1ra-1374/2019 — art. 145 alin. 2 lit. i CP

1ra-1374/2019 — art. 145 alin. 2 lit. i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1374/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Stropșa Ion și de către avocatul acestuia Covganeț Ludmila, de către

inculpatul Vasilati Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2019 și a sentinței Judecătoriei Ungheni din 04

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Stropșa Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s. xxxxx,

r-nul xxxxx, domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx

și

Vasilati Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat s. Xxxxx, r-nul Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 08.12.2018 – până la 04.01.2019

instanța de apel:

de la 08.02.2019 – până la 12.03.2019

instanța de recurs ordinar:

de la 31.05.2019 – până la 13.11.2019

C O N S T A T Ă :

judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Stropșa Ion Xxxxx și Vasilati Andrei

Xxxxx au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod

penal, la câte 30 de ani închisoare, fiecare.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin

prezenta sentință, le-a fost adăugat parțial lui Stropșa Ion și Vasilati Andrei, pedeapsa

fixată prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni din 23 noiembrie 2017,

stabilindu-le pedepse definitive a câte 30 de ani închisoare, fiecăruia, cu executare în

penitenciar de tip închis.

1

A fost încasat de la Stropșa Ion și Vasilati Andrei în mod solidar în beneficiul lui

Pîrlici Alexandr paguba morală 500.000 lei, 27.848 lei – prejudiciul material, 5.000 lei –

cheltuieli judiciare.

aproximativ la mijlocul lunii iulie 2018, după un consum de băuturi alcoolice, urmare

a unui conflict apărut cu Pîrlici Vladimir, care se afla cu ei în aceiași locuință,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul lipsirii de viață

a persoanei, intenționat, i-au aplicat ultimului mai multe lovituri cu mâinile și

picioarele peste suprafața corpului, cauzându-i victimei Pîrlici Vladimir, leziunii

corporale incompatibile cu viața, care au determinat decesul acestuia în scurt timp.

Pentru a ascunde urmele infracțiunii, Vasilati Andrei și Stropșa Ion, au aruncat

cadavrul victimei în groapa veceului din curtea aceleiași gospodării, peste care au

aruncat o cantitate mare de chirpici, iar la data de 18 august 2018, urmare a căutărilor

întreprinse, cadavrul acestuia a fost depistat în stare de putrefacție.

Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpaților Stropșa Ion și Vasilati Andrei, a fost calificată de drept, în baza art. 145 alin.

(2) lit. i) Cod penal – omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit de două

persoane.

3.1 Inculpatul, Stropșa Ion, la data de 21 ianuarie 2019, care a solicitat casarea

acesteia, deoarece i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, fără a fi luat în considerație

faptul că a recunoscut vina și s-a căit sincer, urmând a fi aplicate și prevederile art. 79

Cod penal și a-i fi stabilită o pedeapsă mai blândă.

3.2 Inculpatul, Vasilati Andrei, la data de 11 ianuarie 2019, care a solicitat

casarea acesteia, menționând că se căiește de cele săvârșite, însă pedeapsa stabilită este

una prea aspră, deoarece are o vârstă tânără și vrea și el să-și creeze o familie.

fost respinse apelurile declarate și menținută sentința.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, respectiv

întemeiat a ajuns la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunea imputată lor.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpații, în cadrul examinării cauzei în

prima instanță au recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d.

56, 57, v. 2), respectiv cauza a fost judecată în procedură simplificată, conform art. 3641

Cod de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că inculpații au comis infracțiunea imputată lor,

iar acțiunile acestora au fost corect calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Codul penal

- omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit de două persoane.

2

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate

cu dispozițiile art. art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

De către instanța de apel s-a reținut că, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal,

infracțiunea săvârsită de către Vasilati Andrei și Stropșa Ion, în funcție de caracterul

și gradul prejudiciabil se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave. De

asemenea, corect au fost reținute ca circumstanțe atenuante: recunoașterea vinei și

căința sinceră. Ca circumstanțe agravante, prima instanță a reținut - săvârșirea

infracțiunii de către o persoană, care anterior a fost condamnată pentru infracțiune ce

are relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate.

Instanța de apel a conchis că, la adoptarea sentinței de condamnare, s-a ținut cont

de semnele obiective ce țin de realizarea faptei comise de inculpați, în cazul dat, fiind

comis un omor săvârșit de două persoane, deoarece persistă intenția directă a

făptuitorilor de lipsire a victimei de viață.

