1ra-1356/2019 — art. 42 al. 5, 207, 327 al. 2 lit. c CP

1ra-1356/2019 — art. 42 al. 5, 207, 327 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1356/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți Andrei Formusatii și avocatul Vasile Ceban în

numele inculpatei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 27 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Conoval Eugenia XXXXX, născută XXXXX,

domiciliată în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 23.12.2015 până la 24.05.2017;

Instanța de apel de la 13.06.2017 până la 27.03.2019;

Instanța de recurs de la 30.05.2019 până la 15.10.2019.

a c o n s t a t a t :

Conoval a fost achitată de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

42 alin. (5), 207, 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta acesteia nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunilor imputate.

a fost achitată de sub învinuirea formulată în rechizitoriu în aceea, că la începutul lui

iulie 2013, acționând în comun acord cu Lilia Budurin și Petru Dragan, care aflându-

se în sat. Ciutulești, r-nul Florești și cunoscând despre intenția minorei Nicoleta Rotari,

născută la 25 decembrie 1992 de a pleca la muncă în Federația Rusă și despre faptul,

că ea nu va fi însoțită de un reprezentant legal și nu dispune de declarația unuia din

aceștia privind numirea unui însoțitor la ieșirea din Republica Moldova, urmărind

realizarea intenției de scoatere ilegală din țară a copilului cu scopul angajării la muncă,

au convins-o pe bunica acesteia Irina Rotari, care în lipsa părinților aflați peste hotarele

țării o supraveghea pe minoră, să semneze declarația din numele părinților copilului

ce permitea scoaterea ei din țară.

1

Ulterior, la începutul lui iulie 2013 Lilia Budurin, aflându-se în sat. Ciutulești,

Florești, i-a făcut cunoștință minorei Nicoleta Rotari și bunicii ei, Irina Rotari cu Petru

Dragan, care continuând acțiunile infracționale de scoatere ilegală a copilului minor

din țară, a asigurat-o pe Irina Rotari, că în Federația Rusă, minora v-a munci în condiții

decente și va fi bine remunerată, întărindu-i convingerea, de a-i permite nepoatei

minore să iasă din Republica Moldova.

Totodată, în cadrul aceleiași întâlniri, Petru Dragan continuând acțiunile

infracționale, i-a comunicat bunicii Irina Rotari, că pentru ca minora să poată ieși din

R. Moldova, este necesar să se deplaseze la un notar din or. Florești, pentru a semna

declarația, prin care-și dă acordul ca minora să iasă din R. Moldova fiind însoțită de

Lilia Budurin.

Drept urmare, la 11.07.2013 Petru Dragan împreună cu Lilia Budurin, urmărind

realizarea scopului infracțional, au transportat-o pe Nicoleta Rotari și pe bunica ei la

biroul notarului public Eugenia Conoval din XXXXX, ce acționa de comun acord cu

Petru Dragan, unde acesta i-a comunicat notarului public Eugenia Conoval, despre

intenția minorei de a pleca în F. Rusă și despre lipsa în R. Moldova a părinților ei, care

ar fi în drept de a desemna un însoțitor pentru ieșirea copilului din R. Moldova, după

care Petru Dragan acționând de comun acord cu Lilia Budurin, au convenit cu notarul

public Eugenia Conoval de a întocmi o declarație în acest sens din numele părinților

copilului, în care să fie inclusă în calitate de mamă a respectivului copil, bunica

acesteia.

În continuare, la aceiași dată de 11.07.2013 notarul public Eugenia Conoval,

fiind persoană publică și aflându-se în biroul său notarial din XXXXX, cunoscând

despre faptul, că părinții minorei sunt peste hotarele RM și despre adevăratul grad de

rudenie a Inei Rotari - bunica minorei, acționând în calitate de complice a înlăturat

obstacolele la comiterea infracțiunii prin faptul, că acționând contrar prevederilor art.

42 alin. (1) al Legii nr. 1453-XV din 08.11.2002 Cu privire la notariat, potrivit căror: la

îndeplinirea actului notarial se stabilește identitatea persoanei care solicită

îndeplinirea actului notarial, având obligația, conform art. 19 lit. b) al acestei Legi să

acorde persoanelor fizice și juridice asistență în exercitarea drepturilor și în ocrotirea

intereselor lor legitime, să explice persoanelor menționate conținutul actului notarial,

precum și drepturile și obligațiile lor, să-i avertizeze despre consecințele actelor

notariale îndeplinite, contrar dispozițiilor art. 50 alin. (2) al Legii menționate, potrivit

căror: persoanele care desfășoară activitatea notarială au obligația de a explica părților

sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea

conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în contradicție cu

legislația, a întocmit declarația cu nr. 5813 în care fals a indicat, Irina Rotari care în

2

realitate este bunica minorei, ar fi mama acestei care-i permite ieșirea din R. Moldova

fiind însoțită de Lilia Burudin.

În aceiași zi, 11.07.2013, Petru Dragan continuându-și acțiunile infracționale, a

achitat din cont propriu, suma necesară pentru perfectarea declarației notariale

menționate, precum și pentru procurarea îmbrăcămintei și produselor alimentare

pentru minora Nicoleta Rotari îmbarcând-o împreună cu Lilia Budurin în automobilul

cu n/î XXXXX și transportând-o împreună cu alte persoane până la frontiera moldo-

ucraineană.

În continuarea acțiunilor infracționale, la aceeași dată, Lilia Budurin a scos-o

ilegal din țară pe Nicoleta Rotari, însoțind-o și prezentând la punctele de trecere și

control al frontierei moldo-ucrainești declarația nr. 5813 legalizată de notarul Eugenia

Conoval, în care era fals indicat că Irina Rotari, care în realitate este bunica minorei ar

fi mama acesteia ce-i permite ieșirea din R.Moldova.

În cele din urmă copilul Nicoleta Rotari, fiind însoțită de către Lilia Budurin a

fost transportată de către Petru Dragan în localitatea Cârlova, raionul Novousmansk,

regiunea Voronej din F. Rusă, unde benevol a efectuat lucrări agricole, fără a fi

exploatată prin muncă forțată.

Astfel, aflându-se fără supravegherea părinților ce nu cunoșteau locul aflării

copilului minorei și nu puteau să-și exercite drepturile prevăzute de art. 60 Codul

familiei, iar Lilia Budurin desemnată prin declarația falsă nr. 5813 întocmită și

legalizată de către notarul public Eugenia Conoval drept însoțitorul ei pe perioada

călătoriei, ne asigurându-i supravegherea suficientă, minorei în circumstanțe

nestabilite i-au fost cauzate leziuni corporale grave, ce au dus la decesul ei, acțiuni

încadrate de către acuzare conform prevederilor art. 42 alin. (5), 207 Cod penal cu

calificativele complicitate la scoaterea ilegală a copilului din țară în baza unor acte

false în scopuri altele decât cele indicate la art. 206 Cod penal.

