1ra-1496/2019 — art. 352 al. 2 lit. c CP

1ra-1496/2019 — art. 352 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1496/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Bunduchi Vitalie în numele inculpatului Marjenî Nicolai, avocatul Tabarcea

Alexandr în numele inculpatului Golban Andrei și avocatul Pruteanu Natalia în

numele inculpatului Lipciu Vasile, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău din 12 martie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11 martie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Lipciu Vasile Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat

în mun. Xxxxx, bd. Xxxxx, ap. xx;

Golban Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat

în mun. Xxxxx, or Xxxxx, str. Xxxxx;

Marjenî Nicolai Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat

în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

1

Marjenî Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de 352

alin. (2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

1350 (o mie trei sute cincizeci) unități convenționale (în redacția Legii 9S5-XV din

18.04.2002 ), ceea ce constituie 27 000 lei.

Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat Lipciu Vasile, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 1350 (o mie trei sute cincizeci) unități convenționale

(în redacția Legii 9S5-XV din 18.04.2002), ceea ce constituie 27000 lei.

I s-au explicat prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal care prescriu că, în cazul

infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, condamnatul este în drept să achite

jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în

care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este

executată integral.

Măsura preventivă - liberare provizorie sub control judiciar, în privința lui

Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile au fost menținute pe tot parcursul procesului penal

avându-se în vedere până la intrarea sentinței în vigoare.

La fel, prin sentința menționată s-a dispus achitarea lui Golban Andrei, învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal pe motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Măsura preventivă - liberare provizorie sub control judiciar, aplicată în privința

lui Golban Andrei a fost revocată în conformitate cu prevederile art. 195 alin. (5) pct.

2) Cod de procedură penală, din momentul pronunțării prezentei sentințe.

în luna iulie 2016, companionul de afaceri pe nume Dmitrii a părții vătămate Ciorici

Iurie, care împreună au afacerile administrate de câteva întreprinderi în orașul

Moscova, Federația Rusă, a datorat persoanelor terțe suma de 18 500 000 ruble rusești,

care au fost blocate în conturile întreprinderilor. La 12.07.2016, la rugămintea lui

Dmitrii, Ciorici Iurie a restituit 5 000 000 ruble rusești din banii personali persoanelor

indicate de primul, cu restul sumei urma să se clarifice singur. În luna august 2016,

persoana pe nume Caramalac Grigore a sunat pe Ciorici Iurie și i-a cerut în formă

ultimativă restituirea banilor în suma de 13 500 000 ruble rusești persoanelor la care

este dator Dmitrii, deoarece persoanele date sunt apropiate lui, la ce a primit refuz.

Ulterior, persoana apropiată lui Caramalac Grigore pe nume Nazaruc Gheorghe a

aflat despre existența datoriilor lui Dmitrii față de persoane terțe și știind cu

certitudine că companionul de afaceri a ultimului Ciorici Iurie dispune de sume

impunătoare de bani, a hotărât să comită un șantaj asupra lui, în scopul obținerii

2

bunurilor în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale

criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărît să stabilească pe Marjenî Nicolai și Lipciu

Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la comiterea șantajului, acestea din

urmă acceptând propunerea criminală făcută. În continuare, acționând conform unui

plan criminal bine organizat, din interes material și în scopul obținerii banilor în suma

de 13 500 000 ruble rusești, la 05.09.2016, Nazaruc Gheorghe de comun acord cu

Golban Andrei, Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile, formând în așa fel un grup criminal

organizat, în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea

unor datorii, s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la hotelul Prezident, situat pe adresa mun.

Chișinău, bd. Dacia 58/5, unde amenințându-l cu moartea și vătămarea integrității

corporale sau a sănătății, au cerut să-i transmită suma de bani menționată persoanelor

cu autoritatea criminală din Moscova, suma ce la momentul săvârșirii infracțiunii

constituia proporții deosebit de mari, stabilindu-i un termen pentru achitare. Ulterior,

pe parcursul lunilor octombrie - noiembrie 2016, Nazaruc Gheorghe și Marjenî Nicolai

de mai multe ori l-au sunat pe Ciorici Iurie și amenințându-l cu urgentarea obținerii

banilor solicitați, Marjenî Nicolai împreună cu Lipciu Vasile s-au întâlnit cu Ciorici

Iurie la 21.10.2016, la stația Peco Bemol situată în or. Nisporeni, str. Dacia și la

26.10.2016, la stația Peco Bemol situată mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 83, unde

amenințându-l cu violență au cerut să-i transmită suma de bani menționată. În

condițiile expuse, Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile și Golban Andrei, în mod arbitrar și

prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, au pretins de la

Ciorici Iurie sume de bani ce la momentul săvârșirii infracțiunii constituia proporții

deosebit de mari și l-au amenințat cu moartea și vătămarea integrității corporale sau

a sănătății, astfel fiind aduse daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanei menționate.

Astfel, s-a considerat că prin acțiunile sale intenționate Marjenî Nicolai, Lipciu

Vasile și Golban Andrei au comis infracțiunea prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod

penal, adică samavolnicia - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și

prin încălcarea ordini stabilite, fiind cauzate daune în proporții mari intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acțiune însoțită de

amenințare cu moartea ori cu vătămarea integrități corporale sau a sănătății.

3.1. Avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolai, prin care a

invocat că în acțiunile lui Marjenî Nicolai lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de

art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, solicitând casarea sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Marjenî Nicolai să fie achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal

3

În motivarea cererii de apel avocatul Savva Viorel în interesele inculpatului

Marjenî Nicolai a invocat următoarele:

- cu referire la declarațiile martorilor Ciorici Ion, Slobozean Alexandru, apărarea

a indicat că între partea vătămată Ciorici Iurie și inculpatul Marjenî Nicolai nu au

existat relații ostile, ci relații de prietenie.

