1ra-1812/19 — art. 362-1 CP

1ra-1812/19 — art. 362-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1812/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, de avocatul

Valeri Astafiev în numele inculpatului Toroman Atakan și de avocatul Marin

Aftenii în numele inculpatei Gherbovei Anastasia, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în

cauza penală în privința lui:

Toroman Atakan xxxx

și

Gherbovei Anastasia xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.01.2018 – 05.06.2018;

Instanța de apel: 12.07.2018 - 18.12.2018;

Instanța de recurs: 06.08.2019 – 16.10.2019;

C O N S T A T Ă:

fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal:

- Gherbovei Anastasia la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei, de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în ceea ce privește autorizarea

și organizarea activității de interpret și alte activități în domeniul turismului pe un

termen de 3 (trei) ani;

- Toroman Atakan la amendă în mărime de 1150 (una mie una sută cincizeci)

unități convenționale, echivalentul a 57 500 (cincizeci și șapte mii cinci sute) lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

de organizare și desfășurare a activității turistice în Republica Moldova pe un

termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu prevederile art. 106 alin.(2) lit. b) Cod penal, automobilul

de model BMW, cu n/î xxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Toroman

1

Atakan a fost confiscat în contul statului.

Atakan împreună cu Gherbovei Anastasia, Bogos Mihail, Babin Roman, pe

parcursul lunilor septembrie-octombrie a anului 2017, fiind membri a unui grup

criminal organizat, acționând cu intenție directă și de comun acord, repartizând în

prealabil rolurile între ei, din interes material, urmărind scopul obținerii unui folos

financiar direct în mărime de 4000 EURO, ceea ce la acel moment, conform

cursului oficial al BNM - 1 EURO = 20,48 lei, constituia echivalentul sumei de 81

920 lei, a participat la organizarea intrării ilegale pe teritoriul țărilor membre a

spațiului Uniunii Europene, în special a Republicii României, a cetățenilor turci

Akkuș Mustafa Haci Fatma și Ozalp Serhat Mehmet Nezire, care nu sunt nici

cetățeni, nici rezidenți a acestui stat.

Astfel, la 04 decembrie 2017, aproximativ la ora 16.00, Toroman Atakan

împreună cu Gherbovei Anastasia, cunoscând despre intenția lui Ozalp Serhat

Mehmet Nezire de a pleca la muncă în Germania, iar a lui Akkuș Mustafa Haci

Fatma de a pleca la muncă în Franța, aflându-se în fața centrului comercial „Jumbo"

din mun. Chișinău conform rolurilor asumate, le-a aranjat întâlnire cu membrii

grupului criminal Babin Roman și Bogos Mihail, care conform planului criminal

urmau să organizeze intrarea și tranzitarea lor pe teritoriul Republicii României,

contra sumei totale de 4000 EURO.

În continuare, la aceiași dată, aproximativ la orele: 20.00-21.00, Toroman

Atakan, conform rolului asumat și urmărind scopul realizării intențiilor sale

infracționale și realizării primei etape de organizarea intrării și tranzitării ilegale a

teritoriului Republicii României, cu automobilul personal de model „BMW", cu n/î

xxxx, i-a transportat pe cetățenii Akkuș Mustafa Haci Fatma și Ozalp Serhat

Mehmet Nezire din mun. Chișinău până la stația de alimentare cu petrol „Baza

Petrol" situată pe traseul Ml, în apropiere de localitatea Suruceni, r-nul Ialoveni, de

unde au fost preluați de membrii grupului criminal Babin Roman și Bogos Mihail și

urcați în autocarul de model "Volvo 9900" cu n/î xxxx.

Apoi, cu autocarul menționat supra, condus de membrii grupului criminal

Babin Roman și Bogos Mihail, cetățenii Akkuș Mustafa Haci Fatma și Ozalp Serhat

Mehmet Nezire au fost transportați spre direcția postului vamal „Leușeni", unde

ajunși în preajma punctului de trecere a frontierei, au fost ascunși în spațiul

amenajat pentru odihnă a șoferilor si eludându-se de controlul de frontieră, scoși din

tară.

Ulterior, cetățenii turci Akkuș Mustafa Haci Fatma și Ozalp Serhat Mehmet

Nezire, fiind introduși ilegal pe teritoriul Republicii României, la indicația lui Babin

Roman și Bogos Mihail au coborât din autocar, și, fiind abandonați în postul vamal

Albița, la scurt timp au fost reținuți de colaboratorii poliției de frontieră a Republicii

Moldova.

