1ra-1982/19 — art. 190 al. 2 lit. c CP, art.187 al 2. lit.b,f, CP art.27, 187 al.2 lit. b,e,f, CP

1ra-1982/19 — art. 190 al. 2 lit. c CP, art.187 al 2. lit.b,f, CP art.27, 187 al.2 lit. b,e,f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1982/2019

prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud: I. Brai)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Robu, S. Gîrbu, M. Diaconu)

D E C I Z I E

5 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de Petru

Ceban, împotriva deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, în cauza penală în privința lui

Ceban Petru xxxxx, născut la xxxxx, cetățean al xxxxx de

naționalitate xxxxx, originar din xxxxx, domiciliat xxxxx,

și

Vâzâi Mihail xxxxx, născut la xxxxx, cetățean al xxxxx, de

naționalitate xxxxx, originar și domiciliat în xxxxx,

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 20.07.2015 până la 22.07.2016;

Instanța de apel de la 05.09.2016 până la 23.05.2017;

de la 04.01.2018 până la 27.02.2018;

de la 03.12.2018 până la 11.02.2019;

Instanța de recurs de la 03.08.2017 până la 28.11.2017;

de la 27.06.2018 până la 25.09.2018;

de la 03.04.2019 până la 08.05.2019;

de la 28.08.2019 până la 04.12.2019.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a

fost legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză

în baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

vinovați și condamnați:

Vâzâi Mihail, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani

închisoare; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani

închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare.

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate lui Vâzâi Mihail i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Ceban Petru, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 (patru) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 (trei)

ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pentru

perioada de probațiune de 3 (trei) ani.

Inculpatul Ceban Petru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal,

(episoadele în privința lui Rusu Maria), din motiv că faptele nu au fost săvârșite de

inculpat.

Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința inculpaților

Vâzâi Mihail și Ceban Petru în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în

legătură cu împăcarea părților.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusu Maria către inculpatul Ceban

Petru a fost respinsă ca neîntemeiată.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rusu Maria și Volcinscaia

Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail au fost admise integral, fiind dispusă

încasarea din contul inculpatului a sumei de 2 110 lei, cu titlul de prejudiciu material

în beneficiul părții vătămate Volcinscaia Valentina și suma de 21 700 de lei în

beneficiul părții vătămate Rusu Maria, cu titlul de prejudiciu material.

decembrie 2014, aproximativ ora 18:30, cu scopul de a sustrage deschis bunurile

altei persoane, aflându-se pe teritoriul or. Anenii Noi, str. Tighina, s-a apropiat de

Luțenco Anastasia și deschis a sustras de la aceasta bunuri materiale, cu care a fugit

de la fața locului, cauzându-i proprietarei daune materiale în proporții considerabile

în sumă totală de 850 de lei.

Tot el, la 17 decembrie 2014 după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban

Petru, care au împărțit prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile

altei persoane s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii

Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un

loc fixat din timp, unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail cu scopul

realizării planului criminal de a sustrage deschis bunurile altei persoane, aproximativ

la ora 12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat

de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 de lei, în care se aflau

21 700 de lei și bunuri materiale în sumă de 95 de lei, cu care a fugit de la fața

locului, cauzându-i proprietarului o pagubă în proporții considerabile în sumă totală

de 22 095 de lei.

Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru,

prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir

amplasat pe adresa s. xxxxx, r-nul xxxxx, de unde pe ascuns a sustras bunuri

materiale, cauzându-i acestuia daune în proporții considerabile în sumă totală de

8000 de lei.

Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru,

cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei

2

persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi,

unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc

fixat din timp, unde urma să se întâlnească ulterior. Vâzâi Mihail, fiind instigat de

către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei

doi cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora

13:00, în apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu

Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap în rezultat la ce i-a cauzat durere

fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 de lei, în care

se mai afla un telefon în valoare de 300 de lei, în sumă totală de 800 de lei, care

pentru partea vătămată constituie daune în proporții considerabile. Însă, Rusu Maria,

văzându-l pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta ținând-o cu putere și astfel nu i-

a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini.

Tot el, la 22 decembrie 2014, aproximativ la ora 19:00, având scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Sarmizegetusa 23, mun.

Chișinău, a sustras în mod deschis de la Volcinscaia Valentina o geantă de dame în

valoare de 600 de lei, în care se afla un telefon mobil model „Samsung E 210” cu

numărul IMEI: xxxxx, în care se afla cartela SIM cu nr. xxxxx, în valoare de 1 000

de lei, portmoneu în valoare de 500 de lei, mijloace bănești în sumă de 10 lei, carduri

bancare de la BC „Victoriabank” SA și BC „Banca de Economii” SA, buletin de

identitate, pașaport, carnet de pensionar pe numele acesteia, un set de chei, cauzând

astfel cet. Volcinscaia Valentina o daună materială considerabilă, în sumă de 2 110

lei.

Inculpatul Ceban Petru, la 17 decembrie 2014, după o înțelegere prealabilă și

împreună cu Vâzâi Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a

sustrage deschis bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s.

Bulboaca, r-nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la

volanul automobilului s-a deplasat la un loc fixat, unde urma să-l aștepte pe Vâzâi

Mihail, iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de

către Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal planificat de cei

doi, în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora

12:00, pe podul de peste r. Bîc din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de

Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare de 300 de lei, în care se aflau

21700 de lei și bunuri materiale în valoare de 95 de lei, cu care a fugit de la fața

locului, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile, în sumă

totală de 22 095 de lei.

Tot el, în perioada lunii martie 2015, pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi,

având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, sub

pretextul că poate să-l ajute pe Ignatiev Veaceslav la perfectarea permisului de

conducere, la convins pe acesta precum că l-a înscris la o școală de instruire, primind

de la acesta bani în sumă de 2 700 de lei, pe care i-a folosit în scopuri personale. Ca

rezultat, lui Ignatiev Veaceslav i-a fost cauzată o daună în proporții considerabile.

Tot el, la 27 martie 2015, pe parcursul zilei, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, pe ascuns, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail,

prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în domiciliul lui Plăcintă Vladimir,

amplasat pe adresa s. xxxxx, r-nul xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un televizor

model „Sakura” în valoare de 3 000 de lei și un notebook model „Lenovo” în valoare

3

de 5 000 de lei, care aparțin Tatianei Ganu, cauzându-i acesteia daune în proporții

considerabile, în sumă totală de 8 000 de lei.