Acest fapt s-a confirmat și prin descifrările telefonice, care în opinia apărării

denotă relațiile de prietenie dintre inculpat și partea vătămată, iar discuțiile lor erau

în cadrul prietenos. În aceeași ordine de idei, apărarea a invocat și declarațiile părții

vătămate Ciorici Iurie care ar fi declarat că ” ...din partea lui Marjenî Nicolai nu au fost

careva amenințări de asemenea nici din partea lui Golban Andrei și nici din partea lui

Lipciu Vasile, careva obiecții și pretenții față de inculpați nu are... ”;

- infracțiunea de care este acuzat Marjenî Nicolai, este o infracțiune materială și

se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții mari cauzate

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, iar la caz partea acuzării nu a probat care este eventualul prejudiciu

cauzat de inculpat, specificând că partea vătămată, nu a transmis careva bunuri, nu i-

au fost ridicate careva bunuri sau mijloace financiare în mod arbitrar, mai mult de cât

atât, aceasta declară că nu are pretenții de vreun oarecare fel față de Marjenî Nicolae;

- a invocat și lipsa laturii subiective a infracțiunii imputate, menționând că

Marjenî Nicolai era prieten cu partea vătămată, și nu a avut intenția de a dobândi

careva bunuri ce aparțin părții vătămate, or din declarațiile lui Marjenî Nicolai s-a

atestat faptul că a dorit să îl ajute și nicidecum altfel, declarații confirmate atât de

partea vătămată, cât și de restul persoanelor audiate.

3.2. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Popescu Corneliu, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței

contestate cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

recunoască vinovat pe Marjenî Nicolai de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352

alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani. Totodată, acuzarea a considerat posibil de aplicat în privința lui

Marjenî Nicolai prevederile art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei

acestuia pe un termen de 4 ani. La fel, Lipciu Vasile să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea în privința

acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal și a suspenda executarea pedepsei acestuia

pe un termen de 4 ani. La fel, de a-l recunoaște vinovat pe Golban Andrei de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub

4

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal

și a suspenda executarea pedepsei acestuia pe un termen de 4 ani.

În argumentarea cererii de apel a invocat următoarele:

- netemeinicia sentinței primei instanțe, susținând că de către partea acuzării au

fost prezentate toate probele ce au fost acumulate la urmărirea penală, care în

ansamblul lor, confirmă faptul comiterii infracțiunii anume de către inculpații Marjenî

Nicolai, Lipciu Vasile și Golban Andrei;

- cu referire la declarațiile părții vătămate Ciorici Iurie, a menționat că partea

vătămată de mai multe ori în instanța de judecată a declarat că s-a simțit amenințat

atât el, cât și familia lui, facînd referire în declarațiile sale la mai multe autorități

criminale ca Caramalac Grigore, Nazaruc Gheorghe și un oarecare Kaha, amenințări

care în opinia acuzării sunt reale;

- de asemenea, partea apelantă/procurorul a invocat în susținerea temeiurilor

cererii de apel declarațiile martorilor Ciorici Ion, Slobozian Alexandru și alte

documente și procese-verbale ale acțiunilor procesuale, care susține că în ansamblul

lor sunt probe pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu

prevederile Codului de procedură penală, și prin care se stabilește cu certitudine

faptul comiterii infracțiunii incriminate de către Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile și

Golban Andrei;

- instanța corect a ajuns la concluzia vinovăției cet. Marjenî Nicolai și Lipciu

Vasile, însă nu este de acord cu pedeapsa stabilită sub formă de amendă deoarece

aceasta nu va duce la corectarea persoanelor menționate, și nici cu este de acord cu

cuantumul calculat al acesteia, fiind calculat din salariul minim de 20 lei, pe când din

07.11.2016 acesta a fost modificat la 50 lei;

- acuzarea a considerat absolut neîntemeiată concluzia instanței despre

nevinovăția cet. Golban Andrei, invocînd că partea vătămată clar a declarat că s-a

simțit amenințat anume la întâlnirea ce a avut-o cu acesta și Nazaruc Gheorghe la

hotelul Prezident.

3.3. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, prin care

a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lipciu Vasile să

fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat sau din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de apel a invocat următoarele:

- netemeinicia soluției primei instanțe, specificând că în speță nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii, invocând lipsa laturii obiective deoarece nu s-

a constatat cauzarea daunelor în proporții mari a drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice;

5

- nu s-a fost constatat prezența acțiunii "însoțite de amenințarea cu moartea ori

cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății”, specificând că partea vătămată nu

a declarat că a fost amenințată de către inculpatul Lipciu Vasile ci s-a speriat când a

fost chemat în or. Moscova și s-a întâlnit cu Gr. Caramalac, alias Bulgaru;

- fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul Lipciu Vasile, circumstanțe care în

opinia apelantului s-au confirmat prin declarațiile inculpatului Lipciu Vasile, Marjenî

Nicolai și Golban Andrei, inclusiv prin probele acuzării și anume prin declarațiile

părții vătămate Ciorici Iurie, declarațiile martorilor Slobozian Alexandru, Ciorici Ion;

- la caz a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, invocând în acest sens că

lui Lipciu Vasile nu i se aduc învinuiri în acțiunea de șantaj, acestea fiind imputate

doar lui Marjenî Nicolai;

- instanța de fond nu a stabilit în privința inculpatului Lipciu Vasile

circumstanțe atenuante, ignorând-o de fapt pe ce-a prevăzută la lit. a) alin. (1) art. 76

Cod penal, inclusiv a ignorat prezența la întreținerea inculpatului a trei copii minori.

Totodată, apărarea a considerat o încălcare în sensul art. 6 CEDO și faptul că la

înaintarea modificării învinuirii, nu s-a solicitat opinia părților asupra anexării noii

ordonanțe la materialele cauzei;

- instanța de judecată a emis sentința de condamnare în privința inculpatului

Lipciu Vasile în dezacord cu prevederile art. 8 alin. (3) CPP, pe care urma să le aplice

în ordine strictă, respectiv consideră că instanța de fond și-a motivat soluția adoptată

prin materialele cauzei, inclusiv și preponderent prin probe care urmau a fi declarate

inadmisibile;

- chiar dacă s-ar fi adeverit versiunea acuzării, în privința lui Lipciu Vasile nu a

fost dispusă reducerea pedepsei drept recompensă, în virtutea prevederilor art. 385

alin. (4), (6) CPP, invocând faptul că în privința ultimului s-a încălcat dreptul la

libertate, fiind deținut în stare de arest pentru acțiunea de șantaj, acuzare la care chiar

procurorul a renuntat.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Savva Viorel în

numele inculpatului Marjenî Nicolae și avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Lipciu Vasile.

Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Popescu Corneliu, sentința casată parțial,

în partea achitării lui Golban Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325

alin. (2) lit. c) Cod penal, și pronuțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

6

Golban Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 1350 unități convenționale, echivalentul a 27 000 lei.

I s-a explicat lui Golban Andrei prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, și anume

că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește cel mult în 72

de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că

sancțiunea amenzii este executată integral.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși inculpații Marjenî

Nicolai și Lipciu Vasile nu au recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul

de învinuire, vina acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit.

c) Cod penal, adică samavolnicia - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod

arbitrar și prin încălcarea ordini stabilite, fiind cauzate daune în proporții mari intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acțiune

însoțită de amenințare cu moartea ori cu vătămarea integrități corporale sau a sănătăți, a fost

dovedită integral și prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Ciorici Iurie,

declarațiile martorului Slobozean Alexandr, procesul-verbal de examinare din

11.11.2016, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 11.11.2016,

procesul-verbal de examinare din 10.11.2016, ordonanța de recunoaștere și anexare a

corpurilor delicte din 10.11.2016, procesul-verbal de examinare din 26.11.2016,

ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 26.11.2016, ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 08.11.2016, procesul-verbal de

examinare din 08.11.2016, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte

din 08.11.2016, procesul-verbal de examinare din 09.11.2016, ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 09.11.2016.

În susținerea poziției de apărare, la solicitarea avocatului Prutean Natalia în

numele inculpatului Lipciu Vasile au fost cercetate următoarele probe: declarațiile

părții vătămate Ciorici Iurie, declarațiile martorului Slobozian Alexandru din

22.03.2017, declarațiile martorului Ciorici Ion din 30.03.2017 în instanța de fond,

declarațiile inculpatului Lipciu Vasile în instanța de judecată din 12.06.2017,

declarațiile inculpatului Marjenîi Nicolai din 12.06.2017 în ședința de judecată,

declarațiile inculpatului Golban Andrei în ședința de judecată din 12.06.2019.

Instanța de apel, raportând argumentele invocate în apelurile declarate de

avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolai și de avocatul Pruteanu

Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, în temeiul cărora s-a invocat achitarea

acestora de comiterea faptei infracționale, a constatat că aceste alegații sunt combătute

7

de întregul sistemul de probe cercetat mai sus și apreciat prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală și care succesiv coroborează între ele, demonstrând vina

inculpaților Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile în comiterea infracțiunii imputate.

Contrar alegațiilor invocate de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului

Marjenî Nicolai, instanța de fond just a reținut declarațiile părții vătămate Ciorici Iurie,

prin care ultimul, în instanța de judecată, de mai multe ori a menționat că s-a simțit

amenințat atât el, cât și familia lui, facându-se referire în discuții la mai multe

autorități criminale, ca Caramalac Grigore, Nazaruc Gheorghe, inclusiv că Marjenî

Nicolae i-a comunicat că după ce va întoarce primele 3 milioane de ruble rusești îi va

fi restituită geanta cu actele fiului său Ciorici Ion, iar la data de 20.10.2016, dată

stabilită de comun acord, Ciorici Iurie a refuzat de a restitui suma respectivă. Ulterior,

Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile s-au deplasat în or. Nisporeni menționând faptul că

Ciorici Iurie i-a pus într-o situație neplăcută și banii urmează de a fi restituiți, iar

problema necesită de a fi rezolvată urgent.

Instanța de fond întemeiat a concluzionat și asupra faptului că sunt combătute

argumentele părții apărării precum, că Marjenî Nicolae nu și-a arogat vreun drept față

de partea vătămată, între acestea nu existau careva relații contractuale sau delictuale,

mai mult de cât atât, Marjenî Nicolae, nu a declarat pe tot parcursul urmăririi penale

cât și cercetării judecătorești, că ar fi considerat că partea vătămată are vreo obligație

care urmează să o respecte, or din tot cumulul de probe prezentate, Ciorici Iurie a

recunoscut faptul că are o obligație financiară față de anumite persoane.

De asemenea, justificată este și concluzia primei instanțe în partea ce ține de

aprecierea critică a declarațiilor inculpatului Marjenî Nicolai precum că nu a solicitat

de la Ciorici Iurie să întoarcă cuiva careva sume de bani, or din procesul-verbal de

audiere a acestuia se relevă contrariul, și anume că i-ar fi spus părții vătămate Iurie

Ciorici că ar fi bine să restituie suma de bani datorată.

În aceeași ordine de idei, întru argumentarea soluției sale, prima instanță corect

a retinut și declarațiile martorului Slobozean Alexandr care a menționat faptul că, din

cuvintele lui Vitalie Leucă care este nepotul lui Ciorici Iurie a aflat că o persoană de

origine moldovean pe nume Jora Belischi este un fel de autoritate care poate rezolva

probleme în Moscova, îl caută pe Iurie Ciorici deoarece ultimul este dator unei

autorități criminale pe nume Mirab. A înțeles din spusele lui Vitalie Leucă că Jora cere

bani în sumă de 13300000 ruble rusești de la Iurie Ciorici ca datorie față de Mirab.

Vitalie i-a trimis un mesaj lui Iurie precum ca să aștepte oaspeți și Moldova este mică,

a menționat că i-a trimis mesajul lui Ciorici Iurie pentru ca să îl sperie.

Coroborând declarațiile părții vătămate și a martorilor, a rezultat că din

acțiunile întreprinse de către inculpați în privința părții vătămate, s-a constatat că

8

aceștia au atentat la relațiile sociale cu privire la exercitarea drepturilor subiective în

strictă conformitate cu legea, cu respectarea intereselor publice, precum și a

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în acest sens fiind

relevant faptul, că inculpații au pretins părții vătămate restituirea unei sume de bani

către careva persoane cărora chipurile le-ar fi dator, iar partea vătămată fiind ”silită”

practic să accepte să restituie pretinsa datorie, având în vedere că mesajele transmise

în vederea restituirii acestor sume de bani erau formulate cu tentă amenințătoare

(”dacă vrei să fie bine”, ”cu cît mai repede cu atît mai bine”, ”cum întorci banii cum

geanta fiului va fi restituită”, amintindu-i de fiecare dată de implicarea presupusului

autorități criminale Caramalac Grigore).