2

în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Toroman Atakan, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal, să îi fie aplicată o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, în rest, a menține sentința fără modificări.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

- la individualizarea pedepsei, de către instanța de judecată neîntemeiat au fost

aplicate prevederile art. 64 Cod penal, odată ce, o asemenea categorie de pedeapsă

nu va contribui în sensul reeducării și corijării inculpatului care achitând o amendă

nu conștientizează pericolul faptei sale infracționale și nu are un sentiment de regret

pentru fapta infracțională;

- odată cu identificarea drept suficientă a unei pedepse pecuniare aplicate lui

Toraman Atakan, instanța s-a limitat doar la aprecierea drept suficientă a aplicării

unei asemenea pedepse fiind reținut ca drept motiv conștientizarea gravității faptei

de către inculpat și respectiv, un vot de încredere în ceia ce privește reintegrarea sa

socială, pe când toate aceste circumstanțe reținute de instanța de judecată sunt unele

formale și neîntemeiate care nu se regăsesc real în cazul dat, ori persoana

condamnată nu a conștientizat caracterul grav al acțiunilor sale, așa precum indică

instanța de judecată care în mod neîntemeiat și formal a reținut drept suficient în

acest caz aplicarea unei pedepse sub forma de amendă lui Toraman Atakan, iar în

același timp aplică o pedeapsă sub forma de închisoare unei alte persoane

condamnate în același caz, Gherbovei Anastasia, fără a face o deosebire între

contribuția infracțională a lui Toraman Atakan care a avut un rol activ în ce privește

urmărirea scopului infracțional;

- aplicarea unei pedepse penale cu stabilirea unui termen de probă

inculpatului, instanța de judecată a omis scopul întregii reglementări penale și în

special a pedepsei penale și anume, acela de prevenție specială și prevenție generală

pe care urmează al oferi o pedeapsă penală aplicată în privința condamnatului, iar în

cazul concret, atât timp cât inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă penală cum este

amenda, acesta nu va conștientiza caracterul grav al acțiunilor sale, cât și

consecințele negative create prin săvârșirea infracțiunii, cu atât mai mult cu cât

instanța de judecată nu a luat în calcul comportamentul condamnatului atât în timpul

comiterii infracțiunii, cât și după comiterea infracțiunii.

3.1 Nefiind de-acord cu sentința avocatul Astafiev Valeri a depus apel în

numele inculpatului Toroman Atakan, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, cu casarea încheierii Judecătoriei

Hîncești din 05.01.2018, pe motiv că:

- instanța de judecată a admis în ședința din 05.01.2018, în calitate de

interpret pe Yakut Ludmila, care nu posedă o autorizație respectivă în calitate de

3

interpret din limba turcă pentru inculpatul Toraman Atakan, care este vorbitor de

limba turcă, or, instanța a fost informată despre faptul, că rechizitoriul a fost

înmânat de procuror în ședință, cu materialele dosarului, de asemenea nu s-a făcut

cunoștință și s-a solicitat termen pentru a face cunoștință cu ele. Inculpatul Toraman

Atakan de asemenea a declarat, că nu a primit rechizitoriul în limba turcă;

- potrivit încheierii din 05.01.2018, a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în

cadrul dosarului nr. 1-464/2017, instanța de judecată a dispus disjungerea cauzei

penale de învinuire a lui Babin Roman și Bogos Mihail în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit.(a) Cod penal, pentru examinare separată de cea în

privința lui Gherbovei Anastasia și Toraman Atakan, învinuiți de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal și la propunerea de a se

expune asupra disjungerii, avocatul Astafiev Valeri a reiterat faptul, că nu poate să

se expună, deoarece nu a făcut cunoștință cu rechizitoriul și materialele cauzei, de

asemenea lipsește un inculpat și repetat a solicitat amânarea ședinței și termen

pentru a face cunoștință cu materialele dosarului, însă instanța a ignorat această

solicitare;

- deși Babin Roman și Bogos Mihail au cerut să fie examinată cauza în

procedură simplificată potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând în

acel proces pe lângă faptul că ei au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin.