Tot el, la 06 mai 2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi

Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis

bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul s. Bulboaca, r-nul

Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul

automobilului, s-a deplasat la un loc fixat, unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail,

iar ultimul urma nemijlocit să comită jaful. Vâzâi Mihail, fiind instigat de către

Ceban Petru și acționând în conformitate cu planul criminal stabilit de cei doi cu

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aproximativ la ora 13:00, în

apropierea bisericii din s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și

aplicându-i două lovituri cu mâna peste cap, în rezult cauzându-i durere fizică, a

tentat să-i smulgă din mâini geanta acesteia în valoare de 500 de lei, în care se afla

un telefon în valoare de 300 de lei, în sumă totală 800 de lei, care pentru partea

vătămată constituie daune în proporții considerabile, însă Rusu Maria, văzându-l pe

Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta, ținând-o cu putere și astfel nu i-a dat

posibilitatea primului să o smulgă din mâini.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

Ceban Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la

4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3

ani; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; în temeiul

art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe termen de 3 ani; încetarea procesului penal intentat în privința

inculpatului în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea

părților;

Vâzâi Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la

5 ani închisoare; în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5 ani

închisoare; în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 12 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; încetarea procesului penal

intentat în privința inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în

legătură cu împăcarea părților; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea

vătămată Rusu Maria în sumă de 21 000 de lei, cu încasarea în mod solidar de la

inculpați a sumei menționate; admiterea acțiunii civile înaintate de către partea

vătămată Volcinscaia Valentina către inculpatul Vâzâi Mihail.

În susținerea cerințelor, procurorul a invocat următoarele argumente:

- pedeapsa penală stabilită este prea blândă;

- sentința de achitare în privința lui Ceban Petru este neîntemeiată;

- cu toate că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail la faza judecării cauzei

penale în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în eroare

organele de drept, și anume Vâzâi Mihail, prin darea declarațiilor contradictorii celor

de la urmărirea penală, a încercat să voaleze rolul și participarea inculpatului Ceban

4

Petru, acuzarea a combătut versiunile înaintate de acesta nu doar prin probele

administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanța de

judecată, dar aceste versiuni au fost plauzibil combătute și prin probele prezentate

chiar de partea apărării;

- acuzarea a apreciat absolut veridice declarațiile lui Vâzâi Mihail efectuate în

cadrul urmăririi penale, pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată,

invocând motivul clasic precum ar fi fost influențat de către polițiști, însă a accentuat

procurorul că inculpatul nu a depus în acest sens careva plângeri, mai mult, această

versiune a fost totalmente combătută de martorul Plăcintă Teodor, care a comunicat

în fața instanței, că în procesul verificării declarațiilor la fața locului, acesta se purta

liber și nu părea fi stresat, fiind însoțit de mai mulți colaboratori ai poliției;

- declarațiile depuse de învinuitul Vâzâi Mihail, în procesul efectuării

confruntării cu Ceban Petru, în procesul căreia a declarat că infracțiunile incriminate

le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru, urmează a fi apreciate

critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate;

- procurorul a remarcat că instanța a ignorat probele directe ale acuzării și a pus

la baza sentinței de achitare în privința lui Ceban Petru în baza art. 187 alin. (2) lit.

b), f); art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, declarațiile martorilor apărării,

care de fapt urmau a fi apreciate critic.

3.1. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat sentința cu apel și a solicitat casarea

acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i

fie stabilită o pedeapsă mai blândă, deoarece a recunoscut vina integral, se căiește

de cele săvârșite, are la întreținere fratele minor.

au fost respinse ca nefondate apelurile și a fost menținută sentința.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că prima

instanță la adoptarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

astfel, just a ajuns la concluzia că inculpatul Ceban Petru nu a săvârșit infracțiunile

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f); art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Totodată, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului Vâzâi Mihail care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat, încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. f); art. 27,

187 alin. (2) lit. e), f) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal.

La fel, prima instanță corect și întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului Ceban

Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, care

a fost demonstrată cu certitudine, în afara oricărui dubiu rezonabil, în baza

ansamblului de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată.

A subliniat instanța de apel și faptul, că prima instanță întemeiat a încetat

procesul penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, intentat în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, care a fost

manifestată personal cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 109 Cod penal.

Instanța de apel a concluzionat că apelul procurorului este neîntemeiat, fiind

bazat pe presupuneri neargumentate, deoarece reieșind din declarațiile inculpaților

Ceban Petru și Vâzâi Mihail, a părții vătămate Rusu Maria, rezultă, că prima instanță

corect a concluzionat că vinovăția inculpatului Ceban Petru în comiterea

5

infracțiunilor imputate nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința

instanței de apel.

Prin urmare, învinuirea adusă inculpatului Ceban Petru este bazată în

exclusivitate pe declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail oferite după reținerea sa, care

nu sunt confirmate prin alte probe.

Declarațiile inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, au fost apreciate de către

instanța de apel ca fiind veridice, deoarece pe parcursul întregului proces penal, atât

la urmărirea penală, cât și în ședințele primei instanțe, dânșii au dat declarații

consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar

demonstra că inculpatul Ceban Petru a săvârșit faptele incriminate prevăzute de art.

27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal.

Dimpotrivă, ansamblul probelor analizate și apreciate prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile inculpaților Ceban

Petru și Vâzâi Mihail și nu confirmă că inculpatul Ceban Petru a săvârșit

infracțiunile imputate de jaf și tentativă de jaf.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele din apelul acuzatorului de stat cu

privire la faptul că urmează a fi apreciate critic declarațiile depuse de învinuitul

Vâzâi Mihail, în procesul efectuării confruntării cu Ceban Petru, în care a declarat

că infracțiunile incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban

Petru, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale și probele acumulate.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul din apelul acuzatorului de

stat cu privire la veridicitatea declarațiilor lui Vâzâi Mihail, date în cadrul urmăririi

penale, pe care ultimul nu le-a susținut în instanța de judecată, invocând motivul

clasic precum că ar fi fost influențat de către polițiști, că nici o plângere din partea

acestuia în perioada 14 mai 2015 - 14 mai 2016 nu a parvenit pe acest fapt, ultimul

nu a putut declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine, cum și cu atât mai

mult această versiune a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă

Teodor, care a comunicat în fața instanței că în procesul verificării declarațiilor la

fața locului, inculpatul s-a comporta liber și nu părea a fi stresat, fiind însoțit de mai

mulți colaboratori ai poliției, s-a expus că din câte își aduce aminte a fost însoțit și

de către apărătorul său care se află în sala de ședință.

În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind corecte și întemeiate

argumentele primei instanțe potrivit cărora învinuirea în săvârșirea acestor 2

episoade a fost bazată doar pe declarațiile inițiale date de inculpatul Vâzâi Mihail,

îndată după reținere.

Ulterior însă, Vâzâi Mihail nu a mai susținut aceste declarații și fiind audiat în

cadrul ședinței de judecată a negat categoric coparticiparea lui Ceban Petru la aceste

jafuri. Mai mult, poziția actuală a fost aleasă de inculpatul Vâzâi Mihail încă la etapa

urmăririi penale, când a fost petrecută confruntarea cu Ceban Petru, unde Vâzâi

Mihail a declarat că Ceban Petru nu a participat la săvârșirea jafurilor.

