1ra-1982/19 — art. 190 al. 2 lit. c CP, art.187 al 2. lit.b,f, CP art.27, 187 al.2 lit. b,e,f, CP

Prin sentința din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Vâzâi Mihail, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare. 1 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Vâzâi Mihail i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Ceban Petru, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pentru perioada de probațiune de 3 (trei) ani. Inculpatul Ceban Petru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, (episoadele în privința lui Rusu Maria), din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat. Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusu Maria către inculpatul Ceban Petru a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rusu Maria și Volcinscaia Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail au fost admise integral, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului a sumei de 2 110 lei, cu titlul de prejudiciu material în beneficiul părții vătămate Volcinscaia Valentina și suma de 21 700 de lei în beneficiul părții vătămate Rusu Maria, cu titlul de prejudiciu material.

Pentru a se pronunța prima instanță a constatat în fapt că Vâzâi Mihail, la 06 decembrie 2014, aproximativ ora 18:30, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aflându-se pe teritoriul or. Anenii Noi, str. Tighina, s-a apropiat de Luțenco Anastasia și deschis a sustras de la aceasta bunuri materiale, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i proprietarei daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 850 de lei. Tot el, la 17 decembrie 2014 după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, care au împărțit prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp, unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail cu scopul realizării planului criminal de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aproximativ la ora 12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 de lei, în care se aflau 21 700 de lei și bunuri materiale în sumă de 95 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i proprietarului o pagubă în proporții considerabile în sumă totală de 22 095 de lei. Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir amplasat pe adresa s. xxxxx, r-nul xxxxx, de unde pe ascuns a sustras bunuri materiale, cauzându-i acestuia daune în proporții considerabile în sumă totală de 8000 de lei. Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei 2 persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp, unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 13:00, în apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap în rezultat la ce i-a cauzat durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 de lei, în care se mai afla un telefon în valoare de 300 de lei, în sumă totală de 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile. Însă, Rusu Maria, văzându-l pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta ținând-o cu putere și astfel nu i- a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini. Tot el, la 22 decembrie 2014, aproximativ la ora 19:00, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Sarmizegetusa 23, mun. Chișinău, a sustras în mod deschis de la Volcinscaia Valentina o geantă de dame în valoare de 600 de lei, în care se afla un telefon mobil model „Samsung E 210” cu numărul IMEI: xxxxx, în care se afla cartela SIM cu nr. xxxxx, în valoare de 1 000 de lei, portmoneu în valoare de 500 de lei, mijloace bănești în sumă de 10 lei, carduri bancare de la BC „Victoriabank” SA și BC „Banca de Economii” SA, buletin de identitate, pașaport, carnet de pensionar pe numele acesteia, un set de chei, cauzând astfel cet. Volcinscaia Valentina o daună materială considerabilă, în sumă de 2 110 lei. Inculpatul Ceban Petru, la 17 decembrie 2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului s-a deplasat la un loc fixat, unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi, în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 de lei, în care se aflau 21700 de lei și bunuri materiale în valoare de 95 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile, în sumă totală de 22 095 de lei. Tot el, în perioada lunii martie 2015, pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub pretextul că poate să-l ajute pe Ignatiev Veaceslav la perfectarea permisului de conducere, la convins pe acesta precum că l-a înscris la o școală de instruire, primind de la acesta bani în sumă de 2 700 de lei, pe care i-a folosit în scopuri personale. Ca rezultat, lui Ignatiev Veaceslav i-a fost cauzată o daună în proporții considerabile. Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir, amplasat pe adresa s. xxxxx, r-nul xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un televizor model „Sakura” în valoare de 3 000 de lei și un notebook model „Lenovo” în valoare 3 de 5 000 de lei, care aparțin Tatianei Ganu, cauzându-i acesteia daune în proporții considerabile, în sumă totală de 8 000 de lei. Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului, s-a deplasat la un loc fixat, unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal stabilit de cei doi cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 13:00, în apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap, în rezult cauzându-i durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 de lei, în care se afla un telefon în valoare de 300 de lei, în sumă totală 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile, însă Rusu Maria, văzându-l pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta, ținând-o cu putere și astfel nu i-a dat posibilitatea primului să o smulgă din mâini.

Procurorul a contestat sentința cu apel și a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Ceban Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților; Vâzâi Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Rusu Maria în sumă de 21 000 de lei, cu încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei menționate; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Volcinscaia Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail. În susținerea cerințelor, procurorul a invocat următoarele argumente: - pedeapsa penală stabilită este prea blândă; - sentința de achitare în privința lui Ceban Petru este neîntemeiată; - cu toate că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail la faza judecării cauzei penale în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în eroare organele de drept, și anume Vâzâi Mihail, prin darea declarațiilor contradictorii celor de la urmărirea penală, a încercat să voaleze rolul și participarea inculpatului Ceban 4 Petru, acuzarea a combătut versiunile înaintate de acesta nu doar prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanța de judecată, dar aceste versiuni au fost plauzibil combătute și prin probele prezentate chiar de partea apărării; - acuzarea a apreciat absolut veridice declarațiile lui Vâzâi Mihail efectuate în cadrul urmăririi penale, pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată, invocând motivul clasic precum ar fi fost influențat de către polițiști, însă a accentuat procurorul că inculpatul nu a depus în acest sens careva plângeri, mai mult, această versiune a fost totalmente combătută de martorul Plăcintă Teodor, care a comunicat în fața instanței, că în procesul verificării declarațiilor la fața locului, acesta se purta liber și nu părea fi stresat, fiind însoțit de mai mulți colaboratori ai poliției; - declarațiile depuse de învinuitul Vâzâi Mihail, în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, în procesul căreia a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, urmează a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate; - procurorul a remarcat că instanța a ignorat probele directe ale acuzării și a pus la baza sentinței de achitare în privința lui Ceban Petru în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f); art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, declarațiile martorilor apărării, care de fapt urmau a fi apreciate critic. 3.1. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat sentința cu apel și a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, deoarece a recunoscut vina integral, se căiește de cele săvârșite, are la întreținere fratele minor.

