1re-75/2019 — art. 264/1 alin. 1 CP

1re-75/2019 — art. 264/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1re-75/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Gaitur Vitalie, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Hîncești sediul Ialoveni din 05 martie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 mai 2019, în cauza penală în privința lui

Gaitur Vitalie xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.09.2017 - 05.03.2019;

Instanța de recurs: 18.04.2019 - 22.05.2019;

Instanța de recurs în anulare: 10.07.2019 - 23.10.2019.

A C O N S T A T A T :

Gaitur Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod

penal, la amendă în mărime de 850 unități convenționale, echivalentul a 42 500 lei,

cu privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 5 ani.

12 august 2017, aproximativ la ora 21:00, având scopul conducerii mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică, după ce în prealabil a consumat băuturi

alcoolice, intenționat a încălcat prevederile art.14 lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere.

Astfel, la data și ora indicată, Gaitur Vitalie, conducând autoturismul de

model „Mercedes Vito 110 CDI” cu n/î xxxxx pe o stradă adiacentă din s.

Nimoreni, r-nul Ialoveni, fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate alcoolică, a fost stopat de către ofițerii de patrulare ai INP al IGP

al MAI, Erizanu Sergiu și Munteanu Erineu pentru verificare, ultimii semnalând

staționarea acestuia prin pornirea girofarului și semnalizatorului sonor. Gaitur

Vitalie a neglijat cerințele legale ale inspectorilor de patrulare și a continuat

deplasarea până la poarta gospodăriei sale din s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, după

care a intrat în ogradă. Ulterior, ofițerii de patrulare ai INP al IGP al MAI, Erizanu

Sergiu și Munteanu Erineu, având suspecții că Gaitur Vitalie se află în stare de

ebrietate alcoolică, l-au supus testării alcooscopice cu aparatul „Drager Alcotest -

1

8510 RO”, fiindu-i confirmată concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de

1,16 mg/l, care conform prevederilor art.13412 Cod penal se califică ca stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

sentința, solicitând casarea totală a acesteia cu pronunțarea unei sentințe de

achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința de condamnare este ilegală

și neîntemeiată, deoarece inculpatul nu a comis fapta, or, acesta nu se afla la

volanul mijlocului de transport, automobilul fiind condus de fiul său.

a fost respins ca nefondat recursul, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că, deși inculpatul

vina sa în comiterea infracțiunii nu a recunoscut, vina acestuia se demonstrează cu

certitudine prin declarațiile martorilor Erizanu Sergiu, Munteanu Erineu, Gustiuc

Eugen, Gaitur Vitalie, Vutcariov Alexandru și probele materiale: raportul ofițerului

de patrulare Erizanu Sergiu din 13 august 2017, privind sesizarea organului de

urmărire penală, pe faptul conducerii la data de 12 august 2017, ora 21:35, de către

Gaitur Vitalie a automobilului de model ,,Mercedes Vito” cu n/î xxxxx, pe o stradă

adiacentă din s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, în stare avansată de ebrietate, care avea

în aerul expirat cantitatea de 1,16 mg/l alcool (f.d.4); rezultatul testării

alcooscopice cu aparatul de model „Drager Alcotest - 8510 RO”, din 12 august

2017, ora 21:42, prin care la cet. Gaitur Vitalie a fost confirmată concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,16 mg/l (f.d.5); procesul-verbal de

constatare a stării de ebrietate din 12 august 2017, întocmit de ofițerul de patrulare

Erizanu Sergiu (f.d.6); procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului

din 12 august 2017, întocmit de ofițerul de patrulare Erizanu Sergiu, prin care

Gaitur Vitalie a fost înlăturat de la conducerea automobilului de model ,,Mercedes

Vito” cu n/î xxxxx (f.d.7).

Astfel, reieșind din declarațiile inculpatului și totalitatea probelor examinate

în cadrul cercetării judecătorești, instanța de recurs a ajuns la concluzia că prima

instanță just a stabilit vinovăția inculpatului Gaitur Vitalie, iar acțiunile acestuia

just au fost încadrate juridic în baza art.2641 alin.(1) Cod penal.

În continuare, instanța de recurs a indicat că, din conținutul probelor

analizate, rezultă clar că anume Gaitur Vitalie la data de 12 august 2017

aproximativ la ora 21:00, a condus mijlocul de transport de model „Mercedes

Vito” cu n/î xxxxx, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, astfel, afirmația

inculpatului precum că automobilul era condus de către fiul său Gaitur Vitalie, just

a fost apreciată ca o poziție de apărare.