Prin aceiași sentință, s-a dispus achitarea ei și pentru că la începutul lui iulie

2013, acționând de comun acord cu Lilia Budurin și Petru Dragan, care aflându-se în

sat. Ciutulești, Florești și cunoscând despre intenția minorei de a pleca la muncă în

F.Rusă și despre faptul că ea nu va fi însoțită de un reprezentant legal și nu dispune

de declarația unuia dintre aceștia privind numirea unui însoțitor la ieșirea din

R.Moldova, urmărind realizarea intenției de scoatere ilegală din țară a copilului cu

scopul angajării la muncă, au convins-o pe bunica minorei Irina Rotari, ce o

supraveghea în lipsa părinților aflați peste hotarele țării, să semneze declarația din

numele acestora ce permitea scoaterea ei din țară.

După care la începutul lui iulie 2013, Lilia Budurin aflându-se în sat. Ciutulești,

Florești, i-a făcut cunoștință minorei și bunicii ei cu Petru Dragan care continuând

3

acțiunile infracționale de scoatere ilegală a copilului minor din țară, a asigurat-o pe

Irina Rotari, că în F.Rusă, minora v-a munci în condiții decente și va fi bine

remunerată, întărindu-i convingerea, de a-i permite nepoatei minore să iasă din

R.Moldova.

Totodată, în cadrul aceleiași întâlniri, Petru Dragan continuând acțiunile

infracționale, i-a comunicat Irinei Rotari că pentru ca minora Nicoleta Rotari să poată

ieși din R.Moldova, este necesar să se deplaseze la un notar din or. Florești, pentru a

semna declarația, prin care-și dă acordul ca minora să iasă din R.Moldova fiind

însoțită de Lilia Budurin.

Ulterior, la 11.07.2013 Petru Dragan împreună cu Lilia Budurin, urmărind

realizarea scopului infracțional, au transportat-o pe Nicoleta Rotari și pe bunica ei la

biroul notarului public Eugenia Conoval, amplasat în XXXXX, care acționa de comun

acord cu Petru Dragan.

În aceste circumstanțe, Petru Dragan i-a comunicat notarului public Eugenia

Conoval, despre intenția copilului Nicoleta Rotari de a pleca în F.Rusă și despre lipsa

în R.Moldova a părinților ei, care ar fi în drept de a desemna un însoțitor pentru ieșirea

ei din R.Moldova, după care Petru Dragan acționând de comun acord cu Lilia

Budurin, a convenit cu notarul public Eugenia Conoval de a întocmi o declarație în

acest sens din numele părinților minorei Nicoleta Rotari în care să fie inclusă în calitate

de mamă a respectivului copil, bunica acesteia - Irina Rotari.

În continuare, la aceiași dată, notarul public Eugenia Conoval, care fiind

persoană publică, aflându-se în biroul său notarial din XXXXX, folosind situația de

serviciu în interes material, exprimat în costul serviciilor notariale în valoare de 99 lei

MDL, încălcând drepturile părinților copilului Nicoleta Rotari, prevăzute de art. 60,

61 Codul Familiei, cunoscând despre faptul, că părinții ei se află peste hotarele țării și

despre adevăratul grad de rudenie a Irinei Rotari - bunica minorei, contrar

prevederilor art. 42 alin. (1) al Legii nr. 1453-XV din 08.11.2002 Cu privire la notariat,

potrivit căror: la îndeplinirea actului notarial se stabilește identitatea persoanei care

solicită îndeplinirea actului notarial, având obligația, conform art. 19 lit. b) al acestei

Legi să acorde persoanelor fizice și juridice asistență în exercitarea drepturilor și în

ocrotirea intereselor lor legitime, să explice persoanelor menționate conținutul actului

notarial, precum și drepturile și obligațiile lor, să-i avertizeze despre consecințele

actelor notariale îndeplinite, contrar dispozițiilor art. 50 alin. (2) al Legii menționate,

conform căror: persoanele care desfășoară activitatea notarială are obligația de a

explica părților sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica

conformitatea conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în

contradicție cu legislația, a întocmit declarația cu nr. 5813 în care fals a indicat, că Irina

4

Rotari care în realitate este bunica minorei, i-ar fi mamă și i-ar permite ieșirea din

R.Moldova fiind însoțită de Lilia Budurin.

În aceiași zi, 11.07.2013, Petru Dragan continuând acțiunile infracționale, a

achitat din cont propriu, suma necesară pentru perfectarea declarației notariale

menționate, precum și pentru procurarea îmbrăcămintei și produselor alimentare

pentru minora Nicoleta Rotari, îmbarcând-o pe ea și pe Lilia Budurin acesteia în

automobilul cu n/î XXXXX și au fost transportate împreună cu alte persoane până la

frontiera moldo-ucraineană.

Tot la 11.07.2013, Lilia Budurin continuând acțiunile infracționale, a scos-o ilegal

din țară pe Nicoleta Rotari, însoțind-o și prezentând la punctele de trecere și control

al frontierei moldo-ucrainești declarația nr. 5813 legalizată de notarul Eugenia

Conoval, în care era fals indicat că Irina Rotari, care în realitate este bunica acesteia, i-

ar fi mama și-i permite ieșirea din R.Moldova.

În continuare, Nicoleta Rotari fiind însoțită de către Lilia Budurin a fost

transportată de către Petru Dragan în localitatea Crîlovca, r-nul Novousmansk, reg.

Voronej din F.Rusă, unde benevol a efectuat lucrări agricole, fără a fi exploatată prin

muncă forțată.

Totodată, aflându-se fără supravegherea părinților ce nu cunoșteau locul aflării

copilului minor și nu puteau să-și exercite drepturile prevăzute de art. 60 Codul

familie, iar Lilia Budurin desemnată, prin declarația falsă nr. 5813 întocmită și

legalizată de către notarul public Eugenia Conoval, fiindu-i însoțitor pe perioada

călătoriei, nu i-a asigurat supravegherea suficientă, cărei în circumstanțe nestabilite i-

au fost cauzate leziuni corporale grave, ce au dus la decesul ei, acțiuni încadrate de

către acuzare la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal cu calificativele folosirea intenționată

de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material, care a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a

persoanelor fizice, soldate cu urmări grave.

sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei soluții noi privind condamnarea

Eugeniei Conoval de cele imputate prin rechizitoriu, și anume art. 42 alin. (5), 207 și

327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal,

pedeapsă pentru concurs de infracțiuni pe un termen de cinci ani, cu suspendarea

condiționată a executării ei în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune

de cinci ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de

activitatea notarială pe un termen de cinci ani.

