1ra-2045/19 — art. 152 CP

1ra-2045/19 — art. 152 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2045/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Lunga Dmitri în numele inculpatului și de partea vătămată și avocatul său,

Tampei Tatiana, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Central din 04 iulie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 08 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui:

Rudoi Anatolii xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.02.2018 – 04.07.2018;

Instanța de apel: 24.08.2018 - 08.12.2018;

Instanța de recurs: 09.09.2019 – 13.11.2019.

C O N S T A T Ă:

Rudoi Anatolii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

152 alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei legi, prin aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 (o sută șaizeci) ore.

S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Rudoi Anatolii

în beneficiul părții vătămate Tebeniov Anatoli, suma de 645 (șase sute patruzeci și

cinci) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlul de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Anatolii la 18 noiembrie 2017, aproximativ la ora 13:00, aflându-se în scara

blocului locativ situat în mun. Chișinău, bd. Traian 6/2, în baza relațiilor reciproc

ostile, acționând cu intenție directă, i-a aplicat lui Tebeniov Anatoli, multiple

lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzându-i ultimului conform

raportului de expertiză judiciară din 15 ianuarie 201 8, fractura coastei X pe stânga,

hemotom periorbital stânga, excoriații la nivelul capului, echimoze și excoriații la

nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală medie.

1

Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza 152 alin. (1) Cod

penal – vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu

este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar

care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății.

3.1 avocatul Tatiana Tampei și partea vătămată Tebeniov Anatoli

solicitând casarea în latura stabilirii pedepsei inculpatului Rudoi Anatolii, care este

prea blândă și în privința acțiunii civile care a fost acceptată doar parțial.

În susținerea apelului, avocatul Tatiana Tampei și partea vătămată Tebeniov

Anatoli a invocat că instanța de judecată i-a aplicat o măsură de pedeapsă prea

blândă inculpatului Rudoi Anatolii, or această categorie de pedeapsă nu va avea

efectul scontat, deoarece inculpatul manifestă și acum, după pronunțarea sentinței

un comportament inadecvat, fiind vecinul părții vătămate, când îl vede se exprimă

cu cuvinte necenzurate. Inculpatul formal a recunoscut vina și s-a căit. Nu a fost

sincer în căința sa.

În rezultatul vătămărilor corporale pricinuite de către inculpatul Rudoi

Anatolii, starea sănătății părții vătămate s-a înrăutățit. Fiind la o vârstă mai

înaintată de 78 de ani, restabilirea situației anterioare a sănătății este foarte lentă.

Din cauza loviturilor la nivelul capului are dereglări de vedere, de auz, are dureri

de dinți, care se clatină, foarte des are dureri de cap, amețeli, insomnii și

hipertensiune arterială. Medicul stomatolog i-a recomandat să facă un tratament

mai aprofundat la dinți, dar din cauza că, nu are bani, nu a făcut acest tratament.

Instanța de judecată, nu a luat în considerare că, va suporta pe viitor

cheltuieli pentru reabilitarea stării de sănătate.

Inculpatul Rudoi Anatolii, până la momentul de față nu l-a ajutat cu nimic.

Partea vătămată din contul pensiei mici pe care o primește, achită toate

medicamentele necesare.

Cu privire la prejudiciul moral, consideră că, instanța eronat a apreciat

cuantumul prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei, or suma de 40 000 (patru

zeci mii) lei, este o sumă rezonabilă, adecvată, deoarece vătămările corporale

pricinuite, i-au distrus sănătatea, iar la 78 de ani, foarte greu își revine.

A avut de suferit și suferințele sale continuă, deoarece nu poate dormi

nopțile, a devenit mai stresat.

După loviturile primite de la inculpat, a avut ochii roșii, pielea de pe cap cu

zgârâituri era inflamată, acum vede și aude rău, îi tremură mâinile, are pierderi de

memorie, din cauza coastei fracturate nu se putea mișca. Și acum simte

consecințele vătămării corporale pricinuite de inculpat.

3.2. avocatul Dmitri Lunga cu inculpatul Rudoi Anatolii solicitând casarea

sentinței, în latura civilă în partea încasării din contul Rudoi Anatolii în beneficiul

părții vătămate a prejudiciului moral în suma de 10 000 lei și a dispune rejudecarea

cauzei în instanța de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri privind încasarea din

2

contul Rudoi Anatolii în beneficiul părții vătămate a prejudiciuluilui moral cauzat

în mărime de 1000 lei, iar în rest, pretențiile formulate față de Rudoi Anatolii să fie

respinse ca neîntemeiate.

În susținerea apelului, s-a invocat că suma încasată cu titlu de prejudiciu

moral în mărime de 10 000 lei în beneficiul părții vătămate este exagerată și

neîntemeiată, dat fiind faptul că, suma acestor despăgubiri, în mod evident, nu

corespunde dispozițiilor legislației RM și practicii CEDO.