Prin decizia din 23 mai 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău au fost respinse ca nefondate apelurile și a fost menținută sentința. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că prima instanță la adoptarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și astfel, just a ajuns la concluzia că inculpatul Ceban Petru nu a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f); art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Vâzâi Mihail care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. f); art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. La fel, prima instanță corect și întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului Ceban Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, care a fost demonstrată cu certitudine, în afara oricărui dubiu rezonabil, în baza ansamblului de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată. A subliniat instanța de apel și faptul, că prima instanță întemeiat a încetat procesul penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, intentat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, care a fost manifestată personal cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 109 Cod penal. Instanța de apel a concluzionat că apelul procurorului este neîntemeiat, fiind bazat pe presupuneri neargumentate, deoarece reieșind din declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, a părții vătămate Rusu Maria, rezultă, că prima instanță corect a concluzionat că vinovăția inculpatului Ceban Petru în comiterea 5 infracțiunilor imputate nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanței de apel. Prin urmare, învinuirea adusă inculpatului Ceban Petru este bazată în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail oferite după reținerea sa, care nu sunt confirmate prin alte probe. Declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind veridice, deoarece pe parcursul întregului proces penal, atât la urmărirea penală, cât și în ședințele primei instanțe, dânșii au dat declarații consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra că inculpatul Ceban Petru a săvârșit faptele incriminate prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Dimpotrivă, ansamblul probelor analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail și nu confirmă că inculpatul Ceban Petru a săvârșit infracțiunile imputate de jaf și tentativă de jaf. Astfel, instanța de apel a respins argumentele din apelul acuzatorului de stat cu privire la faptul că urmează a fi apreciate critic declarațiile depuse de învinuitul Vâzâi Mihail, în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, în care a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate. La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul din apelul acuzatorului de stat cu privire la veridicitatea declarațiilor lui Vâzâi Mihail, date în cadrul urmăririi penale, pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată, invocând motivul clasic precum că ar fi fost influențat de către polițiști, că nici o plângere din partea acestuia în perioada 14 mai 2015 - 14 mai 2016 nu a parvenit pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine, cum și cu atât mai mult această versiune a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă Teodor, care a comunicat în fața instanței că în procesul verificării declarațiilor la fața locului, inculpatul s-a comporta liber și nu părea a fi stresat, fiind însoțit de mai mulți colaboratori ai poliției, s-a expus că din câte își aduce aminte a fost însoțit și de către apărătorul său care se află în sala de ședință. În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind corecte și întemeiate argumentele primei instanțe potrivit cărora învinuirea în săvârșirea acestor 2 episoade a fost bazată doar pe declarațiile inițiale date de inculpatul Vâzâi Mihail, îndată după reținere. Ulterior însă, Vâzâi Mihail nu a mai susținut aceste declarații și fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a negat categoric coparticiparea lui Ceban Petru la aceste jafuri. Mai mult, poziția actuală a fost aleasă de inculpatul Vâzâi Mihail încă la etapa urmăririi penale, când a fost petrecută confruntarea cu Ceban Petru, unde Vâzâi Mihail a declarat că Ceban Petru nu a participat la săvârșirea jafurilor. Astfel, necătînd la faptul că schimbarea de declarații nu a fost argumentată îndeajuns de inculpat, prima instanță a lua drept bază declarațiile date de inculpatul Vâzâi Mihail în cadrul ședinței de judecată, acestea fiind contrapuse cu restul probelor studiate. 6 La fel, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel inculpatul Vâzâi Mihail a susținut declarațiile oferite în prima instanță și a declarat că faptele infracționale de sustragere le-a săvârșit de unul singur. Potrivit declarațiilor părții vătămate Rusu Maria oferite în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, aceasta a declarat că a fost atacată de două ori, dintre care odată jefuită, în ambele cazuri l-a văzut doar pe Vâzâi Mihail, iar pe Ceban Petru nu l-a văzut niciodată. Prin urmare, instanța de apel a statuat că versiunea acuzării nu și-a găsit confirmare în materialul probator administrat, iar în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel nu au fost prezentate probe care ar demonstra cu certitudine, în afara oricărui dubiu rezonabil, participarea lui Ceban Petru la săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf în privința cet. Rusu Maria. Instanța de apel a reținut argumentul primei instanțe cu privire la faptul că în procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru a fost depistată o geantă ce a fost sustrasă de la Luțenco Anastasia (episod neincriminat lui Ceban Petru), copiile documentelor lui Ignatiev Veaceslav și o copie de chitanță pe numele soțului victimei Rusu Maria, procurorul considerând că chitanța în cauză este o probă directă ce dovedește participarea lui Ceban