De asemenea, din analiza declarațiilor părții vătămate Ciorici Iurie, a martorilor,

alte documente și procese verbale ale acțiunilor procesuale, s-a conturat existența

laturii obiective în speță or, prin acțiunile lor, inculpații au acționat prejudiciabil, și

anume prin solicitările insistente către partea vătămată să întoarcă presupusa

"datorie” persoanelor cărora o datorează, astfel încălcând ordinea stabilită, or în astfel

de situații, legislația civilă a Republici Moldova reglementează ordinea și procedura

de recuperare a datoriilor existente, inclusiv între persoanele fizice.

Prin urmare, în speță s-a constatat și existența laturii subiective, or acțiunile

inculpaților au fost săvârșite cu intenție directă, în vederea de a-și atinge scopul

propus de a-l ”convinge” pe Ciorici Iurie să restituie pretinsa datorie lui Caramalac

Grigore.

În contextul respingerii alegațiilor avocatului Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Lipciu Vasile precum că la examinarea prezentei cauze, în privința

ultimului s-a încălcat dreptul la un proces echitabil invocând că lui Lipciu Vasile nu i

se aduc învinuiri în acțiunea de șantaj, instanța de apel a remarcat contrariul, din

materialele cauzei, și anume, potrivit ordonanței de punere sub învinuire a persoanei

din 08.12.2016 (f.d. 60-61, vol. II), Lipciu Vasile a fost pus sub învinuire, incriminându-

i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 189 alin. (6) Cod penal, care

a fost adusă la cunoștința învinuitului în prezența apărătorului, fapt ce se confirmă

prin semnăturile acestora, iar prin ordonanța de modificare a învinuirii din 11.12.2017

(f.d. 205-206, vol. III) a fost modificată învinuirea lui Lipciu Vasile, fiind pus sub

învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal,

care a fost adusă la cunoștința învinuitului în prezența apărătorului, fapt ce se

confirmă prin semnăturile acestora.

În aceeași ordine de idei, invocându-se că la înaintarea modificării învinuirii, nu

s-a solicitat opinia părților asupra anexării noii ordonanțe la materialele cauzei,

instanța de apel a respins alegațiile date ca fiind neîntemeiate și a remarcat că din

9

procesul-verbal al ședinței de judecată din 11.12.2017, ședință de judecată în care, atât

inculpatul Lipciu Vasile, cât și avocatul său Pruteanu Natalia, au fost prezenți, fiind

admisă solicitarea părții apărării, acordându-li-se termen pentru a face cunoștință și a

se expune asupra ordonanței de modificare a învinuirii, iar în ședința de judecată din

19.01.2018, inculpații, inclusiv Lipciu Vasile, s-a expus asupra modificării învinuirii în

baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 19-20, vol. VII).

Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul nestabilirii în

privința inculpatului Lipciu Vasile a circumstanțelor atenuante, și anume, prezența la

întreținerea inculpatului a trei copii minori, instanța de apel a ținut să menționeze că

la materialele cauzei s-au atestat lipsa a careva probe ce ar confirma prezența la

întreținerea inculpatului a trei copii minori, fapt ce face imposibilă constatarea unei

asemenea circumstanțe atenuante.

Instanța de apel a apreciat nerelevante alegațiile apărării privind reducerea

pedepsei drept recompensă, în baza prevederilor art. 385 alin. (4), (6) Cod de

procedură penală, or nu s-a adeverit faptul încălcării în privința lui Lipciu Vasile a

dreptului la libertate, precum că ar fi fost ilegal deținut în stare de arest pentru

acțiunea de șantaj la care, în opinia apărării, acuzatorul de stat ar fi renunțat, or în

acest sens s-a argumentat în pct. 60 al textului deciziei că acțiunile inculpatului au fost

recalificate dintr-un articol în altul.

În temeiul argumentărilor relevate, instanța de apel a conchis că, alegațiile

invocate de către apelanți sunt nefondate și urmează a fi respinse.

În același timp, verificând temeinicia soluției primei instanțe prin prisma

motivelor de apel invocate de către procuror, instanța de apel a reținut că acestea își

găsesc contur doar parțial și în acest sens s-a constatat netemeinicia concluziei

instanței de fond, care contrar prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, a

analizat unilateral cumulul de probe doar în partea achitării inculpatului Golban

Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a

audiat din nou partea vătămată Ciorici Iurie, martorii Ciorici Ion, Slobozean

Alexandru, inculpații Merjenî Nicolai, Lipciu Vasile și Golban Andrei.

Deși, Golban Andrei vina în comiterea faptei infracționale nu a recunoscut-o

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal a

fost dovedită integral prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile

și veridice și coroborează între ele, și care au fost cercetate și relevate detaliat și în pct.

37 al textului deciziei, și anume: declarațiile martorului Ciorici Ion, declarațiile

martorului Slobozian Alxandru, procesul-verbal de examinare (Vol. I, f.d. 45-55);

corpurile delicte: înregistrările pe CD unde sunt înregistrate comunicările dintre

10

persoana pe nume Marjenî Nicolae și Persoana pe nume Jora din data de 26.10.2016

(Vol.I, f.d. 56); procesul-verbal de examinare a unui CD ridicat de la Ciorici Iurie la

10.11.2016, înregistrările comunicărilor cu persoana pe nume Jora, Alexandru (f.d. 60-

64, Vol. I); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 65);

procesul-verbal de examinare (f.d. 69-71, vol. I); ordonanța de recunoaștere și anexare

a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 72); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor

delicte din 08.11.2016 (Vol. I, f.d. 74-75); procesul-verbal de examinare (Vol. I, f.d. 78-

80); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 81); procesul-

verbal de examinare a unui DVD (f.d. 84-88, Vol. I); ordonanța de recunoaștere și

anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 89).

Astfel, în ședința de judecată a instanței de apel s-a constatat, că în luna iulie

2016, companionul de afaceri pe nume Dmitrii a părții vătămate Ciorici Iurie, care împreună

au afacerile administrate de careva întreprinderi în orașul Moscova Federația Rusă, a datorat

persoanelor terțe suma de 18 500 000 ruble rusești, care au fost blocate în conturile

întreprinderilor. La 12.07.2016, la rugămintea lui Dmitrii, Ciorici Iurie a restituit 5 000 000

ruble rusești din banii personali persoanelor indicate de primul, cu restul sumei urma să se

clarifice singur.