Mai mult, în ședință de judecată au fost vizionate înregistrările video

efectuate de agenții de patrulare în timp ce urmăreau automobilul de model

„Mercedes Vito”. Din imagini a fost stabilit că afară era deja întuneric, iar

urmărirea avea loc pe o stradă adiacentă a unei localități rurale, alte vehicule pe

stradă nu se observă. Astfel, în aceste condiții era absolut imposibil ca șoferul

automobilului de model „Mercedes Vito” să nu audă semnalul sonor sau să nu

observe girofarul mașinii de patrulare. Dimpotrivă, din imagini se observă clar că

conducătorul automobilului refuză să oprească la semnalele agenților de patrulare.

2

Înregistrările video combat și declarațiile martorului Gaitur Vitalie care afirmă că

el se afla la volanul automobilului și că până a ajunge la poartă el nu a observat că

din urma sa să vină careva automobile, or, după cum deja s-a menționat în

circumstanțele date era imposibil ca semnalul girofarului să nu fie observat, iar

semnalul sonor auzit. Tot din înregistrările video a fost observat că de la volanul

automobilului de model „Mercedes Vito” a coborât anume inculpatul, care a intrat

repede în ograda gospodăriei sale, iar peste un timp a ieșit deja împreună cu fiul

său și alți bărbați.

Astfel, instanța de recurs a reținut că, declarațiile inculpatului date în cadrul

cercetării judecătorești contravin declarațiilor martorilor acuzării, care au fost

audiați în ședință de judecată sub jurământ.

De către instanța de recurs au fost respinse argumentele din recursul declarat

că probarea vinovăției inculpatului se axează doar pe depozițiile martorilor

acuzării, care sunt colaboratori ai poliției și sunt persoane interesate acestea având

un scop bine definit de răzbunare împotriva lui din cauza cerții cu polițiștii,

deoarece în cadrul cercetării judecătorești instanța de fond a stabilit fără nici un

dubiu și fără echivoc că anume inculpatul Gaitur Vitalie la data de 12 august 2017,

aproximativ la ora 21:00 a condus mijlocul de transport de model ,,Mercedes Vito

110 CDI” cu n/î xxxxx pe o stradă adiacentă din s. Nimoreni, r-nul Ialoveni.

De asemenea, instanța de recurs a reținut că, declarațiile martorului Gaitur

Vitalie xxxxx se combat prin depozițiile martorilor Erizanu Sergiu și Munteanu

Erineu, care cert au declarat că la volan era Gaitur Vitalie xxxxx și nu fiul acestuia.

Concomitent, martorul Vutcariov Alexandru a comunicat că pe Gaitur

Vitalie xxxxx îl cunoaște și acesta conduce un automobil de model ,,Volkswagen

Golf” de aproximativ un an și jumătate. Pe Gaitur Vitalie și Gaitur Vera i-a văzut

pe malul iazului, dar nu cunoaște în ce dată și automobilul nu era pe malul iazului

în acea seară.

Critic au fost apreciate și declarațiile martorilor Gaitur Vitalie și Vutcariov

Alexandru întrucât aceștia fiind în relații de rudenie și amicale cu inculpatul Gaitur

Vitalie xxxxx încearcă prin declarațiile lor să-l ajute pe ultimul să evite

răspunderea penală pentru fapta comisă.

În ce privește mențiunea inculpatului că este o victimă a acțiunilor de

răzbunare a colaboratorilor de politie, instanța a indicat că, martorii Erizanu Sergiu

și Munteanu Erineu au fost preîntâmpinați de răspundere penală în baza art.art.312-

313 Cod penal, iar pe de altă parte nu are nici un temei de a pune la îndoială

veridicitatea declarațiilor acestora, deoarece nu se întrevede careva motive din

partea colaboratorilor de politie de a-i cauza în mod intenționat careva neplăceri

inculpatului, inclusiv prin acuzarea acestuia de comiterea unei infracțiuni.

La fel, colaboratorii de politie au dat declarații în ședință de judecată fiind

conștienți nu doar de răspunderea penală ce-o poartă pentru depunerea cu bună

știință a declarațiilor false, dar și de răspunderea disciplinară, inclusiv până la

concediere, pentru încălcarea obligațiunilor stabilite prin Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de recurs cu trimitere la

prevederile art.art.7, 61, 75-78 Cod penal, a indicat că, prima instanță corect și

3

întemeiat a stabilit în privința inculpatului, în vederea corectării și reeducării,

pedeapsa cu amenda în limita sancțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal.