În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că, instanța de fond a

acordat o apreciere neobiectivă probatoriului administrat de acuzare, ceea ce a dus la

5

constatarea greșită a aspectelor faptice a cauzei, soluția de achitare bazându-se în

exclusivitate pe declarațiile inculpatei de nerecunoaștere a vinovăției și a celor doi

martori ce activează în cadrul biroului ei notarial, fără a ține cont de declarațiile părții

vătămate cât și celelalte probe care coroborează între ele.

apelul declarat de către procuror a fost admis, casată sentința cu pronunțarea unei noi

hotărâri după cum urmează:

În corespundere cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, Eugenia Conoval se liberează

de răspundere penală pe art. 42 alin. (5), 207 și 327 alin. (1) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 332

alin. (1) și 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

pronunțat neargumentat o sentință de achitare, or, instanța de apel a conchis ca

dovedită comiterea de către inculpată a faptelor penale ce se încadrează la art. 42 alin.

(5), 207 și 327 alin. (1) Cod penal. Ajungând la această concluzie, instanța de apel a

menționat că, în cadrul audierilor de la faza urmăririi penale, în instanța de fond și

cea de apel, inculpata nu a recunoscut faptele imputate ca infracțiune, insistând la

aplicarea corectă cazului din speță a prevederilor art. 68 din Legea cu privire la

notariat, autentificând prin aplicarea girului de model special semnătura Irinei Rotari

și nu caracterul veridic a datelor incluse în declarația nr. 5813, respingând pretinsa

înțelegere cu Petru Dragan și Lilia Budurin pe care de altfel nici nu o văzu-se, a

menționat, că potrivit înscrisurilor din Registru de evidență, la 11.07.2013 la biroul

notarial din XXXXX, s-a adresat Petru Dragan în vederea perfectării unei procuri pe

automobilul de model ,,VAZ 2912”, cu n/î XXXXX, fiind așteptat în holul biroului de

către Irina Rotari și Nicoleta Rotari, identitatea căror a fost constatată de către

operatorul Mihaela Tozlovan, cărei Irina Rotari i-a comunicat, că fiind mama minorei

Nicoleta Rotari, urmează să-și expună acordul pentru ieșirea ei din țară pentru a

munci în străinătate, fiind pregătit în acest sens actul solicitat cu care ea venise la notar,

confirmându-i gradul de rudenie cu minora de tip mama-fiică, precum și intenția de

a-i permite ieșirea în străinătate, fapt pentru care explicându-i, că are nevoie de

declarație prin care se legalizează acordul la ieșirea minorei din RM, pentru că potrivit

legislației în vigoare la ieșirea și intrarea minorilor în țară, este necesară declarația

unui reprezentant legal, semnătura căruia se legalizează de notar, prin procura

abordându-se anumite împuterniciri, drept urmare a identificării Irinei Rotari în baza

buletinului de identitate și înscriindu-i datele în registrul actelor notariale sub nr. 5813

din 11.07.2013, a perfectat declarația, conținutul cărei i-a adus la cunoștință aplicând

girul notarului, după achitarea serviciilor notariale în sumă de 100 lei, astfel încât

6

deosebirea dintre actul juridic și cel autentic manifestându-se prin legalizarea

semnăturii cu aplicarea girului notarului, aprobat prin ordinal Ministerului Justiției

cu privire la aprobarea girurilor de autentificare a certificatelor notariale, prin

aplicarea lui expunându-și acțiunile îndeplinite de notar, manifestate în cazul din

speță prin legalizarea semnăturii Irinei Rotari ca urmare a verificării numelui și

prenumelui conform buletinului de identitate, și nicidecum în conformitate cu

prevederile art. 50 a Legii menționate ce se referă la autentificarea actului juridic,

serviciul vamal fiind obligat să verifice actele de identitate a persoanelor ce însoțesc

minorii la trecerea peste frontiera de stat, fapt expres prevăzut și în legea de intrare și

ieșire din țară a minorilor, ce în toate cazurile presupune o reprezentare, legiuitorul

acordând posibilitatea legalizării semnăturii solicitantului, fără verificarea dacă

persoana care se prezintă este părintele copilului, urmând doar să constate starea

psihică a persoanei (f.d. 102-111, vol. 5).

Astfel, instanța de apel a conchis că, faptele cu caracter penal comise de către

inculpată, și-au găsit deplină confirmare prin probele administrate la faza urmăririi

penale, ce au servit obiect de cercetare judecătorească în instanța de fond doar că au

primit o apreciere neobiectivă în raport cu prevederile art. art. 100-101 Cod de

procedură penală, motiv pentru care instanța le-a reapreciat, plasându-le la baza

prezentei decizii, or din declarațiile Elena Rotari, mama minorei Nicoleta Rotari se

confirmă că pe perioada aflării cu soțul la muncă în străinătate, copii lor minori Ion și

Nicoleta se aflau sub supravegherea bunicii Irina Rotari, decedată la moment, care

însă până la deces i-a comunicat că împreună cu Petru Dragan a mers la notarul public

Eugenia Conoval și fără a o întreba dacă este sau nu mama minorei, în baza buletinului

de identitate, i-a eliberat un act denumit ,,declarație”, conținutul căreia nu i-a fost adus

la cunoștință, ea doar semnându-l, în baza căruia minora a părăsit teritoriul RM,

pentru serviciile notariale achitând Petru Dragan, tot el, pentru acordul dat, oferindu-

i suma de 400 lei, pe perioada aflării sale în Federația Rusă, săptămânal discuta

telefonic cu fiica sa, necunoscând despre plecarea ei la muncă peste hotarele țării,

despre decesul ei aflând la 15.09.2013 de la Lilia Budurin, care inițial i-a comunicat, că

fiica sa este internată în stare gravă la spitalul din reg. Voronej, F.Rusă, după care în

scurt timp, tot ea, i-a zis că de fapt, Nicoleta a decedat, pe corpul ei neînsuflețit

depistându-se mai multe echimoze, buza fiindu-i mușcată, suspectându-i maltratarea

și posibila violare, însă cerându-i explicații notarului Eugenia Conoval în baza căror

documente a întocmit declarația pe numele fiicei minore, aceasta i-a comunicat, că în

atribuțiile ei nu intră verificarea identității persoanei care solicită documentul notarial,

ci doar legalizarea semnăturii persoanei de pe actul notarial, considerând însă, că ea a

7

fost în înțelegere cu persoana de etnie romă Petru Dragan, care i-a propus Nicoletei să

plece la muncă în F. Rusă (f.d. 54-58, vol. 5).

Declarații similare în acest sens au fost formulate și de către Vladimir Rotari,

tatăl minorei, ce suplimentar a precizat, că deși nu are careva pretenții la Eugenia

Conoval, totuși, ea în calitate de notar public urma să verifice identitatea bunicii

minorei înainte de perfectare a actelor (f.d. 59-60, vol. 5).

Despre propunerea lui Petru Dragan și Liliea Budurin din vara anului 2013 de

a o lua pe soră-sa Nicoleta la muncă în Rusia, a comunicat și Ion Rotari, ea dorindu-și

mult acest fapt și rugându-l să nu comunice părinților despre plecarea sa, după care

peste câteva zile cei doi au luat-o pe soră și bunica și cu automobilul s-au deplasat la

Florești, necunoscând celelalte detalii (f.d. 61, vol. 5).