În luna august 2016, persoana pe nume Caramalac Grigore a sunat pe Ciorici Iurie și

i-a cerut în forma ultimativă restituirea banilor în suma dt 13 500 000 ruble rusesti persoanelor

la care este dator Dmitrii, deoarece persoanele date sunt apropiate lui, la ce a primit refuz.

Ulterior, persoana apropiată lui Caramalac Grigore pe nume Nazaruc Gheorghe a aflat

despre existența datoriilor lui Dmitrii față de persoane terțe și știind cu certitudine că

companionul de afaceri a ultimului, Ciorici Iurie, dispune de sume impunătoare de bani, a

hotărât să comită un șantaj asupra lui, în scopul obținerii bunurilor în proporții deosebit de

mari.

Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărât

să stabilească pe Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la

comiterea șantajului, aceștia din urmă acceptând propunerea criminală făcută.

În continuare, acționând conform unui plan criminal bine organizat, din interes

material și în scopul obținerii banilor în sumă de 13 500 000 ruble rusești, la 05.09.2016,

Nazaruc Gheorghe de comun acord cu Golban Andrei, Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile,

formând în așa fel un grup criminal organizat, în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii de

drept stabilite la pretinderea unor datorii, s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la hotelul Prezident,

situat pe adresa mun. Chișinău, bd. Dacia 58/5, unde amenințându-l cu moartea și vătămarea

integrității corporale sau a sănătății, au cerut să-i transmită suma de bani menționată

persoanelor cu autoritatea criminală din Moscova, sumă ce la momentul săvârșirii infracțiunii

constituia proporții deosebit de mari, stabilindu-i un termen pentru achitare.

11

Ulterior, pe parcursul lunilor octombrie - noiembrie 2016, Nazaruc Gheorghe și Marjenî

Nicolai de mai multe ori l-au sunat pe Ciorici Iurie și amenințându-l cu moartea și răfuială

fizică au cerut să-i transmită suma de bani menționată. În scopul urgentării obținerii banilor

solicitați, Marjenî Nicolai împreună cu Lipciu Vasile s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la

21.10.2016, la stația Peco Bemol situată în or. Nisporeni, str. Dacia și la 26.10.2016, la stația

Peco Bemol situată în mun. Chișinău. str. Calea Ieșilor 83, unde amenințându-l cu violență au

cerut să-i transmită suma de bani menționată.

În condițiile expuse, Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile și Golban Andrei, în mod arbitrar

și prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, au pretins de la Ciorici

Iurie sume de bani ce la momentul săvârșirii infracțiunii constituia proporții deosebit de mari

și l-au amenințat cu moartea și vătămarea integrității corporale sau a sănătății, astfel fiind

aduse daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei

menționate.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Golban Andrei a comis infracțiunea

prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, samavolnicia, adică exercitarea unui drept

legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, fiind cauzate daune în

proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice, acțiune însoțită de amenințare cu moartea ori cu vătămarea integrității

corporale sau a sănătății.

În contextul celor relevate, contrar argumentării instanței de fond, instanța de

apel a reținut, că din caracteristica infracțiunii prevăzută în art. 352 Cod penal, a

constatat în acțiunile inculpatului Golban Andrei prezența laturii obiective și a laturii

subiective.

În argumentarea concluziei, instanța de apel a reiterat, cu referire la elementele

constitutive ale infracțiunii de samavolnicie că, din coroborarea declarațiilor părții

vătămate și a martorilor, a rezultat că din acțiunile întreprinse de către inculpați,

inclusiv a lui Golban Andrei, în privința părții vătămate, s-a constatat că aceștia au

atentat la relațiile sociale cu privire la exercitarea drepturilor subiective în strictă

conformitate cu legea, cu respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în acest sens fiind relevant faptul, că

inculpații au pretins părții vătămate restituirea unei sume de bani către careva terțe

persoane, cărora chipurile le-ar fi dator.

Astfel, reținând declarațiile părții vătămate Ciorici Iurie, a martorului Leucă

Vitalie, instanța de apel a stabilit că în acțiunile inculpatului Golban Andrei s-a

conturat existența laturii obiective or, prin acțiunile sale, inculpatul a acționat

prejudiciabil, și anume prin solicitarea către partea vătămată să întoarcă presupusa

”datorie”, astfel încălcând ordinea stabilită, în acest sens reiterându-se că în astfel de

12

situatii, legislația civilă a Republici Moldova reglementează ordinea și procedura de

recuperare a datoriilor existente, inclusiv între persoanele fizice.

De asemenea, luînd în considerare caracterizarea prin care se manifestă latura

obiectivă a infracțiunii descrise, inclusiv prin existența unui conflict (litigiu) între

victimă și făptuitor, instanța de apel areținut această situație din declarațiile părții

vătămate, care a specificat că "prima dată la întâlnirea de la hotelul "Prezident” din

05-06.09.2016 a fost invitat de către "Jora Belschii”, familia nu o cunoaște, acesta este

din Bălți dar locuiește în Moscova. A specificat că ”Jora Belschii” era împreuna cu

Golban Andrei, Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile, iar el a mers acolo cu un verișor de-a

lui, Leucă Vitalie. A mai indicat că întâlnirea dată a fost în legătură cu o sumă de 13

mln. de ruble rusești ce era o datorie din Moscova și care, Caramalac Grigore l-a

telefonat și i-a comunicat că trebuie să o întoarcă. A mai menționat că prima dată,

Golban Andrei i-a spus că banii trebuie de întors, deoarece știe că aici este implicat

Grigore Ivanovici, iar pe urmă o să se lămurească el cu cei care o să iasă din închisoare,

menționând că adresarea dată a primit-o ca pe o amenințare.

La fel, instanța de apel a reținut din declarațiile părții vătămate, cât și a

inculpatului Golban Andrei, că ultimul este cunoscut cu Nazaruc Gheorghe (alias

"Jora Belschii), "îl cunoaște din copilărie”, care este o persoană apropiată lui Caramalac

Grigore, căruia chipurile partea vătămată datorează bani, și care l-a invitat pe partea

vătămată să discute referitor la această datorie, și stabilește în acest sens că inculpații;

prezenți la această întâlnire, au pretins părții vătămate să restituie pretinsa datorie

persoanelor terțe.