(3) lit.(a) Cod penal, prin declarațiile date de Bogos Mihail în cadrul procedurii

simplificate s-a constatat și implicarea directă în organizarea comiterii acestei crime

și de către Toroman Atakan, iar prin declarațiile date de Bogos Mihail în calitate de

martor în cadrul cercetării judecătorești la cazul de învinuire a lui Toroman Atakan

la 26.03.2018, ultimul a negat implicarea acestuia în comiterea crimei incriminate,

precum și a negat existența înțelegerii privind săvârșirea infracțiunii cu colegul său,

Babin Roman;

- înregistrările video prezentate de partea acuzării din 27.09.2017, efectuate în

Aeroportul Internațional „Chișinău", precum și înregistrările efectuate la stația Peco

„Basa Petrol” din 04.10.2017 nicidecum nu confirmă învinuirea înaintată lui Atakan

Toroman și anume, organizatorul migrației ilegale din considerentul, că anume

Toroman Atakan din declarațiile sale singur a recunoscut că a fost și în Aeroport și

la stația peco „Basa Petrol", dar pentru ai ajuta pe martorii Akkuș Mustafa Hagi și

Ozalp Serhap Mehmed să ajungă din punctul A în punctul B ca pe cunoștințele sale

și pământeni, dar nu pentru îndeplinirea planului infracțional de care î1 învinuiește

acuzatorul de stat. Mai mult, înregistrările video prezentate de acuzatorul de stat

sunt fără sunet, și deși este imposibil de constatat anume că înțelegerea de migrație

ilegală a fost făcută între șoferi și Akkuș Mustafa Hagi, sau între șoferi și Ozalp

Serhap Mehmet sau între șoferi și Toroman Atakan;

- instanța de fond eronat a indicat în sentința contestată, că în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat cu certitudine, că persoanele care urmau să treacă

4

frontiera vamală și anume, Ozalp Serhap Mehmet și Akkuș Mustafa Hagi achitau în

schimbul acestui serviciu a câte 2000 de EURO grupului criminal organizat compus

din Gherbovei Anastasia, Toraman Atakan, Bogos Mihail și Babin Roman;

- urmează de apreciat critic concluzia instanței, referitor la calificativul

agravant — organizarea migrației ilegale, acțiuni săvârșite de un grup criminal

organizat, care nu și-a găsit confirmarea în ședința de judecată, mijlocele de probă

prezentate de acuzatorul de stat și declarațiile martorilor Bogos Mihail și Babin

Roman, care au infirmat totalmente înțelegerea între ei referitor la transportarea

ilegală a cetățenilor turci;

- prin sentința contestată s-a dispus confiscarea în contul statului a

automobilului de model BMW cu n/î xxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui

Toroman Atakan în conformitate cu prevederile art. 106 alin.(2) lit. b) Cod penal,

însă, din sentință nu se revede în ce mod a fost folosit acest mijloc de transport la

săvârșirea infracțiunii imputate lui Toroman Atakan. Atât la faza urmăririi penale,

cât și în cadrul cercetărilor judecătorești apărarea a solicitat examinarea mijlocului

de transport, care a fost ridicat în afara legii de la proprietar, ultimul fiind totodată

lipsit de bunurile sale care și acum sunt în automobil ce constau în momentul

reținerii mijlocului de transport aproximativ 3 000 (trei mii) Euro;

- mijloacele de probă prezentate de partea acuzării nu au probat și demonstrat

învinuirea înaintată lui Toroman Atakan în baza art. 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal,

dar au dovedit incontestabil că dânsul numai a ajutat concetățenii săi să ajungă la

stația peco „Basa Petrol" cu automobilul său, necunoscând că ei în acea zi vor pleca,

prin ce se demonstrează incontestabil lipsa organizării și înțelegerii prealabile în

acțiunile lui Toroman Atakan de care declară procurorul, adică lipsa faptului

infracțiunii, ignorat vehement de instanță.

3.2 Apel a declarat și avocatul Marin Afteni în numele inculpatei

Gherbovei Anastasia, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare, deoarece în acțiunile ei lipsesc elementele infracțiunii.

