1ra-2067/2019 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-2067/2019 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2067/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 martie 2019, declarat de avocatul Sergiu Musteață, în numele

inculpatului

Roșca Sergiu XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.08.2018 – 24.10.2018,

instanța de apel: 15.11.2018 – 28.03.2019,

instanța de recurs: 13.09.2019 – 13.11.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Roșca Sergiu

a fost condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Cererea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului

a fost respinsă.

Motocicleta de model „IJ Planeta 5”, fără numere de înmatriculare, ce aparține

lui Roșca S., și automobilul de model „Peugeot 307”, n.î. XXXXXX, ce aparține lui

Ciobanu G. urmau a fi eliberate proprietarilor la definitivarea sentinței.

1

în XXXXXX, XXXXXX, inculpatul Roșca S., fără a deține permis de conducere

valabil pentru vehicule încadrate în categoriile A, conștientizând faptul că, anterior

urcării la ghidonul unei motociclete, a consumat băuturi alcoolice și se află în stare de

ebrietate alcoolică și cunoscând, cu certitudine, că dizabilitățile fizice și lipsa

inspecției tehnice periodice îl împiedică să conducă un vehicul în siguranță, a decis să

conducă pe drumurile publice din această localitate o motocicletă cu ataș de model

„IJ Planeta 5”, fără numere de înmatriculare, avându-l ca pasager pe fratele său,

Roșca I. La ieșirea de pe un drum adiacent pe strada principală din XXXXXX,

XXXXX, conducătorul motocicletei cu ataș de model „IJ Planeta 5”, fără numere de

înmatriculare, Roșca S., până la intrarea în intersecția cu circulație nedirijată,

preventiv virării la dreapta, fiind neatent, încălcând regulile de circulație rutieră, nu s-

a asigurat că va efectua această manevră în siguranță, prin acordarea priorității

mijloacelor de transport ce se deplasau pe carosabilul străzii principale din partea

stângă, în rezultatul la ce s-a tamponat în automobilul „Peugeot 307”, n.î. XXXX

XXX, ce venea pe drumul cu prioritate, din partea stângă și care era condus

regulamentar de către Ciobanu G.

Urmare, a survenit deteriorarea mijloacelor de transport implicate în accident

rutier, precum și traumarea fizică a pasagerului motocicletei, Roșca I., care a suferit

vătămări corporale grave periculoase pentru viață, exprimate prin fractură comunitivă

deschisă dublă a ambelor oase ale gambei stângi în treimea proximală și distală cu

deplasare, plăgi ale regiunii parietale a capului, piciorului stâng, echimoză a umărului

drept.

Astfel, consecințele survenite sunt în legătură cauzală directă cu încălcarea de

către conducătorul motocicletei cu ataș de model „IJ Planeta 5”, Roșca S. a normelor

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din

13.05.2009, și anume:

pct. 3. - participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de

circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate

de circumstanțe iminente;

pct. 7. - în sensul prezentului Regulament următoarele noțiuni și termeni

semnifică: drum cu prioritate - drumul semnalizat prin indicatoarele 1.7.1-1.7.3, 2.3 și

5.2 sau drumul modernizat ori împietrit în raport cu drumul rudimentar;

pct. 10.1) - persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct

de vedere psihofiziologic și medical, b) să posede cunoștințe și să execute cerințele

prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum, c) să posede cunoștințe de acordare a primului ajutor

persoanelor traumatizate ca urmare a accidentului în traficul rutier, 2) Persoana care

conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție,

ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru

control a) permisul de conducere perfectate pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus;

2

pct. 11 lit. a) - conducătorul de vehicul, este obligat înainte de plecare să

verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în special,

funcționarea sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de iluminare și

semnalizare, c) să poarte pe cap casca de protecție prinsă cu cataramă în timpul

deplasării pe motocicletă (ciclomotor) și să asigure că pasagerii au procedat la fel;

pct. 14 - conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în

stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub

influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,

traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducerea;

pct. 39.1) – înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a

direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va

fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic;

pct. 45.1) - conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita

de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere care i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră;

pct. 59.1) - intersecția în care semafoarele nu funcționează sau în care

funcționează semnalul galben intermitent se consideră intersecție cu circulație

nedirijată. 2) La intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul

vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea

vehiculelor ce se apropie de intersecție pe drumul cu prioritate;

pct. 119 - starea tehnică și utilajul autovehiculelor și remorcilor (în continuare -

vehicule) trebuie să corespundă standardelor, altor acte normative ce țin de siguranța

traficului rutier, protecția mediului, normelor tehnice de exploatare, instrucțiunilor