Inculpatul Rudoi Anatolii menține declarațiile făcute la faza de urmărire

penală recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate prevăzute de alin.

(1) art. 152 Cod Penal.

Inculpatul Rudoi Anatolii conștientizează pe deplin gravitatea infracțiunilor

săvârșite, eventualitatea consecințelor primejdioase și se căiește sincer de cele

comise, declarând pe propria răspundere că, nu va mai săvârși alte acțiuni ilegale.

Rudoi Anatolii a cerut scuze de mai multe ori, a fost gata se achite

prejudiciul material în volumul deplin până la pronunțarea sentinței, însă partea

vătămată categoric a refuzat să primească, ceea ce se confirmă și prin procesele

verbale ale ședințelor de judecată.

Totodată, este confirmat și faptul comportamentului provocator, agresiv și

de rea-credință ale părții vătămate, care la rândul său a recunoscut că, l-a numit pe

Rudoi Anatolii cu cuvinte necenzurate.

Luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea

suferințelor raportate, atitudinea și provocările părții vătămate, consideră necesar

de a acorda drept compensație morală suma de 1000 lei, ce reprezintă o satisfacție

echitabilă cum indică art. 41 al Convenției europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale.

Suma de 1000 lei reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum

diminuată a prejudiciului moral cauzat, luând în considerație atitudinea și rea-

credința părții vătămate.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral Colegiul penal urmează să

verifice dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu

următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a

suferințelor fizice; capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral;

condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată.

decembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Dmitri Lunga și a

inculpatului Rudoi Anatolii și admis apelul avocatului Tampei Tatiana și a părții

vătămate Tebeniov Anatoli, casată parțial sentința, în partea laturii civile și

pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de lege prin

care a fost admisă acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul inculpatului

Rudoi Anatolii în beneficiu lui Anatoli Tebeniov 20 000 lei cu titlul de prejudiciu

moral, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.

3

4.1. Motivele invocate de apelanți în partea pedepsei aplicate inculpatului,

au fost apreciate de către instanța de apel drept nefondate, în acest sens

menționându-se că în sentință se cuprind date privind persoana inculpatului,

gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei,

fiind luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă. Astfel,

prima instanță motivat a stabilit categoria de pedeapsă, relevând în cuprinsul

sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, influența pedepsei asupra

corectării și reeducării inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că

atingerea scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea închisorii.

Cerința inculpatului și a avocatului acestuia privind micșorarea cuantumului

despăgubirii morale până la suma de 1000 lei, a fost apreciată nefondată dat fiind

faptul că, potrivit materialelor cauzei s-a stabilit cu certitudine că, Rudoi Anatolii i-

a aplicat lui Tebeniov Anatoli, multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiză judiciară nr.

201802D0045 din 15 ianuarie 2018, fractura coastei X pe stânga, hemotom

periorbital stânga, excoriații la nivelul capului, echimoze și excoriații la nivelul

feței, ce se califică ca vătămare corporală medie. Totodată, partea vătămată

Tebeniov Anatoli, în urma violenței aplicate în privința sa, a suportat o schimbare

înrăutățită a sănătății, manifestându-se prin dureri de cap, de dinți, amețeli,

insomnii și hipertensiune arterială; i s-a înrăutățit vederea și foarte greu își revine

după infracțiunea comisă asupra sa de către Rudoi Anatolii care i-a aplicat lovituri

și i-a pricinuit conform raportului de expertiză vătămări corporale medii.

Cu referire la constatarea primei instanțe de a încasa doar 10000 lei cu titlu

de prejudiciu moral și cerința părții vătămate și a avocatului acesteia de a încasa

40000 lei cu titlu de prejudiciu moral, instanța de apel a conchis că suma dispusă

spre încasare de instanța de fond este prea mică, iar cea solicitată de partea

vătămată este prea mare, apreciind că suma de 20000 lei va avea efect

compensatoriu pentru partea vătămată.

5.1. avocatul Lunga Dmitri în numele inculpatului, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 16) Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a acesteia, doar în latura civilă, în partea încasării prejudiciul moral

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune încasarea a 1000 lei prejudiciul

moral din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate și în rest pretențiile

formulate a fi respinse ca neîntemeiate.

În motivarea recursului s-a invocat că inculpatul Rudoi Anatolii Andrei

menține declarațiile făcute la faza de urmărire penală și își recunoaște vinovăția în

săvîrșirea infracțiunii incriminate prevăzute de alin. (1) art. 152 Cod penal.