În motivarea cererii avocatul a indicat că:

- acuzatorul de stat nu a prezentat probe care ar demonstra că între

Gherbovei Anastasia, Toroman Atakan, Ozalp Serhat, Akkuș Mustafa, Babin

Roman și Bogos Mihail ar fi fost vreo înțelegere prealabilă, că au repartizat roluri,

iar instanța nu a ținut cont de faptul că nu s-a demonstrat stabilitatea grupului. Atât

martorii Bogos Mihail, Babin Roman, cât și cetățenii turci Akkuș Mustafa, Ozalp

Serhat au declarat în cadrul ședințelor de judecată că învinuita Anastasia Gherbovei

doar a tradus discuțiile dintre cetățenii turci și șoferii Bogos Mihail și Babin Roman,

o înțelegere prealabilă între ei nu a fost, nu au fost împărțite roluri, iar Gherbovei

Anastasia în general nu a avut nici un interes material, nu a primit și nici nu urma să

primească careva sume de bani;

- absolut toți inculpații și martorii au declarat atât în ședința de judecată,

5

cât și în cadrul audierilor efectuate la faza de urmărire penală că între ei nu a fost o

înțelegere prealabilă, cu roluri bine determinate. În general, nu se cunoșteau până la

caz și nu își avea numerele de telefon înregistrate;

- Gherbovei Anastasia nu a primit și nu urma să primească careva sume

de bani, bunuri sau alte foloase ori avantaje patrimoniale, iar în susținerea celor

enunțate mai sus, apărarea a invocat declarațiile martorilor Babin Roman, Bogos

Mihail, Akkuș Mustafa, Ozalp Serhat și declarațiile inculpatului Toroman Atakan,

care demonstrează incontestabil acest fapt;

- instanța a individualizat greșit pedeapsa aplicată inculpatei Ghebovei

Anastasia, or, prin sentința atacată, Toroman Atakan, învinuit în baza aceluiași

articol și aliniat, a primit o pedeapsă sub formă de amendă;

- inculpata nu s-a eschivat intenționat de la instanța de judecată, or, dânsa

s-a prezentat la ședința de judecată, dar care nu a fost lucrativă din motivul că

judecătorul s-a aflat în concediu medical. Ulterior, a fost dispusă aducerea forțată a

inculpatei, iar ofițerul de sector prin raportul prezentat comunica că inculpata e

plecată din sat. Nu au fost întreprinse careva acțiuni

de audiere a familiei cu care locuiește inculpata Gherbovei, a concubinului,

vecinilor. Din aceste considerente, instanța de fond greșit a individualizat pedeapsa

aplicată lui Gherbovei Anastasia;

- la adoptarea sentinței nu s-a dat apreciere corectă probelor

prezentate, limitându-se doar la descrierea faptelor indicate în rechizitoriu, probe

care, incontestabil dovedesc nevinovăția lui Gherbovei Anastasia și anume,

declarațiile martorilor Ozalp Serhat și Akkuș Mustafa, audiați în condiții speciale,

declarațiile martorilor audiați în cadrul ședințelor de judecată și anume, Babin

Roman și Bogos Mihail, cât și declarațiile inculpatului Toroman Atakan, ceea ce ar

duce în opinia apărării la adoptarea undei sentințe de achitare în privința

inculpaților.

decembrie 2018, au fost respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Instanța de Apel relevă că în ședința primei instanțe, inculpata

Gherbovei Anastasia nu a fost prezentă, ca urmare a neprezentării consecutive în

ședința de judecată, a fost dispusă anunțare în căutare a ultimei.

Colegiul penal a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpații Toroman Atakan și Gherbovei Anastasia au săvârșit anume infracțiunea

imputată, vinovăția fiind confirmată prin cumulul de probe administrate la cauza

penală.

Colegiul penal, analizând declarațiile martorilor prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente, care

6

coroborează între ele și combat declarațiile inculpaților Gherbovei Anastasia și

Toroman Atakan, dar și argumentele apărătorilor invocate în cererile de apel și

indică indubitabil că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin.(3)

lit. a) Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul a considerat apelul apărătorilor în partea în

care solicită achitarea inculpaților, ca fiind neîntemeiate și nu pot servi ca temei de

casare a sentinței primei instanțe.

La caz, Colegiul a apreciat ca fiind nefondate argumentele apărării referitor la

faptul că procurorul nu a probat învinuirea adusă inculpaților în sensul calificării

oferite potrivit rechizitoriului, or, potrivit art.46 Cod penal, grupul criminal

organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru

a comite una sau mai multe infracțiuni.

În acest sens, Colegiul a menționat că argumentele apărătorului, dar și a

inculpatului Toroman Atakan nu sunt întemeiate, or, nici inculpatul și nici

apărătorul acestuia nu au invocate cert careva temeiuri de nulitate.