A fost reținut acel fapt că, inculpații au avut scopul de a-l lipsi de viață pe Pîrlici

Vladimir, iar acțiunile comise în acest scop, prezintă o gravitate sporită. În

împrejurarea în care inculpații Vasilati Andrei și Stropșa Ion au comis infracțiunea,

este îndreptățită agravarea răspunderii penale, de vreme ce aceștia au atentat la viața

victimei. După cum reiese din raportul de expertiză medico-legală, inculpații i-au

aplicat victimei mai multe lovituri cu mâinile și picioarele peste suprafața corpului,

cauzându-i acesteia, leziunii corporale incompatibile cu viața, care au determinat

decesul ultimului în scurt timp, iar pentru a ascunde urmele infracțiunii, Vasilati

Andrei și Stropșa Ion, au ascuns cadavrul victimei în groapa veceului, peste care au

aruncat o cantitate mare de cărămidă.

În opinia instanței de apel, reieșind din multitudinea loviturilor și caracterul

vătămărilor corporale depistate la victimă, prima instantă justificat a ajuns la

concluzia că inculpaților urmează să le fie aplicată detenția pe viață, însă, ținând cont

de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, corect le-a numit pedeapsă acestora

sub formă de închisoare pe un termen de câte 30 de ani, fiecăruia, în baza art. 145 alin.

(2) lit. i) Cod penal.

Cu referire la argumentul apelantului Stropșa Ion, precum că în privința lui pot

fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, în temeiul căruia urmează a-i aplica o

pedeapsă mai blândă, instanța de apel a menționat că, în cazul dat, prevederile art. 79

Codul penal nu sunt aplicabile, deoarece circumstanțe excepționale nu au fost

constatate. Cu referire la argumentele apelantului, precum că și-a recunoscut vina, se

căiește de cele comise, considerându-le ca circumstanțe excepționale, ce ar face posibil

de aplicat o pedeapsă mai blândă, în baza art. 79 Cod penal, în privința inculpatului

Stropșa Ion, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate și le-a respins, deoarece

legiuitorul, estimând pericolul social al infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) Cod

penal, a stabilit că această faptă prejudiciabilă se pedepsește cu închisoare de la 15 la

3

20 de ani sau cu detențiune pe viață, respectiv prima instanță deja i-a atenuat

pedeapsa, aplicând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, numindu-i o

pedeapsă de 30 de ani închisoare.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și rațional le-a aplicat

lui Vasilati Andrei și Stropșa Ion, în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, pedeapsa

închisorii pe un termen de 30 de ani, ținând cont și de faptul că dânșii au recunoscut

faptele indicate în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în fază de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală

În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că, pedeapsa numită

inculpaților este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către prima instanță, totodată

ținând cont și de scopul legii penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Codul penal.

6.1 Avocatul Covganeț Ludmila în numele inculpatului Stropșa Ion, la data de 04

mai 2019, care solicită casarea acestora în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării

cheltuielilor judiciare din contul ultimului și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

lui Stropșa Ion să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă și să fie respins ca neîntemeiat

demersul procurorului privind compensarea de către inculpat a cheltuielilor judiciare

pentru efectuarea expertizei.

În motivarea apelului invocă:

- instanțele de fond i-au aplicat inculpatului Stropșa Ion o pedeapsă prea aspră,

în raport cu factorii determinanți și importanți ai cauzei și anume că, ultimul a

conștientizat periculozitatea acțiunilor sale și consecințele generate, a recunoscut vina

integral, precum și prejudiciul cauzat prin acțiunile sale, s-a căit sincer de cele

întâmplate, solicitând judecarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod de procedură

penală;

- aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Stropșa Ion va

asigura aplicarea unei pedepse echitabile;

- instanța de apel nu a analizat obiectiv circumstanțele cauzei, nu a ținut cont de

principiul individualizării pedepsei penale, nu s-au respectat cerințele art. 6 CEDO

privitor la asigurarea unui proces echitabil, nu s-a expus din care motive a aplicat o

pedeapsă aspră, deoarece în cauză nu sunt impedimente pentru aplicarea unei

pedepse mai blânde;

- instanțele de judecată ierarhic inferioare neîntemeiat au admis cerința

acuzatorului de stat privind compensarea de către inculpat a cheltuielilor legate

pentru efectuarea expertizei judiciare și anume suma de 33.727 lei;