Or, în sensul dat, instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă versiunea

inculpatului Golban Andrei, care a declarat că ”s-a întâlnit la hotelul “Prezident" cu

Nazaruc Gheorghe pentru a lua careva medicamente, au discutat despre rezultatele

sportive ale Federației pe care o conducea atunci, s-a interesat despre familie, au luat

masa și la un moment s-au apropiat patru persoane necunoscute lui la momentul

respectiv, cum a fost stabilit ulterior era Marjenî Nicolai, Ciorici Iurie, Lipciu Vasile și

o persoană pe nume Vitalie. Aceștia au întrebat dacă pot să ia loc lângă, au discutat

despre sport, apoi Ciorici Iurie a dorit să comunice cu Nazaruc Gheorghe despre ce

concret nu cunoaște, dar discutau despre o oarecare datorie care a datora Ciorici la

niște persoane necunoscute din Federația Rusă”.

În opinia instanței de apel, este incredibilă situația când toate aceste persoane,

printre care și inculpații Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile, Golban Andrei, care pretind

că nu se cunosc între ei să asiste sau să participe la o asemenea "discuție” care a avut

loc între partea vătămată Ciorici Iurie și Nazaruc Gheorghe (alias ”Jora Belschii),

privind o datorie de 13 mln. de ruble rusești pe care partea vătămată o datorează unor

13

persoane terțe din Federația Rusă, fără să cunoască esența și caracterul unei astfel de

chestiuni, inclusiv să-și ”expună părerea”, așa cum se pretinde, de parcă ar fi un

subiect ordinar de discuție într-un cerc de persoane cunoscute și mai puțin cunoscute,

care s-ar întâlni întâmplător.

Totodată, instanța de apel a mai menționat că declarațiile părții vătămate și a

martorilor Ciorici Ion, Slobozean Alexandru nu sunt unicele probe, vinovăția

inculpaților fiind confirmată și prin alte documente și procese verbale ale acțiunilor

procesuale ce au fost cercetate detaliat în pct. 37 din textul deciziei.

La fel, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Golban Andrei și

existența laturii subiective, or inculpatul a acționat cu intenție directă, având același

scop ca și ceilalți inculpați - de a-1 ”convinge” pe Ciorici Iurie să restituie pretinsa

datorie mei terțe persoane.

Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine, că Golban Andrei a comis

infracțiunea imputată lui or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce

indică cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

352 ajin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, care

stipulează expres că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a con damnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuini, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, instanța de apel a

conchis că inculpatul Golban Andrei urmează a fi condamnat pe art. 352 alin. (2) lit. c)

Cod penal cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, în limitele prevăzute de

norma penală dată la momentul săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind o pedeapsă

echitabilă, adică suficientă pentru restabilirea echității sociale și pentru corectarea

inculpatului, luînd în considerație și faptul că anterior nu a fost condamnat, și instanța

a considerat că își va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal.

Totodată, întru respingerea alegațiilor acuzatorului de stat care a invocat

stabilirea în privința, inclusiv a inculpaților Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile, a unei

pedepse mai aspre, reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, ținând cont de

scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea

inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpaților cât și a altor persoane, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect

a considerat că inculpații Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile urmează a fi condamnați pe

art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin numirea unei pedepsei sub formă de amendă

maximă, în mărime de 1350 unități convenționale, prevăzută de norma penală la

14

momentul săvârșirii infecțiunii, care în redacția Legii 9S5-XV din 18.04.2002, constituia

27 000 lei, având în vedere că o unitate convențională egalează cu 20 de lei.

5.1. Avocatul Bunduchi Vitalie în numele inculpatului Marjenî Nicolai, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Marjenî N., pe motiv că fapta

imputată nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele:

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu s-au expus și nu au dat apreciere

probelor acuzării aduse întru învinuirea lui Marjenî Nicolai de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) CP, în coroborare cu prevederile art. 101 CPP, prin

care legiuitorul prevede că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult ca atât, judecătorul apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare

dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată;

- percepțiile subiective ale părții vătămate privind existența unui pericol care nu

poate fi apreciat în mod obiectiv, nu pot fi considerate drept probe ce demonstrează

în mod obiectiv că Marjenî Nicolai și-a exercitat un drept legitim sau presupus, prin

încălcarea ordinii stabilite, în privința lui Ciorici Iurie. Cu atât mai mult că instanțele

de judecată nu au constatat legătura cauzală dintre Caramalac Grigore, Nazaruc

Gheorghe și acțiunile incriminate lui Marjenî Nicolai, ori la materialele cauzei nu

există probe în acest sens. În altă ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare nu au

apreciat corect declarațiile părții vătămate. Or, acesta a declarat că s-a „simțit,,

amenințat. Pin urmare apare întrebarea, a existat vreodată o amenințare reală din

partea lui Marjenî Nicolai? Nici acest aspect nu a fost stabilit de către instanța de

judecată;

- informația comunicată de martorul Slobozean Alexandr, provine dintr-o sursă

care nu a fost verificată nemijlocit de instanța de judecată. Or, deși martorul Slobozean

Alexandr a declarat informații pe care le-a aflat de la un oarecare nepot al părții

vătămate, pe nume Vitalie Leucă, totuși ultimul nu a fost audiat în ședința de judecată

pentru a confirma veridicitatea declarațiilor oferite de Slobozian Alexandr. În această

ordine de idei, declarațiile lui Slobozian Alexandr, urmează a fi apreciate critic, ca

fiind informații ce provin dintr-o sursă neverificată de instanța de judecată. Maniera

în care instanțele de fond și apel au apreciat declarațiile martorului Slobozian

15

Alexandr, încalcă principiile generale ale probațiunii, fiind inadmisibil admiterea în

calitate de probă a unor declarații, care nu au fost verificate din prima sursă. Cu atât

mai mult că în declarațiile sale, martorul Slobozean Alexandr a operat cu numele de

”Jora”, fără a fi concretizat cine este acesta Jora și dacă este cumva acesta inculpatul

Marjenî Nicolai, sau oricare din ceilalți doi inculpați. Or, nici unul din ei nu poartă un

nume cel puțin apropiat de numele ”Jora”, iar faptul că ”Jora” este un pseudonim

utilizat de careva din inculpați, nu a fost demonstrat;