În același context, Colegiul a respins argumentele apărătorului Astafiev

Valeri în interesele inculpatului în partea în care a indicat că a primit copia

rechizitoriului în ședința de judecată, iar inculpatul nu a primit rechizitoriul în limba

turcă, ambii fiind în imposibilitate de a se expune vis-a-vis de învinuirea înaintată

lui Toroman Atakan.

Invocat în cererea de apel, Colegiul l-a apreciat ca nefiind probat, totodată,

instanța de apel a reținut că după cum s-a indicat supra, în instanța de fond,

apărătorul și inculpatul au înaintat o cerere privind declararea nulă a unor probe

acumulate în cadrul urmăririi penale, autorii cererii motivînd că "după înaintarea

rechizitoriului lui Toroman Atakan, acesta a comunicat că a depistat necoincidență

între declarațiile date de el și cele din rechizitoriu, care au fost traduse de către

Kurukay Nadejda, la fel, apărătorul a menționat că conducându-se de prevederile

Codului de procedură penală, a constatat nulitatea și solicită excluderea probelor din

dosar, care au fost administrate cu încălcarea prevederilor legale și anume, care au

fost efectuate cu participarea traducătorului/interpretului Kurukay Nadejda sau fără

traducător autorizat", astfel, însăși această cerere depusă în primă instanță combate

argumentul apărării invocat în instanța de apel, or, Colegiul a stabilit că în primă

instanță, inculpatul și apărătorul nu au invocat astfel de argumente, ci din contra, au

invocat argumente privind nulitatea unor probe și existența unor divergențe din

rechizitoriu, stări de fapt ce indică că inculpatul a cunoscut învinuirea adusă lui.

Stările de fapt expuse supra sunt combătute prin materialele cauzei, și anume

recipisa ce atestă că inculpatul a făcut cunoștință cu rechizitoriul, în prezența

traducătorului.

Colegiul penal a respins argumentele apărătorului Valeri Astafiev în

interesele inculpatului Toroman Atakan, în partea în care a solicitat casarea

7

încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 05 ianuarie 2018 și remiterea

cauzei la rejudecare.

Conform prevederilor art. 2791 alin.(2) Cod de procedură penală, disjungerea

unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe infracțiuni se admite în

cazul în care împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrânge

negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării

judecătorești.

Potrivit prevederilor art.351 alin.(8) Cod de procedură penală, din necesitate,

instanța decide și privitor la conexarea sau disjungerea cauzelor în condițiile legii.

Astfel, Colegiul a considerat că instanța de fond disjungând cauza penală nu a

admis nici o încălcare, ci din contra a asigurat dreptul inculpaților Babin Roman și

Bogos Mihail, la judecarea cauzei penale în privința lor într-o procedură separată,

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul a respins solicitarea apărătorului Valeri Astafiev în

interesele inculpatului Toroman Atakan privind "anularea măsurilor asigurătorii

stabilite de prima instanță și anume obligația de nepărăsire a localității și eliberării

cărții de identitate", din considerente că obligația de a nu părăsi țara greșit a fost

apreciată de către apărător ca fiind o măsură de asigurare, relevant fiind și faptul că

actul de identitate al inculpatului, a fost recunoscut în calitate de corp delict, s-a

hotărât și referitor la soarta altor corpuri delicte, ce urmează a fi restituite după

definitivarea sentinței, respectiv, cerințele apărătorului au fost soluționate prin

sentința primei instanțe, care urmează a fi pusă în executare, or, apelurile în speță,

nu pot fi reținute ca întemeiate.

Consecvent, Colegiul a respins și solicitarea apărătorului Valeri Astafiev în

interesele inculpatului Toroman Atakan referitor la restituirea automobilului de

model BMW cu n/î xxxx, pe motiv că argumentele apărătorului poartă un caracter

declarativ, fiind combătute prin materialele cauzei.

În această ordine de idei, Colegiul a stabilit cu certitudine că argumentele

apărătorului Valeri Astafiev în interesele inculpatului Toroman Atakan privind

achitarea inculpatului pe motivul lipsei faptei infracțiunii nu au fost reținute, ne

fiind probate, la fel, nu au fost reținute ca întemeiate nici argumentele apărătorului

Marin Afteni în interesele inculpatei Gherbovei Anastasia, în partea în care a

solicitat achitarea inculpatei din motiv că lipsesc elementele infracțiunii, or în speță

poziția apărătorului a fost combătută prin probele analizate mai sus, la fel, Colegiul

a reiterat apărătorul nu a indicat și probat care din cele patru elemente ale

infracțiunii lipsește în speță.