- neîntemeiat au fost încasate cheltuielile judiciare din contul inculpatului pentru

efectaurea expertizelor judiciare, deoarece conform prevederilor art. 143 alin. (1) Cod

de procedură penală, este stipulat expres că expertiza se dispune și se efectuează în

mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul

nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul;

4

- plata pentru efectuarea acțiunilor procesuale, nu urmează a fi încasată din

contul inculpatului, deoarece atât normele procesual-penale relevante cauzei,

cuprinse în art. 227-229, precum și cele din Legea specială nr. 68 cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar, stabilesc că responsabili pentru achitarea

plăților încasate de la stat în folosul organelor împuternicite cu efectuarea expertizelor

judiciare, sunt ordonatorii unor atare acțiuni procesuale. Astfel, cheltuielile judiciare

suportate pentru instrumentarea acestei cauze urmează a fi acoperite din bugetul de

stat, respectiv acestea nu pot fi încasate din contul inculpatului, deoarece ultimul și

apărătorul său nu le-a ordonat.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

6.2 Inculpatul Stropșa Ion, la data de 13 mai 2019, care solicită casarea acestora,

cu pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului ordinar inculpatul invocă că, nu este de acord cu

hotărârile pronunțate, deoarece a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură

simplificată, respectiv urma a-i fi stabilită o pedeapsă de 17 ani închisoare.

6.3 Inculpatul Vasilati Andrei, la data de 30 iulie 2019, care solicită casarea

acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel și restabilirea

termenului de recurs.

În motivarea recursului ordinar inculpatul invocă că:

- prezenta cauză a fost judecată în procedură simplificată, respectiv urma să se

țină cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală și să fie redusă pedeapsa

cu o treime;

- la caz lipsesc date că, au fost respectate prevederile art. 166 alin. (7) Cod de

procedură penală, adică faptul că la reținerea persoana trebuie să fie prezentată, în

fața unui magistrat;

- nu s-au respectat prevederile art. art. 185-187 Cod de procedură penală, care

stipulează respectare procedurii de arest;

- până în prezent nu a primit copia deciziei motivate și dispozitivul deciziei

instanței de apel.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate și

a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate ale

inculpatului Stropșa Ion și apărătorului acestuia, deoarece instanța de apel și-a

argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite inculpaților, ținând

cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei. Totodată,

recursul declarat de către inculpatul Vasilati A., urmează a fi decis inadmisibilitatea

acestuia, ca depus peste termen, deoarece a omis termenul legal de 30 de zile pentru

depunerea recursului ordinar.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, din

următoarele considerente:

5

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 al aceluiași Cod.

Dispoziția art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel doar în prezența temeiurilor menționate de norma dată.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpatul Stropșa Ion și de către

avocatul acestuia Covganeț Ludmila:

În recursul declarat, avocatul Covganeț Ludmila, în numele inculpatului Stropșa

Ion, indică temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând

următoarele cazuri de casare incidente în opinia apărătorului, în prezenta speță și

anume: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, în recursul declarat, inculpatul Stropșa Ion, nu a indicat careva temei

de drept din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind

din conținutul acestuia, recurentul invocă dezacordul cu individualizarea pedepsei

stabilite lui. Astfel, luând în considerație cele invocate, Colegiul, întrevede semnalarea

temeiului pentru recurs stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

adică la caz s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În același timp, instanța de recurs atestă că inculpatul și apărătorul acestuia în

recursurile declarate nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele de judecată

și nici încadrarea juridică a acțiunilor comise de Stropșa Ion, din care considerente

Colegiul penal nu se va expune referitor la aceste aspecte.

Referitor la temeiul de casare, indicat de apărător și stipulat la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, după cum rezultă din criticile recursului, Colegiul penal

statuează, că acest temei pentru recurs, în prezenta speță nu s-a confirmat. La acest

capitol, instanța de recurs menționează că, prin apelul declarat de către inculpatul

Stropșa Ion, acesta a invocat ca argumente de bază - dezacordul cu stabilirea unei

pedepse prea aspre, fără a se ține cont de faptul că a recunoscut vina și s-a căit sincer,

urmând a fi aplicate și prevederile art. 79 Cod penal, adică chestiuni asupra cărora

urma să se expună instanța de apel. În cele din urmă, verificând dacă instanța de apel

s-a pronunțat asupra criticilor invocate de apelant și dacă hotărârea adoptată conține

concluzii întemeiate asupra considerentelor expuse, în viziunea Colegiului, instanța

6

ierarhic inferioară a respectat prevederile alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală,

fiind oferite răspunsuri la argumentele esențiale, care au și constituit fondul apelului.