- instanțele ierarhic inferioare nu au identificat corect elementele componenței

infracțiunii de samavolnicie. Or, fapta de samavolnicie constă din exercitarea unui

drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, astfel

pentru condamnarea inculpatului instanța de judecată avea obligația să stabilească

dacă, Marjenî Nicolai, a exercitat un drept legitim sau presupus în mod arbitrar față

de partea vătămată sau nu în numele și în interesul său. La caz, faptul că Marjenî

Nicolai, a declarat prietenului său, Ciorici Iurie, că ar fi bine să restituie o sumă de

bani, nu poate fi luată ca o amenințare cu moartea ori cu vătămarea integrității

corporale sau a sănătății, necesară în scopul calificării faptei de samavolnicie;

- din tot cumulul de probe prezentate, Ciorici Iurie a recunoscut faptul că are o

obligație financiară față de anumite persoane”. Considerăm că declarațiile părții

vătămate, din contra demonstrează că Marjenî Nicolai, nu era creditorul sau

presupusul creditor al acestor datorii și nici nu avea vreun interes să întreprindă

careva acțiuni de samavolnicie față de partea vătămată. Or, însăși partea vătămată a

recunoscut existența unor datorii față de anumite persoane, ci nu nemijlocit față de

Marjenî Nicolai;

- în speța data, Marjenî Nicolai, nu și-a arogat vreun drept față de partea

vătămată, între aceștia nu existau careva relații, contractuale sau delictuale, mai mult

decât atât, Marjenî Nicolae, nu a declarat pe tot parcursul urmăririi penale cât și

cercetării judecătorești, că ar fi considerat că partea vătămată are vreo obligație care

urmează să o respecte față de clientul meu. Menționăm că potrivit celor declarate de

partea vătămată, cât și din cercetarea descifrărilor, clientul meu și domnul Ciorici

Iurie, erau în relații de prietenie și discutau întru cadru prietenos;

- din declarațiile părții vătămate, desprindem și faptul că acesta recunoaște că

ar avea careva relații civile cu alte persoane, ori partea vătămată a declarat că ”Marjenî

Nicolai mi-a spus că dacă nu-i înțeleg pe ei atunci să merg în or. Moscova și să mă

clarific cu Jora care este Nazaruc Gheorghe, după care au plecat”distingem că clientul

meu, este dezinteresat de careva mijloace financiare invocate de partea vătămată;

16

- din declarațiile martorilor Ciorici Ion și Slobozean Alexandru date în instanța

de judecată concluzionăm clar că Marjenî Nicolai nu a fost în relații ostile cu Ciorici

Iurie.

Considerăm că din acest șir de date și informații cu privire la datoria în cauză

trebuie să atragem atenția la declarațiile părții vătămate care declară ” ...din partea lui

Marjenî Nicolai nu au fost careva amenințări de asemenea nici din partea lui Golban

Andrei și nici din partea lui Lipciu Vasile. Eu careva obiecții și pretenții față de

inculpați nu am...”;

- infracțiunea de care este acuzat, Marjenî N., este o infracțiune materială. Ea se

consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții mari cauzate

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, la caz acuzarea nu a probat care este eventualul prejudiciu cauzat de

Marjenî N., ori partea vătămată, nu transmis careva bunuri, nu i-au fost ridicate careva

bunuri sau mijloace financiare în mod arbitrar, mai mult de cât atât, aceasta declară că

nu are pretenții de vreun oarecare fel față de domnul Marjenî Nicolae.

5.2. Avocatul Tabarcea Alexandr în numele inculpatului Golban Andrei, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele:

- instanța de apel, în motivarea soluției adoptate, face trimitere la declarațiile

părții vătămate, însă reține doar fraze rupte din context, fără a face referire la

declarațiile integrale ale acestuia, care, în ansamblul lor demonstrează nevinovăția lui

Golban Andrei, și anume că în acțiunile sale vădit nu se întrunesc elementele obiective

și subiective - constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Citez declarațiile părții vătămate sub acest context: „ discuția a fost destul de adecvată

fără amenințări....";

- o altă încălcare substanțială admisă la judecarea apelului este și omisiunea

instanței de a reda și a se expune în Decizia sa, asupra laturii obiective a infracțiunii

pentru care a fost condamnat inculpatul, deși apărarea a invocat neîntrunirea acesteia.

Prin urmare, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură

penală și pct. 22 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordinea de apel, referitor la chestiunile de fapt și de drept

asupra cărora urmează să soluționeze instanța de apel. Așa dar, instanța de apel

potrivit deciziei recurate nu a soluționat în întregime aspectul legat de faptul dacă în

acțiunile inculpatului se întrunesc elementele infacțiunii prevăzute în art. 352 alin. (2)

lit. c) Cod penal, și anume fapta preiudiciabilă, prejudiciul cauzat si legătura cauzală

între fapta si prejudiciu, ca semne constitutive ale laturii obiective ale infracțiunii;

17

- din probele cercetate în cadrul examinării cauzei penale nu au fost stabilite

careva acțiuni din partea lui Golban Andrei, care ar demonstra faptul că acesta a avut

intenția de a valorifica un drept al unei terțe persoane în coraport cu partea vătămată;

- instanța de apel nu motivează concluzia sa privitor la cauzarea daunei în

proporții mari cauzate părții vătămate, prin acțiunile lui Golban Andrei. Or, respetivul

fapt atestă superficialitatea examinării respectivei cauze penale și concluzia eronată a

instanței despre vinovăția lui Golban Andrei;

- nu a fost probat, dar nici chiar invocat de către partea vătămată, că acestuia i-

ar fi fost cauzat vreun prejudiu atât material, cât și moral. Lipsa prejudiciului moral și

material se constată, inclusiv prin nedepunerea acțiunii civile în procesul penal de

către Ciorici Iurie;

- totodată, instanța de apel în motivarea soluției sale, la pct. 95, contrar

exigenților și atribuțiile stabilite prin lege, constată existența grupului crimal

organizat. Atrag atenția Colegiului că, conform învinuirii înaintate la data de 11

decembrie 2017, lui Golban Andrei nu i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii prin

forma de participație stabilită de art. 46 Cod penal, fapt ce incontestabil atestă

ilegalitatea Deciziei instanței de apel. Or, potrivit art. 325 alin. (1) din CPP, judecarea

cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu;