Consecvent, Colegiul penal a respins și argumentele procurorului în partea în

care a indicat că instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea blândă, inculpatului

Toroman Atacan, dar și argumentele apărătorului Marin Aftenii în interesele

inculpatei Gherbovei Anastasia, în partea în care a indicat că instanța a

8

individualizat greșit pedeapsa stabilită inculpatei, deoarece instanța de fond a luat în

considerație prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal.

Instanța de apel, a respins argumentele apărătorului Marin Aftenii în

interesele inculpatei Gherbovei Anastasia, referitor la faptul că instanța de fond nu a

individualizat corect pedeapsa aplicată.

Colegiul reține că această concluzie este bazată pe circumstanțele reale,

gradul de pericol social, urmarea produsă și circumstanțele personale, precum și

faptul că acesta nu are antecedente penale, ținând cont de scopul restabilirii echității

sociale, reieșind din circumstanțele stabilite, din gradul prejudiciabil al faptelor,

concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, punând în balanță ansamblul

acestor considerente.

Mai mult, o pedeapsă orientată spre o limită aproape de cea minimă a amenzii

este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al pedepsei, pedeapsă pe care

instanța o găsește proporțională, nu doar cu împrejurările și gravitatea infracțiunii

comise ci și cu circumstanțele și nevoile inculpatului ca și cu cele ale societății, în

acest sens poziția instanței în mod prioritar se întemeiază pe asigurarea principiului

aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului influenței

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate

circumstanțele prezentei cauze.

La aplicarea pedepsei sub formă de amendă în privința inculpatului Toroman

Atakan, instanța de judecată a ținut cont de personalitatea lui, care se caracterizează

pozitiv, este pentru prima dată pe banca acuzaților în Republica Moldova, s-a aflat

în stare de arest în această cauză mai mult de 7 luni, timp în care inculpatul a reușit

să conștientizeze pericolul social al faptei comise. La stabilirea cuantumului amenzii

instanța a reținut și perioada aflării în stare de arest a inculpatului.

În acest context, Colegiul a menționat, că solicitarea acuzării este prea aspră

în raport cu circumstanțele stabilite în privința inculpatului Toroman Atakan, în

privința acestuia la moment operează prezumția nevinovăției, iar documentarea

acestuia pe alte cauze nu poate constitui circumstanță agravantă la stabilirea

pedepsei, astfel instanța a reiterat că corectarea inculpatului și reeducarea acestuia

poate avea loc și pe altă cale decât cea invocată de partea acuzării, or, la caz,

aplicarea amenzii nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege inculpatului, ci

trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din

organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

Mai mult decât atât, lunile în care inculpatul s-a aflat în arest preventiv care

le-a dus până în prezent sunt nu numai suficiente, inculpatul a putut să înțeleagă ce

presupune regimul de detenție și care este pericolul reiterării unui comportament

infracțional.

Referitor la pedeapsa complementară, Colegiul a reiterat că inculpatul nefiind

cetățean al Republicii Moldova și neavând domiciliul stabil pe teritoriul țării, este

9

necesar de a o aplica inculpatului, or, neaplicarea acesteia, reieșind din specificul

faptei săvârșite nu ar asigura atingerea scopului special al pedepsei penale și anume

prevenția specială și corectarea acestuia.

5.1 procuror, indicând ca temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel în privința lui Toroman Atakan, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare acuzatorul de stat a invocat că:

- inculpatului Toroman Atakan i-a fost stabilită pedeapsă prea blândă de

către prima instanță, fiind menținută neîntemeiat de către instanța de apel;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii;

- instanța a ignorat prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, în partea

individualizării pedepsei, ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură

penală.