Astfel, instanța de recurs consideră că, hotărârea contestată corespunde

cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de procedură penală, cuprinzând temeiuri

de fapt și de drept, ce au dus la respingerea apelului declarat de către inculpatul

Stropșa Ion.

Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal nu

și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat și semnalat de către recurenți,

și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță,

deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu

privire la individualizarea pedepsei inculpaților, fără a fi admise careva erori în acest

sens, stabilind în privința lui Stropșa Ion o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă

sub formă de închisoare pe un termen de 30 de ani, cu executare în penitenciar de tip

închis.

Din sumarul recursului, Colegiul penal reține că, recurenții critică hotărârile

judecătorești, deoarece la caz au fost reținute și circumstanțe atenuante, însă instanțele

de judecată neîntemeiat au aplicat inculpatului pedeapsa maximă prevăzută de

sancțiunea infracțiunii imputate, prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, astfel, în opinia recurenților, inculpatului Stropșa Ion urma a-i fi

stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen mai redus.

Analizând circumstanțele și lucrările dosarului, în raport cu temeiul invocat

pentru recurs, Colegiului penal menționează că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

De asemenea, Colegiul evidențiază că, inculpatul Stropșa Ion a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, iar prima instanță a

acceptat această solicitare și a examinat cauza în procedura simplificată, în

corespundere cu prevederile legale.

Prin urmare, la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost admisă

procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, instanța urmează să ia în considerare atât prevederile din alin. (8) art. 3641 Cod

de procedură penală, cât și prevederile art. 75-88 din Cod penal care reglementează

modalitatea individualizării pedepselor persoanelor condamnate.

7

În acest context, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută

vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile

Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641

Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată va ține cont de gravitate infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către

instanță prin încheiere, beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul

comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață

se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, sancțiunea art.

145 alin. (2) lit. i) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul Stropșa Ion,

prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață.

În cazul în care instanța va concluziona că este necesar de a aplica cea mai severă

pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, ea va menționa despre acest fapt în partea

descriptivă a hotărârii și va aplica pedeapsa cu închisoare de 30 de ani, conducându-

se de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fapt remarcat și în

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr. 13 din 16.12.2013, Cu privire la

aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești.

Deci, în speța supusă judecării, Colegiului constată că, instanțele ierarhic

inferioare au reținut în hotărârile sale ca circumstanțe atenuante, conform art. 76 Cod

penal – recunoașterea vinei și căința sinceră, iar ca circumstanțe agravante, conform

art. 77 Cod penal, au fost stabilie – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune care are relevanță pentru cauză și

săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate. Totodată, Colegiul penal consideră că,

instanțele de judecată just au luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al

faptei săvârșite, ce se clasifică potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal ca infracțiune

excepțional de gravă, persoana celui vinovat – care potrivit caracteristicii (f.d. 120, v.

1) aceasta se caracterizează negativ, adică este violent în familie și locuri obștești, nu

este angajat în câmpul muncii. De asemenea, instanțele de fond au reținut acel fapt că

inculpații au săvârșit infracțiunea de omor, fiind în perioadă de probațiune, în urma

unei condamnării la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată (f.d. 125-129, v.

1). La fel, s-a ținut cont de modul săvârșirii infracțiuni de către vinovați și anume după

ce au aplicat victimei mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului în rezultatul

cărora ultimul a decedat, inculpații au aruncat cadavrul în groapa unui veceu și l-au

8

acoperit cu chirpici din argilă, pentru a ascunde urmele infracțiunii. Astfel, ținând cont

de scopul legii penale, de a restabili echitatea socială, de a corecta persoanele vinovate

și de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea ultimilor, cât și altor

persoane condamnate, Colegiul statuează că, instanțele de fond întemeiat au conchis

că unica pedeapsă care poate fi aplicată inculpaților în prezenta speță este detențiunea

pe viață, reieșind din circumstanțele cauzei stabilite, fapt care a fost menționat în

hotărârile sale, respectând astfel prevederile legale.