Astfel, necătînd la faptul că schimbarea de declarații nu a fost argumentată

îndeajuns de inculpat, prima instanță a lua drept bază declarațiile date de inculpatul

Vâzâi Mihail în cadrul ședinței de judecată, acestea fiind contrapuse cu restul

probelor studiate.

6

La fel, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel inculpatul Vâzâi Mihail

a susținut declarațiile oferite în prima instanță și a declarat că faptele infracționale

de sustragere le-a săvârșit de unul singur.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Rusu Maria oferite în cadrul ședinței de

judecată a instanței de apel, aceasta a declarat că a fost atacată de două ori, dintre

care odată jefuită, în ambele cazuri l-a văzut doar pe Vâzâi Mihail, iar pe Ceban

Petru nu l-a văzut niciodată.

Prin urmare, instanța de apel a statuat că versiunea acuzării nu și-a găsit

confirmare în materialul probator administrat, iar în cadrul cercetării judecătorești

în instanța de apel nu au fost prezentate probe care ar demonstra cu certitudine, în

afara oricărui dubiu rezonabil, participarea lui Ceban Petru la săvârșirea

infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf în privința cet. Rusu Maria.

Instanța de apel a reținut argumentul primei instanțe cu privire la faptul că în

procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru a fost depistată o geantă ce a fost

sustrasă de la Luțenco Anastasia (episod neincriminat lui Ceban Petru), copiile

documentelor lui Ignatiev Veaceslav și o copie de chitanță pe numele soțului

victimei Rusu Maria, procurorul considerând că chitanța în cauză este o probă

directă ce dovedește participarea lui Ceban Petru la jafurile comise în privința Mariei

Rusu.

Totodată, prima instanță a reținut că, în acea perioadă Vâzâi Mihail locuia la

Ceban Petru și ținea la domiciliul acestuia mai multe lucruri personale, inclusiv și

cele sustrase de acesta, astfel, conform declarațiilor lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail

(care nu au fost combătute de acuzare), obiectele ridicate în procesul percheziției au

fost aduse de Vâzâi Mihail, iar Ceban Petru nu are la ele nici o atribuție.

Din aceste considerente, instanța de apel a menționat că nu pot fi apreciate ca

probe ce confirmă vinovăția inculpatului Ceban Petru, procesul-verbal de efectuare

a percheziției în gospodăria lui Ceban Petru și procesul-verbal de examinare a

obiectelor ridicate în procesul percheziției la domiciliul lui Ceban Petru, or, o

chitanță pentru serviciile comunale depistată în domiciliul lui Ceban Petru, nu este

îndeajuns pentru a trasa o legătură directă între acesta și infracțiunile săvârșite în

privința Mariei Rusu.

Analizând probele și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel a considerat că participarea inculpatului Ceban

Petru la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e), f); art.

187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal (în privința Mariei Rusu), nu a fost dovedită prin

probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu

legea procesuală penală și lipsește componența acestei infracțiuni, iar sentința de

achitare în această parte, adoptată de către prima instanță, este întemeiată.

Având în susținere prevederile art. 8, 389 Cod de procedură penală, instanța de

apel a concluzionat că, prima instanță corect a constatat nevinovăția lui Ceban Petru

pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 187 alin. (2) lit. b), e),

f); art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și întemeiat a aplicat prevederile art. 390

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, adoptând o sentință de achitare în privința

inculpatului Ceban Petru, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de acesta.

Luând în considerare că vina inculpatului Ceban Petru în săvârșirea celor două

episoade de jaf nu a fost confirmată în cadrul cercetării judecătorești și în privința

acestor capete de învinuire a fost pronunțată sentință de achitare, instanța de apel a

7

stabilit că prima instanță corect și întemeiat a exclus din componența infracțiunilor

incriminate inculpatului Vâzâi Mihail calificativul prevăzut de lit. b) alin. (2) art.

187 Cod penal „de două sau mai multe persoane”.

În privința condamnării inculpatului Ceban Petru în baza art. 190 alin. (2) lit.

c) Cod penal, inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal,

precum și încetarea procesului penal în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi

Mihail învinuiți în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de apel a

menționat că aceasta nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, fiind considerată

ca legală și întemeiată.

Colegiul penal a constatat că prima instanță corect a individualizat pedeapsa lui

Ceban Petru conform art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, care este

echitabilă și proporțională infracțiunii săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al

infracțiunii, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele cauzei, de

lipsa circumstanțelor agravante și prezența a două circumstanțe atenuante, de

personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, nu

prezintă pericol social, a reparat prejudiciul material cauzat, partea vătămată nu are

pretenții față de acesta, astfel, asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât de către

inculpatul Ceban Petru, cât și din partea altor persoane.

La fel, a reținut că prima instanță just a individualizat pedeapsa și în privința

inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare, care este echitabilă și proporțională infracțiunilor

săvârșite, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor comise, cu scop de

cupiditate, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, care la evidența

medicului psiholog sau narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează

satisfăcător, anterior judecat, nu a conștientizat graviditatea faptelor săvârșite

anterior, nu și-a schimbat atitudinea față de valorile ocrotite de legea penală, de

pericolul social, are un comportament predispus spre comiterea infracțiunilor de

sustragere, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului.

Instanța de apel a respins solicitarea apărătorului cu privire la aplicarea unei

pedepse mai blânde sau a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării

acesteia în privința lui Vâzâi Mihail, or, deși acesta a recunoscut parțial vina, totuși

nu a conștientizat gravitatea infracțiunilor comise, săvârșind patru infracțiuni

împotriva patrimoniului, cu intenție directă, anterior fiind condamnat pentru

infracțiuni similare, prezintă un pericol social sporit, fiind o persoană predispusă

spre comiterea de noi infracțiuni, nu a recuperat prejudiciul material cauzat tuturor

părților vătămate.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea

acesteia în privința ambilor inculpați, în privința epizodului săvârșit în privința părții

vătămate Rusu Maria, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

8

Cu referire la menținerea achitării inculpatului Ceban Petru de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art.

27, 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (episoadele comise asupra părții vătămate

Rusu Maria) din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, recurentul a

menționat faptul că instanța de apel nu a luat în considerație că atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, s-a stabilit

cu certitudine vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, care a fost

săvârșită prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail.

Astfel, acuzarea a susținut că inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în cadrul

judecării cauzei în instanța de judecată, au încercat prin metode diferite să inducă în

eroare organele de drept și anume Vâzâi Mihail prin prezentarea declarațiilor

contradictorii celor de la urmărirea penală, a încercat să voaleze rolul și participarea

inculpatului Ceban Petru, fiind combătute versiunile înaintate de acesta prin probele

administrate legal în cadrul urmăririi penale, examinate minuțios în instanțele de

fond.