Inculpatul Rudoi Anatolii Andrei conștientizează pe deplin gravitatea

acțiunilor săvîrșite, eventualitatea consecințelor primejdioase și se căiește sincer de

4

cele comise, declarînd pe propria răspundere că nu v-a mai săvîrși alte acțiuni

ilegale.

Este necesar de luat în considerație faptul că Rudoi Anatolii a cerut scuze de

mai multe ori, a fost gata să achite prejudiciul material în volumul deplin pînă la

pronunțarea sentinței, însă partea vătămată categoric a refuzat să primească suma

solicitată, ceea ce se confirmă și prin procesele verbale ale ședințelor de judecată.

Totodată, este confirmat și faptul comportamentului provocator, agresiv și

de rea-credință ale părții vătămate, care la rîndul său a recunoscut că l-a numit pe

Rudoi Anatolii cu cuvinte necenzurate.

În termenii Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral, se exprimă prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea

suferințelor suportate, atitudinea și provocările părții vătămate, considerăm necesar

de a acorda drept compensație morală suma de 1000,00 lei, ce reprezintă o

satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Suma de 1000 lei reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum

diminuată a prejudiciului moral cauzat, luînd în considerație atitudinea și rea-

credința a părții vătămate.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral Colegiul penal urmează să

verifice dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu

următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a

suferințelor fizice; capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral;

condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată.

Conform informației nr. 15 din 31.12.2017, suma venitului ale cet. Rudoi

Anatolii constituie 9883,00 lei, ce din start nu permite satisfacerea cerinței părții

vătămate privind achitarea prejudiciului moral, iar acest fapt de loc nu a fost luat în

considerație de către Curtea de Apel Chișinău.

5.2 partea vătămată și avocatul său, Tampei Tatiana solicită casarea

parțială a deciziei instanței de apel, doar în partea stabilirii pedepsei inculpatului și

în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Rudoi Anatolii, în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal, a-i numi o pedeapsă mai aspră și a mări

cuantumul prejudiciului moral.

În susținerea recursului declarat se invocă că ambele instanțe au evaluat

superficial suferințele părții vătămate și au dispus încasarea unei sume insuficiente

pentru partea vătămată întru repararea prejudiciului moral, a suferințelor și a

stresului suferit în urma acțiunilor condamnatului Rudoi Anatolii.

5

Condamnatul a declarat că recunoaște vina și se căiește sincer pentru cele ce

le-a comis, dar după ședințele de judecată îi vorbește urât părții vătămate.

Atitudinea ostilă a condamnatului față de partea vătămată se răsfrânge permanent,

deoarece condamnatul locuiește cu un etaj mai sus de partea vătămată, direct de

asupra acestuia și permanent pe mijloc de noapte special face gălăgie, aruncă

lucrurile grele care provoacă gălăgie, se aud țipete.

Cu privire la prejudiciul moral, consideră că condamnatul trebuie să achite

suma de 40 000 (patru zeci mii) lei, deoarece vătămările corporale pricinuite de el,

au distrus sănătatea, iar la 78 de ani, partea vătămată foarte greu își revine. Partea

vătămată a avut de suferit și suferințele continuă, deoarece nu poate dormi nopțile,

a devenit mai stresat. După loviturile primite de la inculpat, a avut ochii roșii,

pielea de pe cap cu zgârâituri era inflamată, acum vede și aude rău, îi tremură

mâinile, are pierderi de memorie, din cauza coastei fracturate nu se putea mișca. Și

acum simte consecințele vătămării corporale pricinuite de inculpat.

menționează că instanța de apel, menținând sentința instanței de fond, și-a

argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în

deplină măsură de principiile generale de aplicarea pedepsei, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i lui Rudoi Anatolii o pedeapsă

echitabilă.

Cu referire la alegația recurenților, în partea dezacordului cu hotărârile

judecătorești inferioare în latura civilă, procurorul, studiind materialele cauzei, a

constatat că prejudiciul moral încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate,

este unul just și conform exigențelor legale, bazată pe dispozițiile art. 1423 alin. (1)

și (2) Cod civil, suma prejudiciului moral de 20 000 lei este una echitabilă și

satisfăcătoare ce include compensarea pentru tulburările psihice prin care a trecut

partea vătămată în urma acțiunilor inculpatului.

Prin urmare, procurorul solicită respingerea recursurilor declarate ca fiind

vădit neîntemeiate.

6.1. Pe marginea recursului ordinar declarat de către avocatul Lunga Dmitri

și inculpatul, a depus referință avocatul Tampei Tatiana și partea vătămată,

solicitând respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

6

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Partea vătămată și avocatul acestuia nu au invocat ca temei de recurs

dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, arătând doar că nu sunt de acord cu

hotărârile judecătorești doar în latura civilă, cât privește încasarea prejudiciului

moral și cu individualizarea pedepsei.