Despre ieșirea din țară a Nicoletei Rotari și plecarea în 2013 la muncă în F.Rusă

împreună cu alte persoane, a comunicat Alexandru Șliușchin, care la frontiera de stat

Râbnița spre Ucraina, ca urmare a verificării actelor, i-a stat cunoscut faptul însoțirii

ei de către soția sa Lilia Budurin, în baza declarației întocmită în acest sens, ce i-a fost

prezentată de către Petru Dragan, presupunând că părinții minorei cunoșteau, că ea

este la muncă în F.Rusă (f.d. 62-64, vol. 5).

De asemenea, vinovăția inculpatei a fost demonstrată și din declarațiile

martorilor Cristina Rotari (f d. 83, vol. 5), Petru Dragan (f. d. 89-91, vol. 5), Mihaela

Tozlovan, Natalia Parascarencu (f d. 123-127; 118-122 vol. 5).

În contextul declarațiilor nominalizate mai sus, instanța de apel a menționat că

deși instanța de fond în conținutul sentinței de achitare a făcut referire la un șir de

probe scrise, cercetate în fond și suplimentar în apel, ce sunt pe măsură să confirme

faptele imputate Eugeniei Conoval, însă li-a acordat acestor insuficientă apreciere în

raport cu cadrul legal național, fapt ce a determinat constatarea greșită a aspectelor

importante pentru justa soluționare a speței.

Respectiv, în susținerea concluziei referitor la prezența în cauză a suficientelor

probe ce denotă caracterul infracțional a faptelor comise de inculpată, instanța de apel

a nominalizată probele care dovedesc cu certitudine acest fapt, și anume, răspunsul

34/33 5318 din 13.05.2014 parvenit de la IGP (f.d. 165-169), informația prezentată de

către Poliția de Frontieră (f.d. 239, 241 vol.I, f.d. 80, 86, vol.III), procesul-verbal din

26.04.2014 examinarea descifrărilor convorbirilor telefonice ridicate la 25.04.2014 (f.d.

161-162, vol.I), procesul-verbal din 25.04.2014 de examinarea a web site-ului oficial

,,mail.ru” la adresa electronică ,,cprflorești@mail.ru” (f.d. 163), procesul-verbal de

reidicare și examinare din 02.04.2014 (f.d. 174-176, vol. I), procesul-verbal din

22.01.2015 (f.d. 74-76 vol.III), procesele-verbale de confruntare (f.d. 206-207 vol. III, f.d.

77-82 vol.IV).

8

Astfel, instanța de apel apreciind cumulul de probe administrate în prezenta

cauză, care au fost supuse unei cercetări suplimentare în instanța de apel, a conchis că

acestea denotă cu certitudine vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzută

la art. 42 alin. (5), 207 Cod penal, cu calificativele complicitate la scoaterea ilegală a

copilului din țară în baza unor acte false în scopuri altele decât cele indicate la art. 206

Cod penal, săvârșită în următoarele circumstanțe:

La începutul lui iulie 2013, Eugenia Conoval acționând în comun acord cu Lilia

Budurin și Petru Dragan, care aflându-se în sat. Ciutulești, r-nul Florești și cunoscând

despre intenția minorei Nicoleta Rotari, născută la 25 decembrie 1992, de a pleca la

muncă în Federația Rusă și despre faptul, că ea nu va fi însoțită de un reprezentant

legal și nu dispune de declarația unuia din aceștia privind numirea unui însoțitor la

ieșirea din Republica Moldova, urmărind realizarea intenției de scoatere ilegală din

țară a copilului cu scopul angajării la muncă, au convins-o pe bunica acesteia Irina

Rotari, care în lipsa părinților aflați peste hotarele țării o supraveghea pe minoră, să

semneze declarația din numele părinților copilului ce permitea scoaterea ei din țară.

Ulterior, la începutul lui iulie 2013 Lilia Budurin, aflându-se în sat. Ciutulești,

Florești, i-a făcut cunoștință minorei Nicoleta Rotari și bunicii ei Irina Rotari cu Petru

Dragan, care continuând acțiunile infracționale de scoatere ilegală a copilului minor

din țară, a asigurat-o pe Irina Rotari, că în Federația Rusă, minora v-a munci în condiții

decente și va fi bine remunerată, întărindu-i convingerea, de a-i permite nepoatei

minore să iasă din Republica Moldova.

Totodată, în cadrul aceleiași întâlniri, Petru Dragan continuând acțiunile

infracționale, i-a comunicat bunicii Irina Rotari, că pentru ca minora să poată ieși din

R. Moldova, este necesar să se deplaseze la un notar din or. Florești, pentru a semna

declarația, prin care-și dă acordul ca minora să iasă din R. Moldova fiind însoțită de

Lilia Budurin.

Drept urmare, la 11.07.2013, Petru Dragan împreună cu Lilia Budurin, urmărind

realizarea scopului infracțional, au transportat-o pe Nicoleta Rotari și pe bunica ei la

biroul notarului public Eugenia Conoval din XXXXX, ce acționa de comun acord cu

Petru Dragan, unde acesta i-a comunicat notarului public Eugenia Conoval, despre

intenția minorului de a pleca în F. Rusă și despre lipsa în R. Moldova a părinților ei,

care ar fi în drept de a desemna un însoțitor pentru ieșirea copilului din R. Moldova,

după care Petru Dragan acționând de comun acord cu Lilia Budurin, au convenit cu

notarul public Eugenia Conoval de a întocmi o declarație în acest sens în numele

părinților copilului, în care să fie inclusă în calitate de mamă a respectivului copil,

bunica acesteia.

9

În continuare, la aceiași dată de 11.07.2013 notarul public Eugenia Conoval,

fiind persoană publică și aflându-se în biroul său notarial din XXXXX, cunoscând

despre faptul, că părinții minorei sunt peste hotarele RM și despre adevăratul grad de

rudenie al Inei Rotari- bunica minorei, acționând în calitate de complice a înlăturat

obstacolele la comiterea infracțiunii prin faptul, că acționând contrar prevederilor art.

42 alin. (1) al Legii nr. 1453-XV din 08.11.2002 Cu privire la notariat, potrivit căror: la

îndeplinirea actului notarial se stabilește identitatea persoanei care solicită

îndeplinirea actului notarial, având obligația, conform art. 19 lit. b) a acestei Legi să

acorde persoanelor fizice și juridice asistență în exercitarea drepturilor și în ocrotirea

intereselor lor legitime, să explice persoanelor menționate conținutul actului notarial,

precum și drepturile și obligațiile lor, să-i avertizeze despre consecințele actelor

notariale îndeplinite, contrar dispozițiilor art. 50 alin. (2) al Legii menționate, potrivit

căror: persoanele care desfășoară activitatea notarială au obligația de a explica părților

sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea

conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în contradicție cu

legislația, a întocmit declarația cu nr. 5813 în care fals a indicat, Irina Rotari care în

realitate este bunica minorei, ar fi mama acestei care-i permite ieșirea din R. Moldova

fiind însoțită de Lilia Burudin.