În viziunea instanței de recurs, pericolul social sporit al inculpatului Stropșa Ion

se atestă și din declarațiile date la urmărirea penală de către martorul Căpățină

Nicolae, care a afirmat că inculpații sunt persoane violente, au stat la pușcărie (f.d. 38-

40, v. 1). De asemenea și martorul Mamaliga Tamara, concubina inculpatului Stropșa

Ion, a confirmat că ultimul este o persoană periculoasă, agresivă, a aplicat de mai

multe ori violența asupra sa, are antecedente penale tot pentru infracțiuni comise cu

aplicarea violenței, acesta prezentând pericol pentru copii săi și pentru alte persoane

(f.d. 41-42, v. 1). La fel și martorul Catran Anna a declarat că Vasilati Andrei și Stropșa

Ion sunt periculoși pentru societate, sunt foarte agresivi, au bătut mai multe persoane

din sat, consumă des băuturi alcoolice și nu realizează ce fac (f.d. 44, 54, v. 1). Fiind

audiat martorul Mamaliga Gheorghe, acesta a declarat că Stropșa Ion consuma zilnic

băuturi alcoolice și când este în stare de ebrietate devine foarte violent, prezintă

pericol pentru cetățeni (f.d. 45, v. 1).

Referitor la argumentele recurenților privind prezența cumulului de

circumstanțe atenuante, care în opinia lor nu au fost luate în considerație, instanța de

recurs menționează că, instanțele de fond au ținut cont de căința sinceră și

recunoașterea vinei, mai mult ca atât acestea au atras și incidența procedurii

simplificate de judecare a cauzei penale, pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală și respectiv învederând acel fapt că, instanțele de judecată au ajuns la

concluzia de a stabili inculpaților pedeapsa cu detențiunea pe viață, urmare a efectelor

prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, le-a fost stabilit justificat,

fiecăruia, pedeapsă cu închisoare pe un termen de câte 30 de ani.

Așadar, instanța de recurs consideră că, sunt nefondate și insuficiente alegațiile

recurenților în partea posibilității aplicării unei pedepse mai blânde, adică a unui

termen de pedeapsă cu închisoare mai redus inculpatului Stropșa Ion, având în vedere

că la caz sunt un șir de împrejurări ce nu pot fi neglijate, precum ar fi gravitatea

săvârșirii infracțiunii imputate de omor, modul în care infracțiunea a fost comisă în

participație cu altă persoană, personalitatea acestuia, care se caracterizează negativ și

prezintă pericol pentru societate, săvârșirea infracțiunii în perioadă de probațiune,

fapt ce a atras stabilirea pedepsei definitive și pentru cumul de sentințe, conform art.

85 alin. (1) Cod penal, respectiv circumstanțele atenuante reținute la caz, în raport cu

cele menționate mai sus nu pot răsturna hotărârile judecătorești adoptate în prezenta

speță de către instanțele de fond .

Luând în considerație cele expuse supra, Colegiul penal nu constată prezența în

cauza dată a unui cumul de circumstanțe atenuante sau împrejurări ce ar permite

redozarea pedepsei cu închisoare pentru o perioadă mai scurtă, deoarece prevalează

9

calitatea circumstanțelor agravante și a împrejurărilor cauzei ce permit stabilirea unei

pedepse maximale cu închisoare, prevăzută de sancțiunea infracțiunii imputate

inculpatului Stropșa Ion.

Cât privește criticile apărătorului privind încasarea nejustificată de către instanța

de fond a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, la caz, din

contul inculpatului Stropșa Ion, Colegiul penal nu se va expune asupra acestora, dat

fiind faptul că asemenea argumente nu au fost invocate în apel de către inculpatul

menționat și partea apărării la etapa cercetării judecătorești în instanța de apel,

respectiv această chestiune nu a fost obiect de discuție în instanța de apel, pentru a fi

oferite răspunsuri în acest sens de către instanța ierarhic inferioară, fiind înaintate

direct la etapa recursului ordinar, ceea ce este inadmisibil și atrage incidența

prevederilor alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel.

În concluzie, instanța de recurs statuează că, termenul pedepsei de 30 de ani

închisoare, stabilit inculpatului Stropșa Ion de către instanțele de fond, prin prisma

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și modalitatea de executare a pedepsei

stabilită în sarcina ultimului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât persoana

vinovată să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare, precum și extirparea scopurilor negative din conștiința

inculpatului, iar aplicarea unei pedepse mai blânde ultimului, poate încuraja pe viitor

săvârșirea altor infracțiuni.