Inculpatul și avocatul acestuia invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427

alin. (1) pct. 5), 6) și 16) Cod de procedură penală, care stipulează că cauza a fost

judecată în primă instanță fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a

fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și

greșita individualizare a pedepsei.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură

penală – cauza a fost judecată în primă instanță fără citarea legală a unei părți

sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate – nu și-a găsit confirmare deoarece: conform

procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de fond, judecarea cauzei a

avut loc în prezența părților (f.d. 138-143, vol. I), iar din procesul-verbal al ședinței

de judecată al instanței de apel judecarea apelului a avut loc în prezența părților,

instanța audiind inculpatul și partea vătămată (f.d. 189-190 și 192-196, vol. I) și

doar pronunțarea integrală a deciziei a avut loc în lipsa părții vătămate, avocatului

părții vătămate și a avocatului inculpatului (f.d. 197, vol. I), iar legea procesual

penală nu interzice pronunțarea integrală a deciziei în lipsa părților.

Prin urmare, examinarea cauzei (instanța de fond și cea de apel) s-a petrecut

în strictă conformitate cu prevederile legii și derogări de la acestea nu se constată,

neaducându-se atingere drepturilor și libertăților procesuale ale părților.

Mai mult ca atât, cu toate că recursul inculpatului și a avocatului acestuia se

întemeiază, în drept, în baza art. 427 alin. (1) p. 5) Cod de procedură penală,

recurenții nu au indicat nici o împrejurare ce ar demonstra existența acestui temei.

Colegiul reține, și că inculpatul și avocatul acestuia, Lungu Dmitri, cât și

partea vătămată și avocatul său, Tampei Tatiana nu contestă starea de fapt stabilită

de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând:

primii manifestând dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral stabilit și încasat

din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, iar secunzii – dezacordul cu

7

pedeapsa stabilită inculpatului și cuantumul prejudiciului moral stabilit și încasat

din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, din care motiv va fi supusă

verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile și

stabilirii pedepsei.

Temeiul de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței – nu

persistă în cauza dată.

Se constată că avocatul Lunga Dmitrii și inculpatul Rudoi Anatolii, indicând

această eroare de drept, nu au concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din

oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este

inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

Colegiul penal precizează că partea vătămată și avocatul acesteia în recursul

declarat nu invocă careva temei prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă

din conținutul acestuia rezultă că acesta critică pedeapsa aplicată de către instanța

de apel, eroare care de fapt este prevăzută la pct. 10) alin. (1) Cod de procedură

penală.

Asupra acestui temei, Colegiul constată că el nu și-a găsit confirmare,

deoarece la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont în măsură deplină de

principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante și agravante

stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia,

astfel fiind respectate dispozițiile art. 61, 75-78 Cod penal și art. 3641 alin.(8) Cod

de procedură penală, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal

persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod.

8

Colegiul menționează că prevederile legale în această privință au fost

respectate, iar criticile formulate de partea vătămată și avocatul său, Tampei

Tatiana în recurs referitor la individualizarea pedepsei sunt identice cu cele

indicate în apel și au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de

apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.

Cu referire la prejudiciul moral încasat în beneficiul părții vătămate, instanța

de recurs reține că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată de a

aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or, art.

1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și

de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând

cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una

subiectivă ori, pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei.

Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daunele

morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În speță Colegiul consideră că instanța de apel just a considerat suma de 20

000 lei dispusă de a fi încasată în beneficiul părții vătămate drept una echitabilă,

care corespunde suferințelor psihice suportate de acesta în urma acțiunilor

inculpatului Rudoi Anatolii.

Argumentul apărătoruluiprecum că inculpatul are un venit de 9883 lei, nu

poate constitui motiv de micșorare a cuantumului prejudiciului moral, or legea

permite achitarea prejudiciului moral în totalitate sau în rate și la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată

ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul de agrement sau estetic,

pierderea speranței de viață, pierderea onoarei prin defăimare etc.

Solicitarea încasării a 40000 lei cu titlu de prejudiciu moral contravine

spiritului art. 41 CoEDO, or condamnarea persoanei aduce în sine o compensare a

prejudiicului moral.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură

penală – norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție – de

9

asemenea nu și-a găsit confirmare, recurenții neindicând care normă de drept a fost

greșit aplicată de instanța de apel și cărei hotărâri de aplicare a aceleiași norme

date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, contravine.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există

temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate și potrivit legii decide

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Lunga Dmitri în

numele inculpatului și de partea vătămată și avocatul său, Tampei Tatiana,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie

2018, în cauza penală în privința lui Rudoi Anatolii, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10