În aceiași zi de 11.07.2013, Petru Dragan continuându-și acțiunile infracționale,

a achitat din cont propriu, suma necesară pentru perfectarea declarației notariale

menționate, precum și pentru procurarea îmbrăcămintei și produselor alimentare

pentru minora Nicoleta Rotari îmbarcând-o împreună cu Lilia Budurin în automobilul

cu n/î XXXXX și transportând-o împreună cu alte persoane până la frontiera moldo-

ucraineană.

În continuarea acțiunilor infracționale, la aceeași dată, 11.07.2013, Lilia Budurin

a scos-o ilegal din țară pe Nicoleta Rotari, însoțind-o și prezentând la punctele de

trecere și control al frontierei moldo-ucrainești declarația nr. 5813 legalizată de notarul

Eugenia Conoval, în care era fals indicat, că Irina Rotari, care în realitate este bunica

minorei ar fi mama acesteia ce-i permite ieșirea din R.Moldova.

În cele din urmă copilul Nicoleta Rotari, fiind însoțită de către Lilia Buduirn a

fost transportată de către Petru Dragan în localitatea Cârlova, raionul Novousmansk,

regiunea Voronej din F. Rusă, unde benevol a efectuat lucrări agricole, fără a fi

exploatată prin muncă forțată.

Astfel, aflându-se fără supravegherea părinților ce nu cunoșteau locul aflării

copilului minor și nu puteau să-și exercite drepturile prevăzute de art. 60 Codul

familiei, iar Lilia Budurin desemnată prin declarația falsă nr. 5813 întocmită și

legalizată de către notarul public Eugenia Conoval drept însoțitorul ei pe perioada

10

călătoriei, neasigurându-i supravegherea suficientă minorei în circumstanțe

nestabilite i-au fost cauzate leziuni corporale grave, ce au dus la decesul ei, acțiuni

încadrate la art. 42 alin. (5), 207 Cod penal cu calificativele complicitate la scoaterea

ilegală a copilului din țară în baza unor acte false în scopuri altele decât cele indicate

la art. 206 Cod penal.

Tot, inculpata Eugenia Conoval se face vinovată că la începutul lui iulie 2013,

acționând de comun acord cu Lilia Budurin și Petru Dragan, care aflându-se în sat.

Ciutulești, Florești și cunoscând despre intenția minorei de a pleca la muncă în F.Rusă

și despre faptul, că ea nu va fi însoțită de un reprezentant legal și nu dispune de

declarația unuia din aceștia privind numirea unui însoțitor la ieșirea din R.Moldova,

urmărind realizarea intenției de scoatere ilegală din țară a copilului cu scopul angajării

la muncă, au convins-o pe bunica minorei Irina Rotari, ce o supraveghea în lipsa

părinților aflați peste hotarele țării, să semneze declarația din numele acestora ce

permitea scoaterea ei din țară.

După care la începutul lui iulie 2013, Lilia Budurin aflându-se în sat. Ciutulești,

Florești, i-a făcut cunoștință minorei și bunicii ei cu Petru Dragan care continuând

acțiunile infracționale de scoatere ilegală a copilului minor din țară, a asigurat-o pe

Irina Rotari, că în F.Rusă, minora va munci în condiții decente și va fi bine remunerată,

întărindu-i convingerea, de a-i permite nepoatei minore să iasă din R.Moldova.

Totodată, în cadrul aceleiași întâlniri, Petru Dragan continuând acțiunile

infracționale, i-a comunicat Irinei Rotari, că pentru ca minora Nicoleta Rotari să poată

ieși din R.Moldova, este necesar să se deplaseze la un notar din or. Florești, pentru a

semna declarația, prin care-și dă acordul ca minora să iasă din R.Moldova fiind

însoțită de Lilia Budurin.

Ulterior, la 11.07.2013, Petru Dragan împreună cu Lilia Budurin, urmărind

realizarea scopului infracțional, au transportat-o pe Nicoleta Rotari și pe bunica ei la

biroul notarului public Eugenia Conoval, amplasat în XXXXX, care acționa de comun

acord cu Petru Dragan.

În aceste circumstanțe, Petru Dragan i-a comunicat notarului public Eugenia

Conoval, despre intenția copilului Nicoleta Rotari de a pleca în F.Rusă și despre lipsa

în R.Moldova a părinților ei, care ar fi în drept de a desemna un însoțitor pentru ieșirea

ei din R.Moldova, după care Petru Dragan acționând de comun acord cu Lilia

Budurin, a convenit cu notarul public Eugenia Conoval de a întocmi o declarație în

acest sens din numele părinților minorei Nicoleta Rotari în care să fie inclusă în calitate

de mamă a respectivului copil, bunica acesteia - Irina Rotari.

În continuare, la aceiași dată, 11.07.2013, notarul public Eugenia Conoval, care

fiind persoană publică, aflându-se în biroul său notarial din XXXXX, folosind situația

11

de serviciu în interes material, exprimat în costul serviciilor notariale în valoare de 99

lei MDL, încălcând drepturile părinților copilului Nicoleta Rotari, prevăzute de art.

60, 61 Codul Familiei, cunoscând despre faptul, că părinții ei se află peste hotarele țării

și despre adevăratul grad de rudenie a Irinei Rotari - bunica minorei, contrar

prevederilor art. 42 alin. (1) al Legii nr. 1453-XV din 08.11.2002 Cu privire la notariat,

potrivit căror: la îndeplinirea actului notarial se stabilește identitatea persoanei care

solicită îndeplinirea actului notarial, având obligația, conform art. 19 lit. b) al acestei

Legi să acorde persoanelor fizice și juridice asistență în exercitarea drepturilor și în

ocrotirea intereselor lor legitime, să explice persoanelor menționate conținutul actului

notarial, precum și drepturile și obligațiile lor, să-i avertizeze despre consecințele

actelor notariale îndeplinite, contrar dispozițiilor art. 50 alin. (2) al Legii menționate,

conform căror: persoanele care desfășoară activitatea notarială are obligația de a

explica părților sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica

conformitatea conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în

contradicție cu legislația, a întocmit declarația cu nr. 5813 în care fals a indicat, că Irina

Rotari care în realitate este bunica minorei, i-ar fi mamă și i-ar permite ieșirea din

R.Moldova fiind însoțită de Lilia Budurin.

În aceiași zi, 11.07.2013, Petru Dragan continuând acțiunile infracționale, a

achitat din cont propriu, suma necesară pentru perfectarea declarației notariale

menționate, precum și pentru procurarea îmbrăcămintei și produselor alimentare

pentru minora Nicoleta Rotari, îmbarcând-o pe ea și pe Lilia Budurin în automobilul

cu n/î XXXXX și au fost transportate împreună cu alte persoane până la frontiera

moldo-ucraineană.