În aceste condiții, Colegiul consideră că, nu a fost constatată prezența în speța

examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal conchide că, recursurile ordinare

declarate de către inculpatul Stropșa Ion și de către apărătorul acestuia, sunt vădit

neîntemeiat și în consecință inadmisibile.

Cu referire la recursul ordinar declarate de către inculpatul Vasilati Andrei:

În conformitate cu art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401,

persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sânt în drept să declare

recurs ordinar. Astfel, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar, atât în latura

penală, cât și în cea civilă.

Opozant, mențiunii indicate de către autorul prezentului recurs, precum că nu a

recepționat decizia motivată și dispozitivul acesteia până în prezent, Colegiul penal

menționează că, potrivit art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a

recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Prin urmare, termenul

de atac se calculează de la data când a fost pronunțată decizia motivată și nu de la data

când a fost recepționată de către participanții la proces.

Din actele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la data 12 martie 2019, în prezența participanților la

10

proces, inclusiv a inculpatului Vasilati Andrei și a apărătorului acestuia, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și

dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 98-101, 102 v. 2), din care rezultă că aceștia au fost

înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale pentru data de 09 aprilie

2019 ora 14.00.

Respectiv, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel

(f.d. 101 v. 2) rezultă că, la data de 09 aprilie 2019, în prezența procurorului, a fost

pronunțată decizia motivată, fiindu-i înmânată copia acesteia, fapt confirmat prin

recipisa din 09.04.2019 (f.d. 111 v. 2), iar inculpații și apărătorii acestora, precum și

succesorul părții vătămate nu au fost prezenți la pronunțarea motivată a deciziei. Tot

din materialele cauzei se constată că, prin intermediul serviciului de escortă a

persoanelor deținute, au fost transmise 4 copii ale hotărârii motivate a instanței de

apel, iar apărătorilor și succesorului părții vătămate le-a fost expediată prin poștă

copia deciziei motivate pentru cunoștință (f.d. 112, v. 2).

Prin urmare, Colegiul atestă că inculpatul Vasilati Andrei a declarat recurs

ordinar împotriva deciziei instanței de apel, la data de 30 iulie 2019, fapt confirmat

prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei poștale, aplicată pe plicul

anexat la recurs (f.d. 142, v. 2).

În prezenta speță, Colegiul penal specifică, că termenul de 30 de zile se calculează

începând cu data de 10 aprilie 2019, adică a doua zi după pronunțarea deciziei, ținând

cont de dispozițiile legale prevăzute în art. 422, raportate la cele stipulate la art. 231

alin. (3) Cod de procedură penală și se epuizează la sfârșitul zilei de 13 mai 2019,

învederând faptul că a 30-a zi pentru declararea recursului, adică 10-12 mai 2019 au

fost zile de odihnă. Însă, inculpatul Vasilati Andrei a depus recurs ordinar, abia la data

de 30 iulie 2019, adică după expirarea termenului de 30 de zile pentru depunerea

recursului ordinar.

Instanța de recurs menționează că, inculpatul a fost înștiințată în prezența

avocatului său, despre data pronunțării deciziei motivate, chiar și în cazul

neprezentării la pronunțarea deciziei integrale, aceștia urmau să dea dovadă de

diligență la realizarea dreptului părții apărării de a ataca hotărârea instanței de

judecată, cu care nu au fost de acord.

Prevederile alin. (2) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după

expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

Totodată, Colegiul remarcă acel fapt că, legea procesual-penală nu stabilește alte

condiții de calculare a termenului pentru recurs, decât cel prevăzut la art. 422 Cod de

procedură penală, și anume de la data pronunțării deciziei.

11

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile

pentru declararea recursului ordinar, de către inculpatul Vasilati Andrei a fost depășit,

impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat peste

termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2019 în cauza penală în privința lui

Stropșa Ion Xxxxx și Vasilati Andrei Xxxxx, pe motiv că recursurile declarate de către

inculpatul Stropșa Ion și de către avocatul acestuia Covganeț Ludmila sunt vădit

neîntemeiate, iar recursul declarat de către inculpatul Vasilati Andrei este declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 12 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

12