Petru la jafurile comise în privința Mariei Rusu. Totodată, prima instanță a reținut că, în acea perioadă Vâzâi Mihail locuia la Ceban Petru și ținea la domiciliul acestuia mai multe lucruri personale, inclusiv și cele sustrase de acesta, astfel, conform declarațiilor lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail (care nu au fost combătute de acuzare), obiectele ridicate în procesul percheziției au fost aduse de Vâzâi Mihail, iar Ceban Petru nu are la ele nici o atribuție. Din aceste considerente, instanța de apel a menționat că nu pot fi apreciate ca probe ce confirmă vinovăția inculpatului Ceban Petru, procesul-verbal de efectuare a percheziției în gospodăria lui Ceban Petru și procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru, or, o chitanță pentru serviciile comunale depistată în domiciliul lui Ceban Petru, nu este îndeajuns pentru a trasa o legătură directă între acesta și infracțiunile săvârșite în privința Mariei Rusu. Analizând probele și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că participarea inculpatului Ceban Petru la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal (în privința Mariei Rusu), nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală și lipsește componența acestei infracțiuni, iar sentința de achitare în această parte, adoptată de către prima instanță, este întemeiată. Având în susținere prevederile art. 8, 389 Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a constatat nevinovăția lui Ceban Petru pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și întemeiat a aplicat prevederile art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, adoptând o sentință de achitare în privința inculpatului Ceban Petru, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de acesta. Luând în considerare că vina inculpatului Ceban Petru în săvârșirea celor două episoade de jaf nu a fost confirmată în cadrul cercetării judecătorești și în privința acestor capete de învinuire a fost pronunțată sentință de achitare, instanța de apel a 7 stabilit că prima instanță corect și întemeiat a exclus din componența infracțiunilor incriminate inculpatului Vâzâi Mihail calificativul prevăzut de lit. b) alin. (2) art. 187 Cod penal „de două sau mai multe persoane”. În privința condamnării inculpatului Ceban Petru în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, precum și încetarea procesului penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail învinuiți în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de apel a menționat că aceasta nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, fiind considerată ca legală și întemeiată. Colegiul penal a constatat că prima instanță corect a individualizat pedeapsa lui Ceban Petru conform art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, care este echitabilă și proporțională infracțiunii săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența a două circumstanțe atenuante, de personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, nu prezintă pericol social, a reparat prejudiciul material cauzat, partea vătămată nu are pretenții față de acesta, astfel, asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât de către inculpatul Ceban Petru, cât și din partea altor persoane. La fel, a reținut că prima instanță just a individualizat pedeapsa și în privința inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, care este echitabilă și proporțională infracțiunilor săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor comise, cu scop de cupiditate, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, care la evidența medicului psiholog sau narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, anterior judecat, nu a conștientizat graviditatea faptelor săvârșite anterior, nu și-a schimbat atitudinea față de valorile ocrotite de legea penală, de pericolul social, are un comportament predispus spre comiterea infracțiunilor de sustragere, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Instanța de apel a respins solicitarea apărătorului cu privire la aplicarea unei pedepse mai blânde sau a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia în privința lui Vâzâi Mihail, or, deși acesta a recunoscut parțial vina, totuși nu a conștientizat gravitatea infracțiunilor comise, săvârșind patru infracțiuni împotriva patrimoniului, cu intenție directă, anterior fiind condamnat pentru infracțiuni similare, prezintă un pericol social sporit, fiind o persoană predispusă spre comiterea de noi infracțiuni, nu a recuperat prejudiciul material cauzat tuturor părților vătămate.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia în privința ambilor inculpați, în privința epizodului săvârșit în privința părții vătămate Rusu Maria, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 8 Cu referire la menținerea achitării inculpatului Ceban Petru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (episoadele comise asupra părții vătămate Rusu Maria) din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, recurentul a menționat faptul că instanța de apel nu a luat în considerație că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, s-a stabilit cu certitudine vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, care a fost săvârșită prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail. Astfel, acuzarea a susținut că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în eroare organele de drept și anume Vâzâi Mihail prin prezentarea declarațiilor contradictorii celor de la urmărirea penală, a încercat să voaleze rolul și participarea inculpatului Ceban Petru, fiind combătute versiunile înaintate de acesta prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanțele de fond. Recurentul a remarcat că inculpatul Vâzâi Mihail în instanța de judecată nu a susținut declarațiile date la urmărirea penală, invocând motivul clasic precum că ar fi fost influențat de către polițiști, însă