Recurentul a remarcat că inculpatul Vâzâi Mihail în instanța de judecată nu a

susținut declarațiile date la urmărirea penală, invocând motivul clasic precum că ar

fi fost influențat de către polițiști, însă în această privință urmează a fi accentuat, că

nici o plângere din partea acestuia nu a parvenit pe acest fapt, ultimul nu a putut

declara în ce circumstanțe a fost influențat, de cine și cum, mai mult, această versiune

a fost totalmente combătută de martorul apărării Plăcintă Teodor.

Procurorul a accentuat că declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse la faza de

urmărire penală (f.d. 138, 142, vol. I), diferă de cele depuse de ultimul în procesul

efectuării confruntării cu Ceban Petru, atunci când a declarat că infracțiunile

incriminate le-a săvârșit de unul singur, fără participarea lui Ceban Petru și urmează

a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu materialele cauzei penale.

Respectiv, îndată după reținere, fiindu-i respectate drepturile procesuale, Vâzâi

Mihail a povestit detaliat cum împreună cu Ceban Petru au săvârșit infracțiunile care

i-au fost incriminate.

Totodată, este de relatat și acel fapt că în conformitate cu legislația în vigoare,

bănuitul, învinuitul și prin urmare inculpatul nu poartă răspundere penală pentru

depoziții false, declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse în cadrul confruntării prin care

insistă că a săvârșit de unul singur infracțiunile urmează a fi considerate ca depuse

în scopul ca complicele său Ceban Petru să fie scutit de răspunderea penală, iar din

infracțiunea criminală să-i fie exclusă circumstanța agravantă „săvârșirea

infracțiunii de către două persoane” și astfel să-și ușureze responsabilitatea.

Prin urmare, acuzatorul a susținut că probele concrete și directe care

demonstrează vinovăția lui Vâzâi Mihail și Ceban Petru sunt: procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie prin care partea vătămată Rusu Maria l-a

recunoscut pe Vâzâi Mihail ca persoana care a atacat-o și a jefuit-o de 2 ori; procesul-

verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața locului în

procesul căruia a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a

săvârșit jaful și tentativa de jaf în privința părții vătămate Rusu Maria (f.d. 156, vol.

I), despre care instanța s-a expus, că nu ar fi posibil de apreciat ca probă, deși această

reconstituire a avut loc față de martori și participanții la acțiune; procesul- verbal de

examinare a obiectelor ridicate în procesul verificării declarațiilor învinuitului Vâzâi

Mihail la fața locului.

9

5.1. Avocatul Gorencu Cornelia în recursul declarat în numele inculpatului

Vâzâi Mihail, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărârilor instanțelor de fond în partea stabilirii pedepsei, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului a invocat că instanța de apel nu a respectat criteriile

generale de individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră. Astfel, în

opinia apărării instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că inculpatul a

recunoscut vinovăția, se căiește sincer de cele săvârșite, careva urmări grave nu au

survenit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se

caracterizează satisfăcător, ceea ce denotă că inculpatul conștientizează pericolul

social al faptelor săvârșite precum și al urmărilor acestor fapte.

5.2. Inculpatul Vâzâi Mihail a contestat hotărârile pronunțate la caz cu recurs

ordinar și a solicitat casarea acestora cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Supreme de Justiție, s-au respins recursurile ordinare declarate de către avocatul

Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de către inculpatul Vâzâi

Mihail, iar recursul declarat de către procuror a fost admis, decizia a fost casată

parțial în partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu

Maria, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel într-un alt

complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că din

materialele cauzei rezultă că pe capetele de învinuire săvârșite în privința părții

vătămate Rusu Maria, inculpații Vâzâi Mihail și Ceban Petru au fost puși sub

învinuire în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal.

Prima instanță, judecând cauza în privința inculpaților, a considerat că Ceban

Petru urmează a fi achitat de sub învinuirile menționate, iar pe Vâzâi Mihail, pentru

aceleași fapte, l-a condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f); art. 27, 187 alin. (2) lit.

e), f) Cod penal excluzând calificativul „săvârșit de două sau mai multe persoane”.

Cu toate acestea, instanța de recurs a constatat că menținând sentința primei

instanțe, instanța de apel nu a luat în considerație că la constatarea faptei ca fiind

dovedită, prima instanță deși a exclus calificativul „săvârșit de două sau mai multe

persoane”, în același timp a constatat pe ambele episoade, că în privința părții

vătămate Rusu Maria „inculpatul Vâzâi Mihail a acționat împreună și după o

înțelegere prealabilă cu Ceban Petru...”.

La fel, s-a reținut că prima instanță, deși l-a achitat pe Ceban Petru pentru

faptele săvârșite în privința aceleiași părți vătămate, a constatat că acesta a acționat

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vâzâi Mihail.

Reieșind din conținutul deciziei recurate, instanța de recurs a atestat, că

ajungând la concluzia respingerii apelului declarat de acuzatorul de stat și menținerii

sentinței primei instanțe în partea respectivă, instanța de apel în motivarea deciziei

adoptate a preluat aceleași motive formulate de prima instanță, concluzionând asupra

faptului că probele cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel

sunt suficiente pentru a statua asupra nevinovăției inculpatului Ceban Petru în

10

săvârșirea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf, considerând că Vâzâi Mihail a

săvârșit aceste infracțiuni de unul singur.

În opinia instanței de recurs soluția nominalizată, a fost motivată de către

instanța de apel destul de laconic, pe când în corespundere cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, aceasta urma să cerceteze amănunțit fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora.

În continuare, instanța de recurs s-a referit și asupra recursurilor declarate de

către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de către

inculpatul Vâzâi Mihail, menționând că criticile recurenților referitor la

individualizarea eronată a pedepsei, sunt neîntemeiate.

27 februarie 2018 a respins apelul inculpatului Vâzâi Mihail; a admis apelul

procurorului; a casat sentința în partea condamnării lui Vâzâi Mihail în baza art. 187

alin. (2) lit. f); art. 27, 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, și în partea achitării lui Ceban

Petru în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și art. 27, 187 alin. (2) lit. b),

e) Cod penal, în partea numirii pedepselor definitive în privința lui Ceban Petru și

Vâzâi Mihail și partea civilă în privința acțiunilor civile ale părții vătămate Rusu

Maria și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează:

Vâzâi Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. f) și art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa

în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 6

ani, fără amendă și în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 81 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără

amendă. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Vâzâi Mihail, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a stabilit pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, fără amendă, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis;

Ceban Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor de art. 42 alin.