- un alt fapt absolut absurd, este includerea declarațiilor martorilor Ciorici Ion

și Slobozian Alexandru, drept probe ce atestă vinovăția lui Golban Andrei în

săvârșirea infracțiunii imputate, deși aceștia declară atât în instanța de fond, cât și în

apel că „nici nu îl cunosc pe Golban Andrei";

- examinând lucrările dosarului penal în ordinea judiciară inferioară recursului

și materialele cauzei penale prin prisma temeiurilor recursului și probelor

administrate, consider că Decizia recurată este una ilegală, iar învinuirea înaintată

inculpatului Golban Andrei nu a fost dovedită, precum nu a fost combătută versiunea

inculpatului, instanței fiind relatate circumstanțe de fapt care, din punct de vedere al

legislației penale, apriori, nu constituie infracțiune și nu puteau fi puse la baza

condamnării lui Golban Andrei, iar erorile judiciare trasate supra, care au fost comise

de instanța de apel, pot fi reparate doar prin admiterea recursului dedus examinării.

Or, încălcările respective încă produc consecințe directe și nemijlocite inculpatului

Golban Andrei, față de care procedura judiciară în apel a fost una inechitabilă și

nepotrivită art. 6 al CEDO.

5.3. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

18

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Lipciu V., din motiv că fapta nu

a fost săvârșită de inculpat.

În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele:

- instanțele ierarhic inferioare nu au motivat decât superficial respingerea

fiecărui argument în parte al apărării și deși instanța de recurs nu apreciază probele,

solicit respectuos să fie monitorizată modalitatea de verificare și apreciere a

probatoriului de către instanțele de fond a declarațiilor inculpașilor Lipciu Vasile,

Marjenî Nicolai, Golban Andrei, declarațiile părții vatamate Ciorici Iurie, declarațiile

martorilor Slobozian Alexandru, Ciorici Ion;

- în speță lipsește latura obiectivă, întrucît:

Ciorici Iurie;

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;

vătămarea integrității corporale sau a sănătății, or partea vătămată declară că nu a fost

amenințată de către Lipciu Vasile, el s-a speriat când a fost chemat în or. Moscova și

s-a întâlnit cu Gr. Caramalac, alias Bulgaru;

- instantele de judecată nu au stabilit în ce modalitate Lipciu Vasile a cauzat

daună în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale lui Ciorici Iurie

și prin ce s-a manifestat amenințarea lui Ciorici Iurie de către Lipciu Vasile.

inculpatului Marjenî N., avocatul Tabarcea Al. în numele inculpatului Golban A.,

avocatul Pruteanu N. în numele inculpatului Lipciu V., în conformitate cu prevederile

art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin

care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând că verificând criticile

formulate, prin prisma temeiurilor circumscrisre cazurilor de casare prevăzute de pct.

6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele cauzei,

consideră argumentele invocate ca fiind nefondate.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

19

Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se reține că avocații inculpaților

semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, imputate inculpatului.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel

se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a

fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Examinând materialele prezentei cauze, Colegiul penal lărgit constată că,

potrivit rechizitoriului, Marjenî N., Lipciu V. și Golban A., au fost puși sub învinuire

în baza art. art. 42 alin. (2), 189 alin. (6) Cod penal, după indicii calificativi: autorul

șantajului, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență

persoana și rudele acesteia, săvârșite de mai multe persoane, de un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari.

Ulterior, la faza examinării prezentei cauze în prima instanță, procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Crime Speciale, Corneliu

Popescu, prin ordonanța de modificare a învinuirii din 11.12.2017 (f.d. 201-206, vol.

III), a pus inculpații Marjenî N., Golban A. și Lipciu V. sub o nouă învinuire,

incriminându-le săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal,

după indicii calificativi: samovolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în

mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, fiind cauzate daune în proporții mari

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice, acțiune însoțită de amenințare cu moartea ori cu vătămarea integrități corporale sau

a sănătății, stabilind exact aceeași faptă indicată și în rechizitoriu.

Prima instanță, stabilind fapta conform ordonanței de modificare a învinuirii

din 11.12.2017, a pronunțat o sentință de condamnare în privința lui Marjenî N. și

20

Lipciu V. în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, și de achitare în privința lui Golban

A., pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii samovolnicie.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, deși prima instanță îi

condamnă pe Marjenî N. și Lipciu V. în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal -

samovolnicia, la stabilirea faptei indică conform învinuirii ,,(…), a hotărât să comită un

șantaj asupra lui, în scopul obținerii bunurilor în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea

mai sigură a intențiilor sale criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărît să stabilească pe Marjenî

Nicolai și Lipciu Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la comiterea șantajului,

acestea din urmă acceptând propunerea criminală făcută. În continuare, acționând conform

unui plan criminal bine organizat, din interes material și în scopul obținerii banilor în suma

de 13 500 000 ruble rusești, la 05.09.2016, Nazaruc Gheorghe de comun acord cu Golban

Andrei, Marjenî Nicolai și Lipciu Vasile, formând în așa fel un grup criminal organizat,

(…).”, și nu constată fapta ca săvârșită de inculpații Marjenî N. și Lipciu V., cu semnele

calificative ale infracțiunii prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 189 Cod penal – șantajul.

Totodată, instanța de recurs statuează, că instanța de apel condamnându-l pe

Golban A. în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, a reținut exact aceeași faptă ca și

în sentința de achitare pronunțată în privința acestuia, pe motiv că în acțiunile

inculpatului Golban A. lipsesc elemntele constitutive ale infracțiunii de samovolnicie.

Astfel, dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și

care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii

recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să înlăture eroare comisă de către instanța de fond, privind

constatarea faptei; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și

recursuri; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în

ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate

și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o

21

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bunduchi Vitalie în

numele inculpatului Marjenî Nicolai, avocatul Tabarcea Alexandr în numele

inculpatului Golban Andrei și avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului

Lipciu Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

martie 2019, în cauza penală privindu-i pe Lipciu Vasile Xxxxx, Golban Andrei Xxxxx,

Marjenî Nicolai Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 03 decembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

22