în această privință urmează a fi accentuat, că nici o plângere din partea acestuia nu a parvenit pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine și cum, mai mult, această versiune a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă Teodor. Procurorul a accentuat că declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse la faza de urmărire penală (f.d. 138, 142, vol. I), diferă de cele depuse de ultimul în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, atunci când a declarat că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru și urmează a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale. Respectiv, îndată după reținere, fiindu-i respectate drepturile procesuale, Vâzâi Mihail a povestit detaliat cum împreună cu Ceban Petru au săvârșit infracțiunile care i-au fost incriminate. Totodată, este de relatat și acel fapt că în conformitate cu legislația în vigoare, bănuitul, învinuitul și prin urmare inculpatul nu poartă răspundere penală pentru depoziții false, declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse în cadrul confruntării prin care insistă că a săvârșit de unul singur infracțiunile urmează a fi considerate ca depuse în scopul ca complicele său Ceban Petru să fie scutit de răspunderea penală, iar din infracțiunea criminală să-i fie exclusă circumstanța agravantă „săvârșirea infracțiunii de către două persoane” și astfel să-și ușureze responsabilitatea. Prin urmare, acuzatorul a susținut că probele concrete și directe care demonstrează vinovăția lui Vâzâi Mihail și Ceban Petru sunt: procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care partea vătămată Rusu Maria l-a recunoscut pe Vâzâi Mihail ca persoana care a atacat-o și a jefuit-o de 2 ori; procesul- verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului în procesul căruia a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a săvârșit jaful și tentativa de jaf în privința părții vătămate Rusu Maria (f.d. 156, vol. I), despre care instanța s-a expus, că nu ar fi posibil de apreciat ca probă, deși această reconstituire a avut loc față de martori și participanții la acțiune; procesul- verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul verificării declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului. 9 5.1. Avocatul Gorencu Cornelia în recursul declarat în numele inculpatului Vâzâi Mihail, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor instanțelor de fond în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului a invocat că instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră. Astfel, în opinia apărării instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția, se căiește sincer de cele săvârșite, careva urmări grave nu au survenit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, ceea ce denotă că inculpatul conștientizează pericolul social al faptelor săvârșite precum și al urmărilor acestor fapte. 5.2. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat hotărârile pronunțate la caz cu recurs ordinar și a solicitat casarea acestora cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, s-au respins recursurile ordinare declarate de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de către inculpatul Vâzâi Mihail, iar recursul declarat de către procuror a fost admis, decizia a fost casată parțial în partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel într-un alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că din materialele cauzei rezultă că pe capetele de învinuire săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, inculpații Vâzâi Mihail și Ceban Petru au fost puși sub învinuire în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Prima instanță, judecând cauza în privința inculpaților, a considerat că Ceban Petru urmează a fi achitat de sub învinuirile menționate, iar pe Vâzâi Mihail, pentru aceleași fapte, l-a condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f); art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal excluzând calificativul „săvârșit de două sau mai multe persoane”. Cu toate acestea, instanța de recurs a constatat că menținând sentința primei instanțe, instanța de apel nu a luat în considerație că la constatarea faptei ca fiind dovedită, prima instanță deși a exclus calificativul „săvârșit de două sau mai multe persoane”, în același timp a constatat pe ambele episoade, că în privința părții vătămate Rusu Maria „inculpatul Vâzâi Mihail a acționat împreună și după o înțelegere prealabilă cu Ceban Petru...”. La fel, s-a reținut că prima instanță, deși l-a achitat pe Ceban Petru pentru faptele săvârșite în privința aceleiași părți vătămate, a constatat că acesta a acționat împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail. Reieșind din conținutul deciziei recurate, instanța de recurs a atestat, că ajungând la concluzia respingerii apelului declarat de acuzatorul de stat și menținerii sentinței primei instanțe în partea respectivă, instanța de apel în motivarea deciziei adoptate a preluat aceleași motive formulate de prima instanță, concluzionând asupra faptului că probele cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel sunt suficiente pentru a statua asupra nevinovăției inculpatului Ceban Petru în 10 săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf, considerând că Vâzâi Mihail a săvârșit aceste infracțiuni de unul singur. În opinia instanței de recurs soluția nominalizată, a fost motivată de către instanța de apel destul de laconic, pe când în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, aceasta urma să cerceteze amănunțit fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. În continuare, instanța de recurs s-a referit și asupra recursurilor declarate de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de către inculpatul Vâzâi Mihail, menționând că criticile recurenților referitor la individualizarea eronată a pedepsei, sunt neîntemeiate.

Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia din 27 februarie 2018 a respins apelul inculpatului Vâzâi Mihail; a admis apelul procurorului; a casat sentința în partea condamnării lui Vâzâi Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f); art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și în partea achitării lui Ceban Petru în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, în partea numirii pedepselor definitive în privința lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail și partea civilă în privința acțiunilor civile ale părții vătămate Rusu Maria și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: Vâzâi Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) și art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă și în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Vâzâi Mihail, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Ceban Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor de art. 42 alin. (4) și (5) - 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și art. 42 alin. (4) și (5) - 27 - 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa în baza art. 42 alin. (4) și (5) - 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă, și în baza art. 42 alin. (4) și (5) - 27 - 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 81 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Ceban Petru, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasat de la Vâzâi Mihail și Ceban Petru în beneficiul părții vătămate Rusu Maria, în mod solidar, prejudiciul material în mărime de 21 700 de lei. În rest, sentința s-a menținut. 7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că reieșind din conținutul sentinței atacate, se atestă că prima instanță concluzionând asupra faptului că probele cercetate și verificate în instanța de fond sunt suficiente pentru a statua 11 asupra nevinovăției inculpatului Ceban Petru în săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf, considerând că Vâzâi Mihail a săvârșit aceste infracțiuni de unul singur. Totodată, instanța de apel a menționat că, deși acuzatorul de stat în susținerile verbale a evidențiat contradicțiile dintre declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse la etapa urmăririi penale, prima instanță nu a dat apreciere corespunzătoare, concluzionând că procurorul nu a demonstrat cu certitudine participarea lui Ceban Petru la comiterea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf. Instanța de apel a accentuat că instanța de fond a reținut ca fiind veridice declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail, care în ședințele de judecată a declarat că a săvârșit infracțiunile de jaf și tentativă de jaf, de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, totuși instanța de fond nu a luat în considerație probatoriul prezentat de către acuzator în susținerea învinuirii. Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail pe episodul comiterii tentativei de jaf de la Rusu Maria, semnul calificativ „cu cauzarea de daune considerabile”, or suma de 800 de lei nicidecum nu poate fi considerată o daună considerabilă, în timp ce dauna în proporții mici constituie 25 u.c., adică 1 250 de lei. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, pe episoadele comiterii jafului și tentativei de jaf de la Rusu Maria, semnul calificativ ,,de două persoane”, or, Ceban Petru a participat la aceste infracțiuni în calitate de instigator și complice, iar infracțiunile le-a comis în calitate de autor doar Vâzâi Mihail.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au declarat recursuri ordinare inculpatul Ceban Petru și avocatul acestuia Cașu Iulian, inculpatul Vâzâi Mihail și avocatul acestuia Bîrcă Ludmila. 8.1. Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel eronat l-a condamnat pe inculpatul Ceban Petru fără a administra probe, după ce prima instanță a adoptat o sentință de achitare a acestuia pe capătul de învinuire în privința părții vătămate Rusu Maria. În acest sens, recurentul a reținut că acuzatorul de stat nu a solicitat ca inculpatul Ceban Petru să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și tentativă de jaf, însă, instanța de apel încălcând prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpat la instigare și complicitate la jaf, și tentativă de jaf. De asemenea, a menționat că careva probe care să confirme săvârșirea de inculpat a instigării și complicității de jaf nu au fost administrate și cercetate. Ulterior, recurentul a mai depus o cerere de recurs, prin care menționează suplimentar că în instanța de apel, cauza a fost judecată în lipsa inculpatului Ceban Petru. În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 8.2. Inculpatul Ceban Petru a solicitat casarea deciziei instanței, cu remiterea cauzei la rejudecare, motivând că instanța de apel eronat a pronunțat o decizie de 12 condamnare, fără a luat în considerație probele administrate la cauză, ce demonstrează nevinovăția sa. 8.3. Avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail, a solicitat casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Vâzâi Mihail. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel i-a stabilit inculpatului pedepse individualizate contrar prevederilor art. 75 Cod penal. Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că inculpatul Vâzâi Mihail și-a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, careva urmări grave nu au survenit, la locul de trai se caracterizează pozitiv, ceea ce denotă că inculpatul conștientizează pericolul social al faptelor săvârșite precum și al urmărilor acestor fapte. Totodată, decizia nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, fiind considerată ca legală și întemeiată în privința condamnării inculpatului Ceban Petru în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, precum și încetarea procesului penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. 8.4. Inculpatul Vâzâi Mihail a solicitat casarea decizie cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit căreia acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, motivând că el a recunoscut vina în cele comise, cauza a fost examinată în procedură simplificată și se căiește sincer de cele comise.

Asupra recursurilor declarate, procurorul a depus referință prin care a solicitat declararea acestora ca fiind inadmisibile, deoarece recursurile nu sunt motivate prin prisma erorilor prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție au fost respinse recursurile ordinare declarate de avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de inculpatul Vâzâi Mihail; au fost admise recursurile ordinare declarate de avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru și de inculpatul Ceban Petru; a fost casată total decizia instanței de apel, în partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel într-un alt complet de judecată. 10.1. Cu referire la recursurile declarate de avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail și inculpatul Vâzâi Mihail, Colegiul a menționat că motivele invocate de recurenți au fost deja supuse aprecierii în decizia instanței de recurs din 28 noiembrie 2017, care este irevocabilă și reieșind din faptul că recurenții invocă aceleași temeiuri, fără să aducă critici corespunzătoare prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs a ajuns la concluzia că recursurile ordinare urmează a fi respinse, ca fiind inadmisibile. Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru si inculpatul Ceban Petru, instanța a reținut că soluționând cauza în lipsa inculpatului, instanța de apel nici nu a dat citire declarațiilor acestuia. Subsidiar, Colegiul penal lărgit a menționat, că argumentele invocate de către inculpatul Ceban Petru și avocatul său Cașu Iulian, sunt confirmate prin probe și într-adevăr instanța de apel neîntemeiat a acceptat examinarea cauzei în lipsa 13 inculpatului, fără ca procurorul să aducă probe verosimile că Ceban Petru se sustrage de la judecată. Mai mult, fiind definitivă condamnarea în respectiva cauză, cu aplicarea art. 90 Cod penal, nici nu a fost verificat faptul dacă Petru Ceban execută pedeapsa, pe când ultimul se afla la evidență la Biroul de Probațiune Ciocana, mun. Chișinău, unde își executa pedeapsa stabilită prin sentința din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi. Avându-se în vedere că faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria, sunt incriminate că au fost comise prin coparticipare cu inculpatul Vâzâi Mihail, se impune soluția de casare parțială a deciziei instanței de apel și în privința acestuia, cu dispunerea casării deciziei recurate în privința ambilor inculpați și remiterea cauzei, în partea ce se referă la episoadele în privința lui Rusu Maria, la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Conform deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de inculpatul Vâzâi Mihail a fost respins ca fiind nefondat, iar apelul declarat de procuror a fost admis; a fost casată parțial sentința și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Ceban Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; art. 27-187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a fost aplicată definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Vâzâi Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; art. 27-187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a fost aplicată definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a fost admisă integral și a fost dispusă încasarea, în mod solidar, de la inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în beneficiul Mariei Rusu suma de 21700 (douăzeci si unu mii șapte sute) de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută. 11.1. Cu referire la apelul declarant de procuror, Colegiul penal a constatat că Vâzâi Mihail, la 17.12.2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail, cu scopul realizării planului criminal de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aproximativ la orele 12:00, pe podul peste răul Bîc din sat. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta cu valoarea de 300 de lei, în care se aflau 21700 de lei, portmoneul cu valoare de 50 de lei, foarfece cu valoarea de 15 lei, pilă de unghii cu valoarea de 10 lei, o cremă pentru dame cu valoarea de 20 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i 14 astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile în valoare totală de 22095 de lei. Tot el, la 06.05.2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc fixat din timp unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la orele 13:00, în apropierea bisericii din sat. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap, în rezultat la ce i-a cauzat durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 de lei, în care se mai afla un telefon cu valoarea de 300 de lei, în total în sumă de 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile. Însă, Rusu Maria, văzându-1 pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta ținând-o cu putere și astfel nu i-a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini, în același timp, mai multe persoane din apropiere, s-au îndreptat în direcția celor doi, din care cauză, Vâzâi Mihail, din motive independente de voința lui, nu și-a atins scopul de a sustrage deschis bunurile părții vătămate și a fugit de la fața locului. Ceban Petru, la 17.12.2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului s-a deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la orele 12:00, pe podul peste râul Bîc, din sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 de lei, în care se aflau 21700 de lei, portmoneul în valoare de 50 de lei, foarfece în valoare de 15 lei, pilă de unghii în valoare de 10 lei, o cremă pentru dame cu valoarea de 20 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile în valoare totală de 22095 de lei. Tot el, la 06.05.2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului s-a deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la orele 13:00, în apropierea bisericii din sat. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap în rezultat la ce i-a cauzat durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia cu valoare de 500 de lei în care se mai afla un telefon cu valoarea de 300 de 15 lei, în total în sumă de 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile. Însă, Rusu Maria văzându-1 pe Vâzâi Mihail a strâns la piept geanta ținând-o cu putere și astfel, nu i-a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini, în același timp, mai multe persoane din apropiere, s-au îndreptat în direcția celor doi, din care cauză, Vâzâi Mihail, din motive independente de voința lui, nu și-a atins scopul de a sustrage deschis bunurile părții vătămate și a fugit de la fața locului. Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail cuprind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de: art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Vâzâi Mihail în cadrul ședinței de judecată nu a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale, conform cărora și- a recunoscut vina, veridicitatea acestor declarații a fost constatată prin coroborare cu alte probe administrate la dosar, dintre care declarațiile părții vătămate Rusu Maria, procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului din 16.05.2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în procesul verificării declarațiilor la fața locului, procesul-verbal de efectuare a percheziției în gospodăria lui Ceban Petru. Or, argumentele inculpatului Vâzâi Mihail referitor la faptul că dânsul nu susține declarațiile date la faza urmăririi penale, pe motiv că a fost influențat de polițiști nu pot fi reținute ca fiind plauzibile, deoarece careva plângeri din partea acestuia nu au fost formulate pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine și în ce modalitate. Declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail, date de la faza urmăririi penale se apreciază de către instanța de apel prin coroborare cu procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail de la fața locului din 16.05.2015 în procesul căruia, ultimul a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a comis jaful și tentativa de jaf, precum și cu procesul-verbal de efectuare a percheziției în gospodăria lui Ceban Petru din 16.05.2015, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate mai multe obiecte dobândite din urma infracțiunilor comise împreună cu Vâzâi Mihail, inclusiv și o chitanță de plată pentru telefon pe numele soțului victimei Rusu Maria. Instanța de apel a reținut faptul că, deși, inculpatul Ceban Petru nu a participat nemijlocit la realizarea acțiunii propriu-zise de sustragere deschisă a bunului părții