întreprinderilor producătoare;

pct. 120 - pentru a fi menținute în traficul rutier, vehiculele trebuie supuse

inspecției tehnice periodice la stațiile autorizate, în condițiile stabilite de legislația în

vigoare. Confirmarea privind efectuarea inspecției tehnice o constituie ecusonul

valabil amplasat în partea dreaptă de jos a parbrizului vehiculului (cu excepția

motocicletelor și remorcilor), însoțit de raportul de inspecție tehnică periodică a

vehiculului;

pct. 121 - este interzisă exploatarea vehiculului prin retragerea plăcilor cu

numărul de înmatriculare sau de înregistrare în cazurile în care: b) acesta nu a fost

supus controlului tehnic de stat sau lipsește ecusonul ce confirmă efectuarea acestuia

sau raportul de verificare tehnică a vehiculului;

pct. 125 - vehiculul este reținut și adus la parcarea specială, pentru a interzice

exploatarea acestuia, în cazul în care: a) nu este înmatriculat în modul stabilit, c)

lipsește placa cu numărul de înmatriculare sau acesta nu corespunde celui înscris în

certificatul de înmatriculare.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut de deplin vinovăția și a solicitat

examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Dat fiind că probele administrate dovedesc în totalitate vina inculpatului,

instanța i-a încadrat acțiunile în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, ca încălcarea

3

regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că nu au fost constatate

circumstanțe atenuante și agravante, că infracțiunea incriminată inculpatului se

sancționează cu închisoare de la 4 la 8 ani, iar cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, noile limite sunt de la 2 ani și 8 luni până la 5 ani și 1

lună, concluzionând că reeducarea și corectarea acestuia este posibilă și rațională cu

aplicarea unei pedepse cu închisoarea, considerând ca fiind echitabil de a-i mai

acorda o șansă și de a suspenda condiționat executarea pedepsei.

Totodată, instanța a statuat că dispozițiile art. 227-228 Cod de procedură

penală nu stipulează posibilitatea compensării cheltuielilor pentru efectuarea

expertizelor obligatorii de către inculpat la solicitarea acuzării.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu

executare, și încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare în sumă de 961,52

lei.

Apelantul a invocat că conducerea autovehiculului în stare de ebrietate

alcoolică pune în pericol atât viața conducătorului auto, cât și a celorlalți participanți

la trafic, iar infracțiunea soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale a altei

persoane se pedepsește doar cu închisoare.

Ori, conducerea vehiculelor în stare de ebrietate alcoolică a cunoscut o

recrudescență în ultima perioadă, constituind un pericol direct și imediat la adresa

sănătății și integrității corporale a persoanei care se angajează într-o asemenea

activitate ilicită, dar și a celorlalți participanți la trafic.

În același timp, cheltuielile de judecată în sumă de 961,52 lei pentru

consumabile, combustibil și acte de expertiză, inclusiv cheltuielile de păstrare și pază

a corpurilor delicte nu se circumscriu excepțiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod

de procedură penală, astfel că recuperarea lor urmează a fi pusă în sarcina

inculpatului.

3.1. A declarat apel și martorul Ciobanu Gheorghe, solicitând casarea sentinței

în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat din contul

inculpatului prejudiciul material în sumă de 16.000 lei și moral în mărime de 5000

lei, cu eliberarea gratuită a automobilului „Peugeot 307”, n.î. XXXXXX.

Apelantul a indicat că la moment automobilul este deteriorat, se află la parcare,

iar pentru ridicarea automobilului este impus să achite 3000 lei, ulterior urmând să-l

repare din cont propriu.

Astfel, instanța de fond nejustificat nu a examinat cererile privind

recunoașterea lui în calitate de parte civilă și acțiunea civilă înaintată prin care a cerut

încasarea de la inculpat a prejudiciul material în sumă de 16.000 lei și a pagubei

morale în mărime de 5000 lei, precum și eliberarea gratuită a automobilului. Ori, are

patru copii minori la întreținere, cel mai mic având vârsta de 7 luni, iar automobilul

este una din sursele de venit.