(4) și (5) - 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și art. 42 alin. (4) și (5) - 27 - 187 alin. (2)

lit. e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa în baza art. 42 alin. (4) și (5) - 187 alin. (2)

lit. f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă, și în

baza art. 42 alin. (4) și (5) - 27 - 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 81 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără

amendă.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Ceban Petru, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a stabilit pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, fără amendă, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

A încasat de la Vâzâi Mihail și Ceban Petru în beneficiul părții vătămate Rusu

Maria, în mod solidar, prejudiciul material în mărime de 21 700 de lei. În rest,

sentința s-a menținut.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că reieșind din

conținutul sentinței atacate, se atestă că prima instanță concluzionând asupra faptului

că probele cercetate și verificate în instanța de fond sunt suficiente pentru a statua

11

asupra nevinovăției inculpatului Ceban Petru în săvârșirea infracțiunilor de jaf și

tentativă de jaf, considerând că Vâzâi Mihail a săvârșit aceste infracțiuni de unul

singur.

Totodată, instanța de apel a menționat că, deși acuzatorul de stat în susținerile

verbale a evidențiat contradicțiile dintre declarațiile lui Vâzâi Mihail depuse la etapa

urmăririi penale, prima instanță nu a dat apreciere corespunzătoare, concluzionând

că procurorul nu a demonstrat cu certitudine participarea lui Ceban Petru la

comiterea infracțiunilor de jaf și tentativă de jaf.

Instanța de apel a accentuat că instanța de fond a reținut ca fiind veridice

declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail, care în ședințele de judecată a declarat că a

săvârșit infracțiunile de jaf și tentativă de jaf, de unul singur, fără participarea lui

Ceban Petru, totuși instanța de fond nu a luat în considerație probatoriul prezentat

de către acuzator în susținerea învinuirii.

Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea

inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail pe episodul comiterii tentativei de jaf de la

Rusu Maria, semnul calificativ „cu cauzarea de daune considerabile”, or suma de

800 de lei nicidecum nu poate fi considerată o daună considerabilă, în timp ce dauna

în proporții mici constituie 25 u.c., adică 1 250 de lei.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea

inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail, pe episoadele comiterii jafului și tentativei

de jaf de la Rusu Maria, semnul calificativ ,,de două persoane”, or, Ceban Petru a

participat la aceste infracțiuni în calitate de instigator și complice, iar infracțiunile

le-a comis în calitate de autor doar Vâzâi Mihail.

inculpatul Ceban Petru și avocatul acestuia Cașu Iulian, inculpatul Vâzâi Mihail și

avocatul acestuia Bîrcă Ludmila.

8.1. Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban Petru a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel eronat l-a

condamnat pe inculpatul Ceban Petru fără a administra probe, după ce prima instanță

a adoptat o sentință de achitare a acestuia pe capătul de învinuire în privința părții

vătămate Rusu Maria.

În acest sens, recurentul a reținut că acuzatorul de stat nu a solicitat ca

inculpatul Ceban Petru să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și

tentativă de jaf, însă, instanța de apel încălcând prevederile art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, l-a condamnat pe inculpat la instigare și complicitate la jaf, și

tentativă de jaf.

De asemenea, a menționat că careva probe care să confirme săvârșirea de

inculpat a instigării și complicității de jaf nu au fost administrate și cercetate.

Ulterior, recurentul a mai depus o cerere de recurs, prin care menționează

suplimentar că în instanța de apel, cauza a fost judecată în lipsa inculpatului Ceban

Petru.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală.

8.2. Inculpatul Ceban Petru a solicitat casarea deciziei instanței, cu remiterea

cauzei la rejudecare, motivând că instanța de apel eronat a pronunțat o decizie de

12

condamnare, fără a luat în considerație probele administrate la cauză, ce

demonstrează nevinovăția sa.

8.3. Avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Vâzâi Mihail, a solicitat

casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte

și aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Vâzâi Mihail.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel i-a stabilit

inculpatului pedepse individualizate contrar prevederilor art. 75 Cod penal. Instanța

de judecată nu a ținut cont de faptul că inculpatul Vâzâi Mihail și-a recunoscut vina,

se căiește sincer de cele comise, careva urmări grave nu au survenit, la locul de trai

se caracterizează pozitiv, ceea ce denotă că inculpatul conștientizează pericolul

social al faptelor săvârșite precum și al urmărilor acestor fapte.

Totodată, decizia nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, fiind

considerată ca legală și întemeiată în privința condamnării inculpatului Ceban Petru

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, inculpatului Vâzâi Mihail în baza art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, precum și încetarea procesului penal în privința inculpaților

Ceban Petru și Vâzâi Mihail în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală.

8.4. Inculpatul Vâzâi Mihail a solicitat casarea decizie cu adoptarea unei noi

hotărâri potrivit căreia acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, motivând că

el a recunoscut vina în cele comise, cauza a fost examinată în procedură simplificată

și se căiește sincer de cele comise.

solicitat declararea acestora ca fiind inadmisibile, deoarece recursurile nu sunt

motivate prin prisma erorilor prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

de Justiție au fost respinse recursurile ordinare declarate de avocatul Bîrcă Ludmila

în numele inculpatului Vâzâi Mihail și de inculpatul Vâzâi Mihail; au fost admise

recursurile ordinare declarate de avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Ceban

Petru și de inculpatul Ceban Petru; a fost casată total decizia instanței de apel, în

partea ce se referă la faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel într-un alt complet de

judecată.

10.1. Cu referire la recursurile declarate de avocatul Bîrcă Ludmila în numele

inculpatului Vâzâi Mihail și inculpatul Vâzâi Mihail, Colegiul a menționat că

motivele invocate de recurenți au fost deja supuse aprecierii în decizia instanței de

recurs din 28 noiembrie 2017, care este irevocabilă și reieșind din faptul că recurenții

invocă aceleași temeiuri, fără să aducă critici corespunzătoare prevederilor art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs a ajuns la concluzia că

recursurile ordinare urmează a fi respinse, ca fiind inadmisibile.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Cașu Iulian în numele

inculpatului Ceban Petru si inculpatul Ceban Petru, instanța a reținut că soluționând

cauza în lipsa inculpatului, instanța de apel nici nu a dat citire declarațiilor acestuia.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit a menționat, că argumentele invocate de către

inculpatul Ceban Petru și avocatul său Cașu Iulian, sunt confirmate prin probe și

într-adevăr instanța de apel neîntemeiat a acceptat examinarea cauzei în lipsa

13

inculpatului, fără ca procurorul să aducă probe verosimile că Ceban Petru se sustrage

de la judecată.

Mai mult, fiind definitivă condamnarea în respectiva cauză, cu aplicarea art. 90

Cod penal, nici nu a fost verificat faptul dacă Petru Ceban execută pedeapsa, pe când

ultimul se afla la evidență la Biroul de Probațiune Ciocana, mun. Chișinău, unde își

executa pedeapsa stabilită prin sentința din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi.