Tot la 11.07.2013, Lilia Budurin continuând acțiunile infracționale, a scos-o ilegal

din țară pe Nicoleta Rotari, însoțind-o și prezentând la punctele de trecere și control

al frontierei moldo-ucrainești declarația nr. 5813 legalizată de notarul Eugenia

Conoval, în care era fals indicat, că Irina Rotari, care în realitate este bunica acesteia,

i-ar fi mama și-i permite ieșirea din R.Moldova.

În continuare, Nicoleta Rotari fiind însoțită de către Lilia Budurin a fost

transportată de către Petru Dragan în localitatea Crîlovca, r-nul Novousmansk, reg.

Voronej din F.Rusă, unde benevol a efectuat lucrări agricole, fără a fi exploatată prin

muncă forțată.

Totodată, aflându-se fără supravegherea părinților ce nu cunoșteau locul aflării

copilului minor și nu puteau să-și exercite drepturile prevăzute de art. 60 Codul

familie, iar Lilia Budurin desemnată, prin declarația falsă nr. 5813 întocmită și

legalizată de către notarul public Eugenia Conoval, fiindu-i însoțitor pe perioada

12

călătoriei, nu i-a asigurat supravegherea suficientă, iar în circumstanțe nestabilite i-au

fost cauzate leziuni corporale grave, ce au dus la decesul ei.

Constatând ca fiind dovedite faptele supra menționate, instanța de apel pe

lângă cumulul probelor administrate la caz, a menționat că, în doctrina penală,

obiectul juridic special al infracțiunii prevăzută la art. 207 Cod penal, îl constituie

relațiile sociale cu privire la ieșirea legală de pe teritoriul R. Moldova a copiilor minori,

cu aflarea lor în străinătate în condiții de legalitate, latura obiectivă manifestându-se

prin fapta prejudiciabilă realizată prin acțiunea de scoatere a copilului din țară și

inacțiunea de abandonare a lui în străinătate, prin strămutarea (trecerea) lui de facto

și în mod ilegal peste frontiera de stat a R. Moldova într-o oricare altă țară străină, prin

mijloace sau metode diferite, inclusiv acte false și în primul rând actele de identitate.

De altfel, declarațiile lui Petru Dragan și Lilea Budurin depuse la faza urmăririi

penale și susținute de ei la judecarea în fond a cauzei penale, conform procedurii

stabilite de art. 3641 Cod de procedruă penală, prin care fiecare din ei încearcă să-și

diminueze rolul activ în scoaterea ilegală a minorei Nicoleta peste frontiera de stat a

RM în baza unei declarații cu date false referitor gradul de rudenie dintre persoana ce

a consemnat-o și minora vizată sub nr. 5813, întocmită de către notarul public Eugenia

Conoval, contravin împrejurărilor reținute de către instanță în conținutul sentinței de

condamnare a lor din 03.02.2016, ce a devenit definitivă, având puterea lucrului

judecat.

La fel și declarațiile făcute de către Irina Rotari la faza urmăririi penale confirmă

caracterul abuziv al acțiunilor întreprinse de către notarul public Eugenia Conoval la

eliberarea declarației nr. 5813, în care greșit a indicat, acordul manifestat de ea în

calitate de mama, la ieșirea din țară a fiicei minore cu însoțitoarea Lilia Budurin, fără

a-i explica conținutul actului notarial întocmit în limba rusă pe care nu o posedă și

cunoscând cu certitudine, că părinții acestei se află la muncă în străinătate, solicitanta

neavând împuterniciri legale de a își manifesta acordul scoaterii nepoatei minore din

țară.

Totodată, în sensul pct. 2 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului pentru

aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența

locuitorilor Republicii Moldova, nr. 125 din 18.02.2013 prin act de identitate se

subînțelege documentul oficial, eliberat de autoritatea competentă ce atestă

identitatea, statutul juridic și, după caz, domiciliul sau reședința titularului.

La fel prin acte de identitate, în contextul infracțiunii specificate la art. 207 Cod

penal, se are în vedere inclusiv și declarația legalizată notarial a reprezentantului legal

al minorului care iese din R. Moldova privind desemnarea însoțitorului lui; falsul cărei

se poate manifesta prin consemnarea ei în locul unei alte persoane; în calitate de

13

metode la săvârșirea infracțiunii figurând: scoaterea copiilor din țară în lipsa unor

documente obligatorii sau cu folosirea unor documente nule, etc, lista de căi ilegale

având un caracter exemplificativ, contând doar ca scoaterea copilului din țară să aibă

un caracter ilegal. Fiind o infracțiune formală, ea se consideră consumată fie din

momentul trecerii de facto a copilului peste frontiera de stat a R. Moldova, fie din

momentul părăsirii copilului pe teritoriul unui stat străin, atunci când făptuitorul nu

intenționează să-l readucă pe teritoriul R. Moldova.

Aceleași cerințe referitor la condițiile de scoatere a minorilor din țară sunt

stipulate și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 269 din 09.11.1994 cu privire la ieșirea și

intrarea în Republica Moldova, potrivit căror minorii au dreptul de a ieși și de a intra

în Republica Moldova numai însoțiți de unul dintre reprezentanții lor legali sau de un

însoțitor, desemnat prin declarație de către reprezentantul legal a cărui semnătură se

legalizează notarial, conform alin. (1) art. 42 din Legea cu privire la notariat nr. 1453-

XV din 08.11.2012, potrivit cărei la îndeplinirea actului notarial, se stabilește

identitatea persoanei care solicită îndeplinirea acestui act sau a mandatarului ei,

prevederile art. 19 lit. b) din Lege obligându-l pe notar să acorde persoanelor fizice și

juridice asistență în exercițiul drepturilor și în ocrotirea intereselor lor legitime,

explicându-le conținutul actului notarial, precum și drepturile și obligațiile lor,

avertizându-i despre consecințele actelor notariale îndeplinite, precum și de a le

explica conform art. 50 alin. (2) sensul și importanța proiectului actului juridic,

verificându-i conformitatea conținutului, cu intenția reală ale părților și dacă nu este

în contrară legislației.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prin aplicarea în declarația nr. 5813 a girului

stabilit, notarul Eugenia Conoval a legalizat corespunderea semnăturii solicitantei

Irina Rotari cu cea din actul ei de identitate, după cum o cer prevederile art. 68 alin.

(1) Cod penal, însă aceasta împrejurare susținută de apărare, preluată și reținută de

către instanța de fond ca temei de achitare, nu exclude obligativitatea ei de a identifica

gradul de rudenie dintre solicitant și copilul referitor la care se acceptă ieșirea din țară

cu însoțitor, prin constatarea împuternicirilor de care solicitantul dispune în calitate

de părinte sau tutor, în calitate de care ar putea fi recunoscută și bunica, fapt ce în

speță nu avuse loc.