5.2 avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului Toroman Atakan,

indicând ca temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală solicită casarea totală a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediu

Central din 05 iunie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel din 18

decembrie 2018, cu dispunerea achitării lui Toroman Atakan, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea recursului avocatul a menționat că:

- instanța de apel, la fel ca și prima instanță, nu a intrat în esența probelor

administrate de partea acuzării, fără a se demonstra cu certitudine pretinsul rol al lui

Toroman Atakan;

- este pripită menținerea sentinței privind confiscarea automobilului cu care se

pretinde că Toroman Atakan ar fi comis fapta infracțională, ceea ce reprezintă o

soluție abuzivă și excesivă, deoarece instanțele de judecată urmau să se conducă de

regulile stabilite în practica judiciară, privind evaluarea necesității aplicării

confiscării speciale, prin criteriile: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate

este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o

societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei,

cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de

proprietate

5.3 avocatul Aftenii Marin în numele inculpatei Gherbovei Anastasia,

indicând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei, cu dispunerea achitării lui

Gherbovei Anastasia, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

10

invocând motive identice celor din recursul avocatului Astafiev Valeri.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

6.1 Cu referire la recursul declarat de procuror, Colegiul reține că, ca

eroare de drept potrivit căreia hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

ordinar autorul a indicat pct. 10) și 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs precizează că procurorul referindu-se la pct. 6) din norma

menționată indică că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, însă fără a-și argumenta

motivul invocat, ceea ce duce și la respingerea acestui argument.

Or, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la menținerea sentinței instanței de fond, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Referitor la criticele recurentului invocate sub aspectul prevederilor art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că instanțele de judecată nu au

individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului Toroman Atakan, Colegiul

consideră că corect s-a dispus, la caz, aplicarea pedepsei sub formă de amendă,

pentru săvârșirea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Or, această concluzie este bazată pe circumstanțele reale, precum și faptul că

inculpatul nu are antecedente penale, iar o pedeapsă orientată spre o limită aproape

de cea minimă a amenzii este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al pedepsei,

pedeapsă pe care instanța o găsește proporțională cu împrejurările și gravitatea

infracțiunii comise.

11

Motivele procurorului precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa,

Colegiul le consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare

a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

În acest sens, Colegiul reține că, poziția instanței de apel în mod prioritar se

întemeiază pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de

la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei cauze.

Totodată, instanța precizează, că pentru faptele comise, lui Toroman Atakan i-

a fost aplicată o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii,

contribuind la reeducarea lui, la formarea unei atitudini corespunzătoare a acestuia

față de ordinea de drept și principiile morale.

Pe cale de consecință, Colegiul penal menționează că, la caz, nu se constată

vreun temei pentru modificarea pedepsei în privința inculpatului, iar sancțiunea

stabilită de către prima instanță și menținută de instanța de apel, răspunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal

de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal precizează că nu s-a constatat

prezența erorilor de drept invocate de procuror sub aspectul individualizării greșite a

pedepsei, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările

recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în cauză și

prin urmare, soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar recursul

declarat este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

12

6.2 Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Astafiev

Valeri în numele inculpatului Toroman Atakan și de avocatul Aftenii Marin în

numele inculpatei Gherbovei Anastasia, Colegiul reține că, recurenții critică decizia

contestată în partea condamnării inculpaților, solicitând în acest sens pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii

incriminate și reieșind din faptul că, autorii recursurilor indică motive identice,

instanța de recurs urmează a se expune concomitent asupra acestora.

Așa dar, instanța constată că, potrivit celor două recursuri ordinare declarate

ca temei de drept se indică pct.6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și

anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă,

Colegiul reține că solicitările recurenților nu sunt motivate prin prisma temeiurilor

indicate.

Cu toate acestea, instanța constată că, decizia recurată cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, în fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

motivată în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, oferindu-se pe larg răspuns fiecărui argument invocat de către apelanți în

cererile de apel.

În cererea de recurs cât și în apel, avocatul Astafiev Valeri a solicitat anularea

aplicării măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială a automobilului de

model BMW, care aparține inculpatului Toroman Atakan, considerând soluția

primei instanțe, menținută de instanța de apel, ca fiind una abuzivă și excesivă,

deoarece instanțele de judecată urmau să se conducă de regulile stabilite în practica

judiciară, privind evaluarea necesității aplicării confiscării speciale, prin prisma

criteriilor: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2)

dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4)

dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății,

coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.

De rând cu aceasta, Colegiul reține că recurentul nu desfășoară aplicabilitatea

acestor criterii în raport cu speța supusă judecării și nu oferă o argumentare detaliată

a incidenței acestora asupra cauzei, ceea ce ne vorbește despre formalismul cererii

de recurs.