Subsidiar instanța de recurs a menționat că, verificând ansamblul de probe

ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a

depistat careva încălcări de procedură sau încălcări a drepturilor și intereselor

inculpatului.

casarea hotărârilor adoptate cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a făcut trimitere la pct.pct.31), 48),

49), 52), 56) din Hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr.9

din 30 octombrie 2009 ,,Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”

și a indicat că, la examinarea cauzei în fond și în recurs instanțele au admis eroare

de drept, în ceea ce privește o lipsă a echității în aprecierea probelor invocate de

inculpat în susținerea nevinovăției sale, concluzionând în mod eronat că

declarațiile acestuia coroborate cu cele ale martorului Diacon Andrian reprezintă o

tactică de apărare.

Astfel, pornind de la concluzii subiective instanță de fond și cea de recurs au

încălcat dreptul la un proces echitabil și au condamnat persoana pentru o faptă care

nu a fost comisă de către aceasta. Deci, prin această omisiune în aprecierea

obiectivă a probelor, prin eroarea de drept, instanță de fond și cea de recurs în mod

eronat au stabilit subiectul infracțiunii ca fiind Gaitur Vitalie. Or, probele din dosar

infirmă această calitate, astfel că nu este clar din care probe și considerente

instanțele au ajuns la soluția de condamnare, dacă din probe rezultă că Gaitur

Vitalie nu este subiectul infracțiunii imputate.

Totodată, poziția condamnatului nu a fost ascultată de instanțe și nici nu a

fost examinată, căci așa cum se constată din materialele cauzei, din spusele

martorului Diacon Andrian, la data de 17.08.2017, ora 21:35 Gaitur Vitalie se afla

la iazul din s. Nimoreni, iar la acel loc mașina sa nu se afla. Deci, prin aceste

circumstanțe se confirmă versiunea lipsei faptei infracțiunii în privința lui Gaitur

Vitalie. Totodată, fiul inculpatului care a declarat că se afla la volanul altei mașini,

din dosar, prin contractul de vânzare-cumpărare, se constată că la acel moment

această persoană nici nu deținea mașina în cauză.

Instanțele incorect au reținut poziția sa ca una de apărare ce nu urmează să

fie dată aprecierii. În acest sens, hotărârile adoptate de instanța de fond și cea de

recurs contravin art.6 CEDO, art.art.1 alin.(3), 8 alin.(1), (3), 9 alin.(1), 10 alin.(1),

96 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală și art.art.14 alin.(1), 15 Cod penal.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art.456 Cod de procedură penală, recursul în anulare

fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța

de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art. art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

4

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art.6 pct. 44) al aceluiași Cod, art.4§2 al Protocolului nr.7 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art.6

Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o încălcare esențială a drepturilor și

libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul atestă că una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade

sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea atacată.

Revenind la prezenta speță, Colegiul penal atestă că, în textul recursului în

anulare declarat, autorul invocă afectarea deciziei contestate de un viciu

fundamental, exprimat prin solicitarea achitării condamnatului Gaitur Vitalie, din

motiv că fapta lui nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute

de art.2641 alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal reține că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gaitur Vitalie în fapta

incriminată, fiind făcută încadrarea juridică justă a acțiunilor acestuia în baza

art.2641 alin.(l) Cod penal.

Pe lângă aceasta, recursul în anulare, conform argumentelor reproduse la pct.

5 din decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat

circumstanțele și probele cauzei.

Însă, potrivit art.27 alin.(1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a

circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței

judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un viciu fundamental

de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă.

5

Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul consideră necesar de reținut

și acel fapt că, principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art.6 din

Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea

în acest sens hotărârea Roșca v. Republica Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie

2005, Mitropolia Basarabiei și Parohia Nașterea Maicii Domnului v. Republica

Moldova, nr. 65637/10, din 01.10.2019), iar potrivit dispozițiilor art.4§2 din

Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a

statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată nu este

afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această

hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru

judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei

penale ori redeschiderii acesteia, deoarece în esență motivele invocate de recurent

în recursul în anulare declarat, referitor la achitarea condamnatului, au constituit

anterior obiect de examinare, iar instanța de recurs corect le-a apreciat și a adoptat

o hotărâre motivată, expusă în prezenta decizie.

Așadar, Colegiul penal constată că, la examinarea prezentului recurs în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar

indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea

irevocabilă, iar existența unei alte păreri a apărării asupra aceleiași probleme nu

poate servi temei pentru reexaminarea cazului.

În baza celor expuse, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare

declarat de către recurentul Gaitur Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Gaitur

Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai

2019, în cauza penală în privința lui Gaitur Vitalie xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată motivat la 21 noiembrie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan/â

Elena Cobzac

6