vătămate Rusu Maria, acest fapt nu echivalează cu neimplicarea acestuia la comiterea infracțiunii și, deci, pronunțarea unei sentințe de achitare, or, probele administrate de către acuzatorul de stat au demonstrat ca inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail au acționat în urma înțelegerii prealabile, având fiecare rolurile stabilite dinainte și anume, inculpatul Ceban Petru s-a aflat la volanul automobilului și 1-a așteptat pe Vâzâi Mihail într-un loc fixat de ei. Astfel, instanța apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală ansamblu de probe administrate la dosar de către acuzatorul de stat, a constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că inculpații Ceban 16 Petru și Vâzâi Mihail au comis infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, în privința părții vătămate Rusu Maria. La individualizarea pedepsei în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, menționându-se că Vâzâi Mihail a recunoscut vina în comiterea faptelor incriminate, iar Ceban Petru nu a recunoscut- o, au comis infracțiuni grave, anterior au fost judecați. În privința lui Vâzâi Mihail careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute, iar în privința lui Ceban Petru a fost reținută circumstanța atenuantă prezența copiilor minori la întreținere, iar careva circumstanțe agravante nu au fost constatate. La fel, s-a reținut că inculpații la locul de trai au fost caracterizați satisfăcător, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. În contextul circumstanțelor relevate supra, instanța de apel a stabilit inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, pedeapsa penală sub formă de închisoare, în limitele prevăzute de norma legală, inclusiv și de prevederile art. 81 Cod penal. Totodată, instanța de apel a optat pentru neaplicarea față de inculpați a pedepsei complementare facultative, sub formă de amendă, așa cum inculpatul Vâzâi Mihail are o vârstă relativ tânără, inculpatul Ceban Petru are la întreținere 3 copii minori, ambii inculpați nefiind încadrați în câmpul muncii. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusu Maria privind încasarea de la inculpați a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în mărime de 21700 de lei, în conformitate cu art. 219, 220, 221 Cod de procedură penală, Colegiul penal a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în beneficiul Mariei Rusu a sumei de 21700 (douăzeci și unu mii șapte sute) de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. Cu referire la apelul declarat de inculpatul Vâzâi Mihail, prin care s-a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde, instanța de apel a respins ca fund nefondat apelul în sensul formulat, așa cum în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că inculpatul Vâzâi Mihail a comis mai multe infracțiuni, care se califică ca infracțiuni mai puțin grave, și respectiv, grave, anterior a fost judecat, iar aplicarea unei pedepse mai blânde nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Împotriva deciziei a depus recurs ordinar avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 15) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu menținerea sentinței instanței de fond, pe motiv că: - instanța de fond a adoptat o soluție de achitare în privința lui Ceban Petru, însă instanța de apel l-a condamnat fără a administra careva probe noi, lucru inadmisibil conform jurisprudenței CEDO; - prin apelul declarat, acuzatorul de stat nu a solicitat ca inculpatul Ceban Petru să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și tentativă de jaf, însă 17 instanța de apel încălcând prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a pronunțat o hotărâre de condamnare și în privința acestuia; - careva probe care ar demonstra săvârșirea de către Ceban Petru a instigării și complicității la jaf și tentativă de jaf nu au fost administrate. 12.1. Recurs ordinar a depus și avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail, cu indicarea art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și a deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acestuia să-i fie numită pedeapsă mai blândă. În motivarea recursului a indicat că instanțele de fond nu au individualizat corect pedeapsa aplicată în privința inculpatului Vâzâi Mihail, fără a se lua în considerație că dânsul și-a recunoscut vina, se căiește de cele comise, careva urmări grave nu au survenit, iar la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

Prin decizia din 08 mai 2019 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru și de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail, împotriva deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Ceban Petru si Vâzâi Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Cașu Iulian în numele lui Ceban Petru, Colegiul a reținut că acesta și-a întemeiat recursul ordinar în baza pct. 15) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate inculpatului și că instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Colegiul a considerat că presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Totodată, s-a reținut că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o consideră neîntemeiată, remarcând că sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii 18 respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, instanța de recurs a relevat că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Prin urmare, Colegiul penal a conchis că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la concluzia privind casarea parțială a sentinței, cu aplicarea unei pedepse echitabile. Astfel, Colegiul penal a considerat argumentul recurentului precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii ca fiind neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a acestuia, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Ceban Petru sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le-a acceptat și pentru a evita repetări inutile le- a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Referitor la argumentul recurentului precum că instanța de fond a adoptat o soluție de achitare în privința lui Ceban Petru, însă instanța de apel l-a condamnat fără a administra careva probe noi, lucru inadmisibil conform jurisprudenței CtEDO și care cade sub incidența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, Colegiul a concluzionat că acest temei pentru declararea recursului ordinar de asemenea nu și-a găsit confirmare la examinare și nu are relevanță în cauza dată, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent, or, instanța de apel a ajuns la concluzia privind condamnarea lui Ceban Petru după o minuțioasă verificare și cercetare a probelor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, luate în coraport cu circumstanțele cauzei. Reieșind din cele enunțate, Colegiul a apreciat criticile recurentului ca fiind vădit neîntemeiate și nici unul din temeiurile la care se referă autorul nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar servi motiv de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, dat fiind că instanța a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală și a judecat conform legii cauza penală supusă verificării, în fapt și în drept, fapt ce permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat de avocatul Cașu Iulian, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail, instanța de recurs a menționat că avocatul în recursul său a invocat ca temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. 