Avându-se în vedere că faptele săvârșite în privința părții vătămate Rusu Maria,

sunt incriminate că au fost comise prin coparticipare cu inculpatul Vâzâi Mihail, se

impune soluția de casare parțială a deciziei instanței de apel și în privința acestuia,

cu dispunerea casării deciziei recurate în privința ambilor inculpați și remiterea

cauzei, în partea ce se referă la episoadele în privința lui Rusu Maria, la rejudecare

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Chișinău, apelul declarat de inculpatul Vâzâi Mihail a fost respins ca fiind nefondat,

iar apelul declarat de procuror a fost admis; a fost casată parțial sentința și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Ceban Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: art. 187 alin. (2),

lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; art. 27-187 alin. (2), lit.

b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; în temeiul art. 84 alin.

(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, i-a fost aplicată definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 (zece)

ani, fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de

3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Vâzâi Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: art. 187 alin. (2),

lit. b), f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, fără amendă; art. 27-187 alin. (2), lit.

b), e), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă; în temeiul art. 84 alin.

(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, i-a fost aplicată definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 11

(unsprezece) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă integral și a fost dispusă încasarea, în mod solidar,

de la inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în beneficiul Mariei Rusu suma de

21700 (douăzeci si unu mii șapte sute) de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat

prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută.

11.1. Cu referire la apelul declarant de procuror, Colegiul penal a constatat că

Vâzâi Mihail, la 17.12.2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban

Petru, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis

bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r-

nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a

deplasat la un loc fixat din timp unde urma să se întâlnească ulterior.

Vâzâi Mihail, cu scopul realizării planului criminal de a sustrage deschis

bunurile altei persoane, aproximativ la orele 12:00, pe podul peste răul Bîc din sat.

Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta

cu valoarea de 300 de lei, în care se aflau 21700 de lei, portmoneul cu valoare de 50

de lei, foarfece cu valoarea de 15 lei, pilă de unghii cu valoarea de 10 lei, o cremă

pentru dame cu valoarea de 20 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i

14

astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabile în valoare totală de 22095

de lei.

Tot el, la 06.05.2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Ceban Petru,

cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei

persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi,

unde conform rolurilor stabilite, Ceban Petru cu automobilul s-a deplasat la un loc

fixat din timp unde urma să se întâlnească ulterior.

Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate

cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, aproximativ la orele 13:00, în apropierea bisericii din sat. Bulboaca, r-nul

Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste

cap, în rezultat la ce i-a cauzat durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta

acesteia în valoare de 500 de lei, în care se mai afla un telefon cu valoarea de 300 de

lei, în total în sumă de 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în

proporții considerabile.

Însă, Rusu Maria, văzându-1 pe Vâzâi Mihail, a strâns la piept geanta ținând-o

cu putere și astfel nu i-a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini, în același

timp, mai multe persoane din apropiere, s-au îndreptat în direcția celor doi, din care

cauză, Vâzâi Mihail, din motive independente de voința lui, nu și-a atins scopul de

a sustrage deschis bunurile părții vătămate și a fugit de la fața locului.

Ceban Petru, la 17.12.2014, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi

Mihail, cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis

bunurile altei persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r-

nul Anenii Noi, unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul

automobilului s-a deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar

ultimul urma nemijlocit să comită jaful.

Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate

cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, aproximativ la orele 12:00, pe podul peste râul Bîc, din sat. Bulboaca, r-

nul Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și i-a smuls din mână geanta în valoare

de 300 de lei, în care se aflau 21700 de lei, portmoneul în valoare de 50 de lei,

foarfece în valoare de 15 lei, pilă de unghii în valoare de 10 lei, o cremă pentru dame

cu valoarea de 20 de lei, cu care a fugit de la fața locului, cauzându-i astfel

proprietarului o pagubă în proporții considerabile în valoare totală de 22095 de lei.

Tot el, la 06.05.2015, după o înțelegere prealabilă și împreună cu Vâzâi Mihail,

cu care au împărțit în prealabil rolurile, cu scopul de a sustrage deschis bunurile altei

persoane, s-au deplasat cu automobilul pe teritoriul sat. Bulboaca, r- nul Anenii Noi,

unde conform rolurilor stabilite din timp, aflându-se la volanul automobilului s-a

deplasat la un loc fixat unde urma să-l aștepte pe Vâzâi Mihail, iar ultimul urma

nemijlocit să comită jaful.

Vâzâi Mihail, fiind instigat de către Ceban Petru și acționând în conformitate

cu planul criminal planificat de cei doi în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, aproximativ la orele 13:00, în apropierea bisericii din sat. Bulboaca, r-nul

Anenii Noi, s-a apropiat de Rusu Maria și aplicându-i două lovituri cu mâna peste

cap în rezultat la ce i-a cauzat durere fizică, a tentat să-i smulgă din mâini geanta

acesteia cu valoare de 500 de lei în care se mai afla un telefon cu valoarea de 300 de

15

lei, în total în sumă de 800 de lei, care pentru partea vătămată constituie daune în

proporții considerabile.

Însă, Rusu Maria văzându-1 pe Vâzâi Mihail a strâns la piept geanta ținând-o

cu putere și astfel, nu i-a dat posibilitate primului să o smulgă din mâini, în același

timp, mai multe persoane din apropiere, s-au îndreptat în direcția celor doi, din care

cauză, Vâzâi Mihail, din motive independente de voința lui, nu și-a atins scopul de

a sustrage deschis bunurile părții vătămate și a fugit de la fața locului.

Colegiul penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și

în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța

de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale

ale inculpaților Ceban Petru și Vâzâi Mihail cuprind elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de: art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 27, 187 alin.

(2), lit. b), e), f) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Vâzâi Mihail în cadrul ședinței

de judecată nu a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale, conform cărora

și- a recunoscut vina, veridicitatea acestor declarații a fost constatată prin coroborare

cu alte probe administrate la dosar, dintre care declarațiile părții vătămate Rusu

Maria, procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail la fața

locului din 16.05.2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în

procesul verificării declarațiilor la fața locului, procesul-verbal de efectuare a

percheziției în gospodăria lui Ceban Petru.

Or, argumentele inculpatului Vâzâi Mihail referitor la faptul că dânsul nu

susține declarațiile date la faza urmăririi penale, pe motiv că a fost influențat de

polițiști nu pot fi reținute ca fiind plauzibile, deoarece careva plângeri din partea

acestuia nu au fost formulate pe acest fapt, ultimul nu a putut declara în ce

circumstanțe a fost influențat, de cine și în ce modalitate.