Instanța de apel a menționat că, la caz nu se contestă modalitatea în care

urmează a fi întocmite declarațiile de ieșire a minorilor din țară conform

nomenclatorului anexat la f.d. 177-179 vol. IV, precum și modelul de gir aplicat pe ele,

stabilit prin Ordinul Nr. 448 cu privire la aprobarea girurilor de autentificare și a

certificatelor notariale (f.d. 180-181 v.IV), prin care notarul confirmă numai dacă

semnătura aparține persoanei ce a semnat-o, fără certificarea faptelor expuse în

14

înscris, aceasta însă nu înlătură obligația notarului de a verifica dacă persoana ce

consemnează declarația din numele părintelui, cade sub incidența art. 60 Codul

familiei, ce i-ar permite expunerea acordului de ieșire din țară a propriului copil

minor, întru excluderea scoaterii abuzive și ilegale a minorilor din țară de către oricare

alte persoane ce nu posedă aceste drepturi.

Pe când, după cum s-a menționat mai sus, din conținutul declarației nr. 5813,

întocmită pe un formular, a cărui tip este stabilit de nomenclatorul prezentat de

notarul public Eugenia Conoval, rezultă că Irina Rotari a acceptat ieșirea din țară a

fiicei sale Nicoleta Rotari, consemnând-o în locul părintelui, fapt certificat de notar

prin girul aplicat.

Respectiv, împrejurările expuse de Irina Rotari referitor la procedura liberării

declarației, exclud totalmente faptele menționate de cei doi martori ai apărării Mihaela

Tozlovan și Natalia Parascarencu referitor la versiunea în care acest act a fost pregătit

și legalizat de către notar, iar perfectarea în aceeași zi de către Petru Dragana procurii

pe mijlocul de transport, doar îi confirmă rolul activ și înțelegerea pe care a avut-o cu

Eugenia Conoval în liberarea declarației.

Referitor la folosirea intenționată de către Eugenia Conoval în calitate de

persoană publică a situației de serviciu, cu cauzare de daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice, ca calificative a

infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că

la pct. 90 din Hotărârea Curții Constituționale Nr. 33 din 07.12.2017, privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit.

d) Cod penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu), Curtea a reținut, că având în

vedere specificul dreptului penal, răspunderea penală pentru infracțiunea de abuz de

putere sau abuz de serviciu nu poate interveni pentru orice încălcare de către

persoanele publice a atribuțiilor de serviciu fără a da o justă apreciere caracterului

actului normativ din care emană, fiind necesar un anumit raport de proporționalitate

între caracterul actului normativ în care se regăsește atribuția de serviciu a persoanei

publice si comportamentul prin care atribuția în cauză se încalcă și îmbracă forma

ilicitului penal, or pentru aplicarea normei penale în calitate de ultim resort, noțiunea

„situația de serviciu” din elementul material al infracțiunii „abuz de putere sau abuz

de serviciu” de la art. 327 Cod penal, trebuie analizată doar prin raportare la atribuțiile

de serviciu acordate prin lege. La fel în pct. pct. 109-110 Curtea a menționat că, legea

penală nu conține criterii clare, previzibile și accesibile pentru aprecierea urmărilor

prejudiciabile ale infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. d)

Cod penal, lipsa cărora determină organele judiciare de a aprecia impactul concret al

acțiunilor persoanelor asupra unei valori abstracte, protejate de legea penală, precum

15

este „interesul public”. În cauza Liivik v. Estonia, Curtea Europeană a reținut că

criteriile utilizate de instanțele naționale pentru a stabili că reclamantul a cauzat un

prejudiciu „considerabil intereselor statului” în calitate de funcționar public de rang

înalt și că acțiunile sale au fost incompatibile cu „interesul general al justiției” - erau

prea vagi. Curtea Europeană nu a fost convinsă că persoana ar fi putut să prevadă în

mod rezonabil riscul de a fi acuzat și condamnat pentru faptul că prin acțiunile sale a

provocat daune semnificative intereselor statului, din motiv că norma penală implica

utilizarea unor noțiuni largi și criterii de natură vagă, încât dispoziția penală nu

corespundea calității legii cerute în sensul Convenției, în ceea ce privește efectele sale

de claritate și previzibilitate, iar al pct. 112 Curtea constată că instanța de judecată la

individualizarea răspunderii penale și pedepsei penale este obligată să stabilească cu

certitudine urmările prejudiciabile ale infracțiunii incriminate inculpatului, or,

potrivit art. 7 alin. (1) din Codul penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Ulterior,

printr-o altă Hotărâre nr. 22 din 01.10.2018 privind excepția de neconstituționalitate a

art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal (excesul de putere si depășirea atribuțiilor de

serviciu soldate cu urmări grave), Curtea a reiterat, că având în vedere faptul că norma

contestată este aplicabilă în privința tuturor persoanelor publice și nu de o manieră

dedicată unei anumite activități profesionale, gradul de previzibilitate al legii trebuie

apreciat în lumina standardului „experienței juridice obișnuite”, remarcând faptul, că

nu există niciun text normativ care ar defini noțiunea de „urmări grave”, utilizată în

articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal. De asemenea, legea nu stabilește niciun

criteriu material care să cuantifice gravitatea urmării prejudiciabile, existând riscul ca

gravitatea să fie apreciată în baza unor criterii arbitrare și discreționare de către cei

dotați cu competența aplicării legii penale.

În prezenta speță, acțiunile inculpatei la fel au fost încadrate de către acuzare la

alin. (2) lit. b) art. 327 Cod penal, ce prevede răspunderea penală pentru abuzul de

putere sau abuzul de serviciu soldat cu urmări grave, referitor la care similar pot fi

aplicate constatările Curții Constituționale menționate în Hotărârea nr. 22 din

01.10.2018, concluzionându-se caracterul imprecis și abstract a respectivei noțiuni,

reținută în învinuirea adusă inculpatei, ce nu are un înțeles exact, acordând o

posibilitate de interpretare extensivă defavorabilă făptuitorului, ceea ce este contrar

jurisprudenței CtEDO expusă în cauza Prigală v. Republica Moldova din 13.02.2018,

aducând atingere prevederilor art. 7 din Convenția Europeană, motiv pentru care

întru excluderea insecurității juridice în care s-ar afla Eugenia Conoval, instanța de

apel a conchis necesar de a dispune încadrarea acțiunilor ei la art. 327 alin. (1) Cod

16

penal, constatându-i în acțiuni folosirea intenționată în calitate de persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzare de daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanei fizice, la care se referă inviolabilitatea legată de

dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, dreptul la libera circulație, etc.

La aprecierea caracterului considerabil al daunei nepatrimoniale, cauzată de

către persoana publică, ca efect al comiterii abuzului de putere sau abuzului de

serviciu, instanța de apel a ținut cont de criteriul, prevăzut la alin. (2) art. 126 Cod

penal ce stipulează, că în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege

se va ține cont de gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ce

în prezenta speță după cum s-a menționat mai sus, se referă la inviolabilitatea legată

de dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, dreptul la libera circulație, iar în cazul

copiilor minori și cel de protecție din partea statului.

