apreciază ca fiind insuficientă și nejustificată

întru menținerea soluției instanței de fond, or, potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2) Cod

de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei și în calitate de probe în

procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor

mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate,

părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc

În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei cauze

este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal,

iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii

desfășurate pentru toate părțile la proces, or, în decizia instanței de apel lipsește

analiza și aprecierea probelor.

În consecință, procedându-se în asemenea mod, instanța de apel a admis

încălcarea art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „... orice persoană

are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie

penală îndreptată împotriva sa”. În particular, instanța de apel nu a respins argumentat

toate alegațiile părții apărării invocate în cererea de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția.

Totodată, Colegiul penal lărgit indică că eroarea comisă de către instanța de apel

nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

prezentate, să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină seama de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate

aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în cererea de apel și recurs și, în dependență de datele

10

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cuțulab Victor în numele

inculpatei Madan Georgeta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 septembrie 2018, în privința cet. Madan Georgeta Xxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

11