4

Deci, urmează a fi admis în proces în calitate de parte civilă, cu atribuirea

drepturilor de a susține acțiunea civilă înaintată conform art. 61 Cod de procedură

penală.

pronunțată integral pe 14 mai 2019, apelul martorului Ciobanu Gheorghe a fost

respins ca inadmisibil.

Apelul procurorului a fost admis, casată sentința în partea pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre.

A fost exclusă dispoziția privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

Roșca Sergiu fiind considerat pedepsit în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

3 ani, cu executare de la reținere.

Potrivit art. 901 Cod penal, prima parte a pedepsei de 2 ani urmând a fi

executată în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de 2 ani fiind suspendată

condiționat.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că la stabilirea pedepsei, instanța de fond nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 90 Cod penal și nu și-a motivat soluția

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea și care, nefiind

argumentată temeinic, este lovită de nulitate.

În speță nu au fost stabilite circumstanțe ce ar justifica aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal sau aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege.

Totodată, ținând cont de împrejurările cauzei și de persoana inculpatului, nu

este rațională și rezonabilă executarea integrală a pedepsei cu închisoare în

penitenciar, existând temeiuri de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal, potrivit

cărora prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se

suspendă.

Ori, inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, dar este o persoană cu dizabilități

accentuate, se caracterizează satisfăcător, nu are antecedente penale, iar interpretarea

judiciară a prevederilor art. 901 Cod penal, în raport cu circumstanțele cauzei și

persoana lui, determină concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea

acestora.

Pe lângă aceasta, apelul declarat de martorul Ciobanu G. este inadmisibil,

potrivit art. 401 Cod de procedură penală, acesta nefăcând parte din categoria

persoanelor care pot declara apel.

solicită repunerea recursului în termen, casarea acestei decizii și menținerea sentinței

instanței de fond.

Recurentul a invocat că potrivit criteriilor de individualizare a pedepsei și

personalității inculpatului, în privința acestuia pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod

penal, nefiind rațional să execute pedeapsa închisorii.

Astfel, inculpatul se caracterizează pozitiv, are familie, acorda ajutor fratelui

său la întreținerea celor 4 copii ai acestuia, inclusiv până la acest accident, ambii fiind

într-o stare materială nu prea bună. Totodată, fratele său nu dorește ca inculpatul să

ispășească pedeapsa închisorii, deoarece acesta participa la întreținerea copiilor săi, la

5

moment, având piciorul vătămat grav în accidentul rutier. Inculpatul are remușcări și

îi pare rău de cele săvârșite, inclusiv de situația fratelui său și dorește să se afle la

libertate pentru a-l putea ajuta. Acesta nu are antecedente penale, manifestă tendința

de a-și corecta comportamentul socialmente deviant, precum și beneficiază de

sprijinul readaptării sociale din partea familiei.

Mai mult, inculpatul are o cultură juridică scăzută, iar din discuțiile cu el

rezultă că investigarea acestui accident a fost foarte superficială, nefiind exclus faptul

că celălalt șofer circula cu viteză ridicată, ce a influențat producerea accidentului.

Totodată, inculpatul nu a fost prezent la pronunțarea deciziei instanței de apel,

aceasta fiind amânată și a făcut cunoștință cu decizia după reținerea sa, la 09.07.2019,

recursul urmând a fi repus în termenul de declarare.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418

alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-

verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile.

Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 28 martie 2019, în prezența

inculpatului și a avocatului Dumitru Cazacu, comunicând că decizia motivată va fi

pronunțată la 30 aprilie 2019, pronunțarea fiind ulterior amânată pentru data de 14

mai 2019, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în

lipsa inculpatului, fiind prezent avocatului Dumitru Cazacu, la aceeași dată, ultimului

fiindu-i înmânată copia deciziei motivate, iar părților care nu s-au prezentat în ședința

de judecată le-a fost expediată copia deciziei (f.d. 183-186, 190, 191, 201, 202).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 14 mai 2019, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de

14 iunie 2019.

Totodată, recursul ordinar al avocatului a fost înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție pe 19 iulie 2019, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 211, pct. 5. din

decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

6

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Prin urmare, mențiunea recurentului că: „inculpatul nu a fost prezent la

pronunțarea deciziei instanței de apel, aceasta fiind amânată și a făcut cunoștință cu

decizia după reținerea sa la 09.07.2019, recursul urmând a fi repus în termenul de

declarare”, este lipsită de orice suport legal (pct. 5. din decizie).

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează

a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Sergiu Musteață,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, în

privința inculpatului Roșca Sergiu XXXX, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7