Declarațiile inculpatului Vâzâi Mihail, date de la faza urmăririi penale se

apreciază de către instanța de apel prin coroborare cu procesul-verbal de verificare

a declarațiilor învinuitului Vâzâi Mihail de la fața locului din 16.05.2015 în procesul

căruia, ultimul a demonstrat circumstanțele în care împreună cu Ceban Petru a comis

jaful și tentativa de jaf, precum și cu procesul-verbal de efectuare a percheziției în

gospodăria lui Ceban Petru din 16.05.2015, în cadrul căreia au fost depistate și

ridicate mai multe obiecte dobândite din urma infracțiunilor comise împreună cu

Vâzâi Mihail, inclusiv și o chitanță de plată pentru telefon pe numele soțului victimei

Rusu Maria.

Instanța de apel a reținut faptul că, deși, inculpatul Ceban Petru nu a participat

nemijlocit la realizarea acțiunii propriu-zise de sustragere deschisă a bunului părții

vătămate Rusu Maria, acest fapt nu echivalează cu neimplicarea acestuia la

comiterea infracțiunii și, deci, pronunțarea unei sentințe de achitare, or, probele

administrate de către acuzatorul de stat au demonstrat ca inculpații Ceban Petru și

Vâzâi Mihail au acționat în urma înțelegerii prealabile, având fiecare rolurile

stabilite dinainte și anume, inculpatul Ceban Petru s-a aflat la volanul automobilului

și 1-a așteptat pe Vâzâi Mihail într-un loc fixat de ei.

Astfel, instanța apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală ansamblu de probe administrate la dosar de către acuzatorul de stat, a

constatat cu certitudine în baza materialelor dosarului penal că inculpații Ceban

16

Petru și Vâzâi Mihail au comis infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b),

f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, în privința părții vătămate Rusu

Maria.

La individualizarea pedepsei în privința inculpaților Ceban Petru și Vâzâi

Mihail pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) și

art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, menționându-se că Vâzâi Mihail a recunoscut

vina în comiterea faptelor incriminate, iar Ceban Petru nu a recunoscut- o, au comis

infracțiuni grave, anterior au fost judecați.

În privința lui Vâzâi Mihail careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au

fost reținute, iar în privința lui Ceban Petru a fost reținută circumstanța atenuantă

prezența copiilor minori la întreținere, iar careva circumstanțe agravante nu au fost

constatate.

La fel, s-a reținut că inculpații la locul de trai au fost caracterizați satisfăcător,

la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

În contextul circumstanțelor relevate supra, instanța de apel a stabilit

inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru pentru comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 187 alin. (2), lit. lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. lit. b), e), f) Cod penal,

pedeapsa penală sub formă de închisoare, în limitele prevăzute de norma legală,

inclusiv și de prevederile art. 81 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a optat pentru neaplicarea față de inculpați a pedepsei

complementare facultative, sub formă de amendă, așa cum inculpatul Vâzâi Mihail

are o vârstă relativ tânără, inculpatul Ceban Petru are la întreținere 3 copii minori,

ambii inculpați nefiind încadrați în câmpul muncii.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusu Maria privind

încasarea de la inculpați a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în mărime de 21700

de lei, în conformitate cu art. 219, 220, 221 Cod de procedură penală, Colegiul penal

a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Ceban Petru și Vâzâi Mihail în

beneficiul Mariei Rusu a sumei de 21700 (douăzeci și unu mii șapte sute) de lei, cu

titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Cu referire la apelul declarat de inculpatul Vâzâi Mihail, prin care s-a solicitat

aplicarea unei pedepse mai blânde, instanța de apel a respins ca fund nefondat apelul

în sensul formulat, așa cum în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că inculpatul

Vâzâi Mihail a comis mai multe infracțiuni, care se califică ca infracțiuni mai puțin

grave, și respectiv, grave, anterior a fost judecat, iar aplicarea unei pedepse mai

blânde nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității

sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

inculpatului Ceban Petru, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și

15) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei, cu menținerea sentinței instanței de fond, pe motiv că:

- instanța de fond a adoptat o soluție de achitare în privința lui Ceban Petru,

însă instanța de apel l-a condamnat fără a administra careva probe noi, lucru

inadmisibil conform jurisprudenței CEDO;

- prin apelul declarat, acuzatorul de stat nu a solicitat ca inculpatul Ceban Petru

să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și tentativă de jaf, însă

17

instanța de apel încălcând prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a

pronunțat o hotărâre de condamnare și în privința acestuia;

- careva probe care ar demonstra săvârșirea de către Ceban Petru a instigării și

complicității la jaf și tentativă de jaf nu au fost administrate.

12.1. Recurs ordinar a depus și avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

Vâzâi Mihail, cu indicarea art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și a deciziei în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acestuia să-i fie numită

pedeapsă mai blândă.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de fond nu au individualizat

corect pedeapsa aplicată în privința inculpatului Vâzâi Mihail, fără a se lua în

considerație că dânsul și-a recunoscut vina, se căiește de cele comise, careva urmări

grave nu au survenit, iar la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află.

s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cașu

Iulian în numele inculpatului Ceban Petru și de către avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului Vâzâi Mihail, împotriva deciziei din 11 februarie 2019 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Ceban

Petru si Vâzâi Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.

Petru, Colegiul a reținut că acesta și-a întemeiat recursul ordinar în baza pct. 15) și

8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, deoarece nu au fost întrunite

elementele infracțiunilor incriminate inculpatului și că instanța de judecată

internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Colegiul a considerat că presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Totodată, s-a reținut că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit

de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată

a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor

care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt

nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația

dosarului, privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe

de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o

consideră neîntemeiată, remarcând că sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

18

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă

sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, instanța de recurs a relevat că argumentele recurentului invocate în

recurs, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal a conchis că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și corespunde situației de

fapt reținute, corect instanța ajungând la concluzia privind casarea parțială a

sentinței, cu aplicarea unei pedepse echitabile.

Astfel, Colegiul penal a considerat argumentul recurentului precum că nu au

fost întrunite elementele infracțiunii ca fiind neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a acestuia, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile

lui Ceban Petru sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute

de art. 187 alin. (2), lit. b), f) și art. 27, 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal,

argumente pe care instanța de recurs le-a acceptat și pentru a evita repetări inutile le-

a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Referitor la argumentul recurentului precum că instanța de fond a adoptat o

soluție de achitare în privința lui Ceban Petru, însă instanța de apel l-a condamnat

fără a administra careva probe noi, lucru inadmisibil conform jurisprudenței CtEDO

și care cade sub incidența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod

de procedură penală, Colegiul a concluzionat că acest temei pentru declararea

recursului ordinar de asemenea nu și-a găsit confirmare la examinare și nu are

relevanță în cauza dată, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent, or, instanța de apel a ajuns la concluzia privind condamnarea lui Ceban

Petru după o minuțioasă verificare și cercetare a probelor, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, luate în coraport cu circumstanțele

cauzei.