19 Instanța de recurs a precizat că avocatul a făcut referire la pct. 6 din norma menționată nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. În ceea ce privește argumentul care reprezintă eroarea de drept prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, analizat în raport cu motivele invocate, Colegiul penal a constatat că acesta nu și-a găsit confirmare. Avocatul de fapt a fost de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept una prea aspră. Motivele precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa, Colegiul le consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Vâzâi Mihail, instanța de apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art. 7, 61 Cod penal și de criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor, de motivul acestora, de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru fapta comisă, precum și de influenta pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, corect ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia poate avea loc prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Astfel, Colegiul a conchis că concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii. 20

La 16 august 2019, Ceban Petru a depus recurs ordinar împotriva deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin care a indicat că: - instanța de fond a adoptat o soluție de achitare în privința sa, or, instanța de apel l-a condamnat fără a administra careva probe noi, lucru inadmisibil conform jurisprudenței CtEDO; - prin apelul declarat, acuzatorul de stat nu a solicitat ca inculpatul Ceban Petru să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și tentativă de jaf, însă instanța de apel contrar normelor procedurale a pronunțat o hotărâre de condamnare în privința sa; - careva probe care ar demonstra săvârșirea de către Ceban Petru a instigării și complicității la jaf și tentativă de jaf nu au fost administrate. Din textul recursului ordinar declarat de Ceban Petru se desprinde că acesta și- a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 15) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind declarat peste termen, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, Ceban Petru a cunoscut despre examinarea cauzei penale intentate în privința sa, fapt confirmat prin prezența acestuia la examinarea cauzei în ședințele de judecată a primei instanțe și ulterior în cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel. Colegiul reține că Ceban Petru a participat la examinarea în cadrul instanței de apel la examinarea apelurilor declarate de acuzatorul de stat și de inculpatul Vâzâi Mihail. Așadar, decizia din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost emisă și pronunțată în prezența inculpatului Ceban Petru, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței instanței de apel (f.d. 27-32, Vol. VI). Totodată, procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 11 februarie 2019 și a dispozitivului deciziei din 11 februarie 2019, se denotă cert că pronunțarea deciziei redactate integral a fost anunțată pentru data de 06 martie 2019, ora 14:00 (f.d. 31, 33-34, Vol. VI). Or, decizia integrală din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06 martie 2019 în prezența procurorului, apărătorului lui Ceban Petru, avocatul Iulian Cașu și părții vătămate Maria Rusu, însă în lipsa inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru, precum și în lipsa apărătorului lui Vâzâi Mihail, avocatul Ludmila Bîrcă (f.d. 31-32, Vol. VI), cu toate că au fost înștiințați. Astfel, Colegiul penal reiterează că cauza penală a fost judecată în ordine de apel cu participarea inculpaților și cu participarea avocaților acestora, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 06 martie 2019, în ședința de judecată în care participanții la proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată. 21 Distinct de aceste constatări, Colegiul penal menționează că inculpatul Ceban Petru a cunoscut cu certitudine că dispozitivul deciziei instanței de apel în privința sa a fost pronunțat la data de 11 februarie 2019, precum și despre faptul că pronunțarea integrală a deciziei a fost stabilită pentru data de 06 martie 2019, ora 14:00, ședință la care dânsul nu s-a prezentat din motive necunoscute. În aceste împrejurări este indubitabil că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel, stabilit la art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat de către inculpatul Ceban Petru, recursul ordinar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2019 (6 martie 2019), fiind declarat de către acesta numai la 16 august 2019, prin urmare cu încălcarea termenului legal. Mai cu seamă aceasta că decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2019 a fost contestată deja cu recurs ordinar, inclusiv de către avocatul Cașu Iulian în numele inclupatului Ceban Petru, care prin decizia din 8 mai 2019 a Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție a fost declarant inadmisibil. Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Colegiul relevă, că o astfel de soluție este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a deciziei judecătorești emise în instanța de apel și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia examinării cauzei Ponomaryov v. Ucraina (hotărâre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea reiterează că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, după cum este garantat de art. 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a statelor contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Curtea a observat că o situație similară a fost deja examinată în cauza Popov vs. Moldova din 06 decembrie 2005, în care a constatat că, prin neprezentarea motivelor pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural, instanțele naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil. În această cauza Curtea a notat că termenul de declarare a recursului a expirat, cu 47 de zile după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea lui (Melnic vs. Moldova, nr. 6923/03, 14 noiembrie 2006). 22 În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 05 aprilie 2019, iar inculpatul a avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege, cu atât mai mult decizia instanței de a fost publicată pe pagina web al Curții de Apel Chișinău, ori, inculpata fiind implicată într-un proces de judecată are obligația de a se interesa de acest proces, ca un cetățean responsabil și de bună credință. Totodată, Colegiul relevă că avocatul Cașu Iulian în numele lui Ceban Petru a declarat recurs ordinar, care a fost depus în termenul stabilit de legislație. Din considerentele enunțate și având în vedere că inculpatul Ceban Petru a depus cererea de recurs cu omiterea termenului de declarare a recursului, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție decide că recursul ordinar este inadmisibil deoarece este declarat peste termen. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către Petru Ceban, împotriva deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail, deoarece recursul este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 5 decembrie 2019. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nina Vascan 23