În opinia instanței de recurs, soluția instanței de fond și cea de apel, este una

corectă și proporțională circumstanțelor cauzei, or, potrivit art. 106 alin. (1) lit. a)

Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în

proprietatea statului, a bunurilor utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei

infracțiuni.

13

Astfel, prin „bunuri utilizate” se are în vedere lucrurile folosite efectiv de

către făptuitor, la comiterea contravenției sau infracțiunii, care ar facilita executarea

faptei.

Făcând o legătură între cele menționate și faptele săvârșite cu ajutorul

automobilului de model BMW nr/î xxxx, ce aparține inculpatului Toroman Atakan,

reiese că decizia privind confiscarea specială a bunului este una întemeiată și

susținută de legislația penală.

Mai mult ca atât, în cazul de față, este oportună aplicarea confiscării speciale

în scopul restabilirii echității sociale și contracararea, pe viitor, a comiterii unor

fapte similare de către făptuitor sau de terți, în condițiile în care aplicarea unei

pedepse sub formă de amendă, poate crea impresia persoanelor despre posibilitatea

comiterii unor acțiuni similare, ca urmare a nivelului mic al consecințelor care pot

surveni.

Totodată, dacă e să ne referim la o eventuală imixtiune în dreptul la

proprietate, așa precum invocă avocatul, Colegiul reține că, prin prisma

jurisprudenței naționale, mijloacele de transport folosite și recunoscute drept

instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul

statului conform art. 46 alin. (4) din Constituție, or, automobilul supus confiscării ce

aparține lui Toroman Atakan reprezintă corp delict, obiect servit la săvârșirea

infracțiunii, conform art. 158 Cod de procedură penală.

În susținerea deciziei supusă criticii, vine și jurisprudența CtEDO, care în

cauza Yldirim vs Italia, s-a admis utilizarea unor prezumții de fapt, pentru a se

dispune confiscarea unui bun, cu condiția ca acestea să fie rezonabile. Confiscarea a

vizat un bun, utilizat în scopuri ilicite și a avut ca obiectiv împiedicarea utilizării

sale, din nou, în scopuri ilicite, fiind o măsură relativă la folosința lucrurilor.

Prevăzută de lege, confiscarea viza un scop legitim, anume prevenirea imigrației

ilicite (decizia CtEDO din 10 aprilie 2003).

Concomitent, instanța de recurs relevă că, recurentul deși pretinde că măsura

confiscării este excesivă și abuzivă, totuși printre argumentele recursului nu se

regăsește estimarea aproximativă a mijlocului de transport supus confiscării, nefiind

clar din care considerente acesta solicită anularea măsurii de siguranță aplicată legal

de instanțele de fond.

Respectiv, solicitarea apărătorului referitor la restituirea automobilului de

model BMW cu n/î xxxx, urmează a fi respinsă, pe motiv că argumentele poartă un

caracter declarativ, lipsite de motivare și suport legal.

În continuare, Colegiul penal menționează că, prin cererile de recurs se

solicită achitarea inculpaților, precum că hotărârea instanței de apel conține o

eroare de drept sub aspectul neîntrunirii elementele infracțiunii incriminate, temei

ce se întrevede în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform căruia.

14

Cu toate că recurenții nu pun la baza recursurilor acest temei, instanța de

recurs ține să menționeze că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul

atribuit de legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă

de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația

dosarului, privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe

de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpații Toroman și Gherbovei nu sunt vinovați de comiterea infracțiunii

imputate, iar instanțele de judecată au apreciat incorect probele cauzei, Colegiul o

consideră neîntemeiată.

Argumentele recurenților invocate în recursuri, referitor la nevinovăția

inculpaților, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a

formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurenților, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la

concluzia privind menținerea sentinței de condamnare.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii incriminate prin rechizitoriu lui Toroman și

Gherbovei este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurenților, or,

instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Toroman Atakan și

Gherbovei Anastasia sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor

prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs

le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

15

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată,

iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de avocați în

numele inculpaților nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate și

prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acestea

sunt vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura

de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, de avocatul Valeri Astafiev în numele

inculpatului Toroman Atakan și de avocatul Marin Aftenii în numele inculpatei

Gherbovei Anastasia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Toroman Atakan și

Gherbovei Anastasia, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 15 noiembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

16