Reieșind din cele enunțate, Colegiul a apreciat criticile recurentului ca fiind

vădit neîntemeiate și nici unul din temeiurile la care se referă autorul nu sunt

aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar servi motiv de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, dat fiind că

instanța a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală și a

judecat conform legii cauza penală supusă verificării, în fapt și în drept, fapt ce

permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului

declarat de avocatul Cașu Iulian, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila în numele

inculpatului Vâzâi Mihail, instanța de recurs a menționat că avocatul în recursul său

a invocat ca temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

19

Instanța de recurs a precizat că avocatul a făcut referire la pct. 6 din norma

menționată nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs

înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către

instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare,

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc

confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

În ceea ce privește argumentul care reprezintă eroarea de drept prevăzută la pct.

10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, analizat în raport cu motivele

invocate, Colegiul penal a constatat că acesta nu și-a găsit confirmare.

Avocatul de fapt a fost de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărârea

instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept

una prea aspră.

Motivele precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa, Colegiul le

consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii

articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe

lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare

a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Vâzâi Mihail, instanța de

apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art. 7, 61 Cod

penal și de criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunilor săvârșite, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunilor, de motivul acestora, de persoana

inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru

fapta comisă, precum și de influenta pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării

acestuia, corect ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia poate avea

loc prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Astfel, Colegiul a conchis că concluzia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în

limitele legii.

20

din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin care a

indicat că:

- instanța de fond a adoptat o soluție de achitare în privința sa, or, instanța de

apel l-a condamnat fără a administra careva probe noi, lucru inadmisibil conform

jurisprudenței CtEDO;

- prin apelul declarat, acuzatorul de stat nu a solicitat ca inculpatul Ceban Petru

să fie recunoscut vinovat de instigare și complicitate la jaf și tentativă de jaf, însă

instanța de apel contrar normelor procedurale a pronunțat o hotărâre de condamnare

în privința sa;

- careva probe care ar demonstra săvârșirea de către Ceban Petru a instigării și

complicității la jaf și tentativă de jaf nu au fost administrate.

Din textul recursului ordinar declarat de Ceban Petru se desprinde că acesta și-

a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 15) Cod de procedură

penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

declarat peste termen, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele

considerente.

Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, Ceban Petru a cunoscut despre

examinarea cauzei penale intentate în privința sa, fapt confirmat prin prezența

acestuia la examinarea cauzei în ședințele de judecată a primei instanțe și ulterior în

cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel.

Colegiul reține că Ceban Petru a participat la examinarea în cadrul instanței de

apel la examinarea apelurilor declarate de acuzatorul de stat și de inculpatul Vâzâi

Mihail.

Așadar, decizia din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău a fost emisă și pronunțată în prezența inculpatului Ceban Petru, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței instanței de apel (f.d. 27-32, Vol. VI).

Totodată, procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 11 februarie 2019 și

a dispozitivului deciziei din 11 februarie 2019, se denotă cert că pronunțarea deciziei

redactate integral a fost anunțată pentru data de 06 martie 2019, ora 14:00 (f.d. 31,

33-34, Vol. VI).

Or, decizia integrală din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată la 06 martie 2019 în prezența procurorului, apărătorului

lui Ceban Petru, avocatul Iulian Cașu și părții vătămate Maria Rusu, însă în lipsa

inculpaților Vâzâi Mihail și Ceban Petru, precum și în lipsa apărătorului lui Vâzâi

Mihail, avocatul Ludmila Bîrcă (f.d. 31-32, Vol. VI), cu toate că au fost înștiințați.

Astfel, Colegiul penal reiterează că cauza penală a fost judecată în ordine de

apel cu participarea inculpaților și cu participarea avocaților acestora, dispozitivul

deciziei fiind pronunțat la 06 martie 2019, în ședința de judecată în care participanții

la proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată.

21

Distinct de aceste constatări, Colegiul penal menționează că inculpatul Ceban

Petru a cunoscut cu certitudine că dispozitivul deciziei instanței de apel în privința

sa a fost pronunțat la data de 11 februarie 2019, precum și despre faptul că

pronunțarea integrală a deciziei a fost stabilită pentru data de 06 martie 2019, ora

14:00, ședință la care dânsul nu s-a prezentat din motive necunoscute.

În aceste împrejurări este indubitabil că termenul de 30 de zile de contestare cu

recurs ordinar al deciziei instanței de apel, stabilit la art. 422 Cod de procedură

penală, nu a fost respectat de către inculpatul Ceban Petru, recursul ordinar împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2019 (6 martie 2019), fiind declarat

de către acesta numai la 16 august 2019, prin urmare cu încălcarea termenului legal.

Mai cu seamă aceasta că decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2019

a fost contestată deja cu recurs ordinar, inclusiv de către avocatul Cașu Iulian în

numele inclupatului Ceban Petru, care prin decizia din 8 mai 2019 a Colegiului Penal

al Curții Supreme de Justiție a fost declarant inadmisibil.

Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul

declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen,

deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Colegiul relevă, că o astfel de soluție este compatibilă și cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a deciziei

judecătorești emise în instanța de apel și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice. Așa fiind, cu ocazia examinării cauzei Ponomaryov v. Ucraina

(hotărâre din 3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Curtea reiterează că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o

instanță, după cum este garantat de art. 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în

lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a statelor contractante. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Curtea a observat că o situație similară a fost deja examinată în cauza Popov vs.

Moldova din 06 decembrie 2005, în care a constatat că, prin neprezentarea motivelor

pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural,

instanțele naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil. În această cauza Curtea

a notat că termenul de declarare a recursului a expirat, cu 47 de zile după expirarea

termenului prevăzut de lege pentru depunerea lui (Melnic vs. Moldova, nr. 6923/03,

14 noiembrie 2006).

22

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel a expirat la 05 aprilie 2019, iar inculpatul a avut reala posibilitate

de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul

stabilit de lege, cu atât mai mult decizia instanței de a fost publicată pe pagina web

al Curții de Apel Chișinău, ori, inculpata fiind implicată într-un proces de judecată

are obligația de a se interesa de acest proces, ca un cetățean responsabil și de bună

credință.

Totodată, Colegiul relevă că avocatul Cașu Iulian în numele lui Ceban Petru a

declarat recurs ordinar, care a fost depus în termenul stabilit de legislație.

Din considerentele enunțate și având în vedere că inculpatul Ceban Petru a

depus cererea de recurs cu omiterea termenului de declarare a recursului, Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție decide că recursul ordinar este inadmisibil

deoarece este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către Petru Ceban, împotriva

deciziei din 11 februarie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza

penală în privința lui Ceban Petru și Vâzâi Mihail, deoarece recursul este declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 5 decembrie 2019.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

23