Potrivit doctrine penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 327 alin.

(1) Cod penal include trei semne: fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea sau

inacțiunea de folosire a situației de serviciu; urmările prejudiciabile survenite prin

cauzarea daunelor în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice, cu legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile survenite, care în opinia Colegiului pe deplin se atestă în cazul

din speță, în care prin acțiunile ce decurg din atribuțiile de serviciu ale notarului

public Eugenia Conoval și care sunt în limitele competenței ei de serviciu, din rândul

celor descrise în învinuirea formulată, minorei Nicoleta Rotari i-au fost cauzate daune

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege prin scoaterea ei ilegală din

țară, fără consimțământul părinților, cu urmările prejudiciabile survenite. Respectiv,

fiind o infracțiune materială, ea s-a consumat din momentul producerii daunelor în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a minorei Nicoleta

Rotari.

Astfel, constatând ca fiind dovedite faptele prejudiciabile comise de către

inculpata Eugenia Conoval, instanța de apel a indicat prevederile art. 332 alin. (1) și

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a dispus încetarea procesului penal în

privința ei pe art. 42 alin. (5), 207 și 327 alin. (1) Cod penal în legătură cu expirarea

termenilor de prescripție stipulați la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, or, de la data

comiterii acțiunilor prejudiciabile, a expirat termenul de prescripție pentru atragerea

la răspundere penală, stabilit de legiuitor, păstrând neschimbate dispozițiile sentinței

cu privire la corpurile delicte.

care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

17

deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt

complet de judecată.

În motivarea cerințelor, procurorul susține că, decizia instanței de apel este una

ilegală, or, aceasta eronat a aplicat prevederile art. 60 Cod penal, care prevede

prescripția tragerii la răspundere penală.

Astfel, recurentul indică că, conform sancțiunii prevăzute de art. 207 Cod penal,

fapta infracțională se pedepsește de la 2 la 6 ani și se califică ca o infracțiune gravă,

respectiv de la data comiterii faptei infracționale nu a expirat termenul de prescripție

prevăzut de art. 60 Cod penal, și anume, 15 ani.

De asemenea, procurorul menționează că, instanța de apel a interpretat greșit

hotărârea Curții Constituționale, or, în hotărârea menționată, Curtea s-a expus doar

asupra constituționalității sintagmei ,,urmări grave”.

5.1. Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Vasile

Ceban în numele inculpatei, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor, apărătorul susține că, instanța de apel a pronunțat o

deciziei neîntemeiată, or, condamnând-o pe inculpată de comiterea infracțiunii în

participație, în calitate de complice, instanța de apel nu a dat o motivare explicită în

acest sens.

De asemenea, avocatul indică că, instanța de apel prin condamnarea inculpatei

și-a asumat rolul de acuzator, or, învinuirea înaintată inculpatei nu este una clară,

concretă și previzibilă.

Totodată, recurentul menționează că, condamnarea inculpatei de către instanța

de apel este bazată doar pe presupuneri, ceia ce contravine art. 7 Cod de procedură

civilă, cât și jurisprudenței Curții Europene.

În rest, avocatul susține dezacordul cu aprecierea probelor de către prima

instanță, indicând că instanța a apreciat unilateral probele în defavoarea apărării.

materialele cauzei și ținând cont de opinia avocatului Vasile Ceban în numele

inculpatei expusă în referință prin care se solicită inadmisibilitatea recursului declarat

de către procuror ca fiind vădit neîntemeiat, Colegiul penal lărgit constată că, acestea

urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

18

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată că și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

indicat de către părți și anume: cazul când instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În acest sens, Colegiul penal lărgit remarcă că, la pronunțarea deciziei Colegiul

penal al Curții de Apel Chișinău a admis o eroare prin faptul că, greșit a aplicat

prevederile art. 60 Cod penal, dispunând liberarea de răspundere penală a inculpatei

în legătură cu expirarea termenului de prescripție și încetarea procesului penal în

această parte, or, instituția prescripției tragerii la răspundere penală prevăzută de

articolul menționat mai sus, stipulează că ,,persoana se liberează de răspundere penală dacă

din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare; b) 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave; c) 15 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni grave; d) 20 de ani de la săvârșirea unei infracțiuni deosebit de

grave; e) 25 de ani de la săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave”.

Raportând prevederile de mai sus la speța dată, Colegiul penal lărgit ține să

menționeze dispozițiile art. 16 Cod penal, și anume alin. (3)-(4) incidente la această

cauză penală, care stipulează că, se consideră infracțiuni mai puțin grave faptele

pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de

până la 5 ani inclusiv, iar, infracțiuni grave se consideră faptele pentru care legea

penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 12 ani

inclusiv.

19

Așadar, inculpata a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (5), 207, 327 alin. (1) Cod penal, în acest sens Colegiul penal

reține că, sancțiunea indicată la art. 207 Cod penal prevede o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de la 2 la 6 ani, iar sancțiunea prevăzută la alin. (1) al art. 327

Cod penal prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități

convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de la 2 la 5 ani.

Examinând materialele cauzei în raport cu motivele invocate în recursurile

ordinare declarate, Colegiul penal lărgit constată că, infracțiunea prevăzută de art. 42

alin. (5), 207 Cod penal, încriminată inculpatei face parte din categoria celor grave,

astfel ținând cont de prevederile indicate mai sus, instanța subliniază că nu este

incidentă instituția prescripției tragerii la răspundere penală, în respectiva cauză

penală.

Astfel, de la data comiterii faptei urmau să fi expirat termenul de 15 ani, or, fapta

a fost comisă de către inculpată la data de 11 iulie 2013, simplul calcul matematic

demonstrează că, instanța de apel prin aplicarea art. 60 Cod penal, a admis o eroare

gravă de drept, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs ordinar.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit subliniază că, prescripția răspunderii penale

constă în stingerea dreptului statului de a pedepsi și a obligațiunii infractorului de a

suporta consecințele faptei sale, după trecerea unui anumit interval de timp prevăzut

de lege de la data săvârșirii infracțiunii, indiferent dacă aceasta a fost sau nu

descoperită ori infractorul-identificat.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit concluzionează că, eroarea

comisă de către instanța de apel nu poate fi reparată de către instanța de recurs

ordinar în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza pe fond, însă existând temeiul de casare a soluției adoptate de către

instanța de apel care a ignorat prevederile legislației în vigoare la judecarea cauzei,

sub aspectul aplicării prevederilor art. 60 Cod penal ,,instituția prescripției tragerii la

răspundere penală”, ce constituie temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit, să

concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

20

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să calculeze corect termenul prescripției de

tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu,

din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte

o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți Andrei Formusatii și avocatul Vasile Ceban în numele inculpatei,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 martie 2019, în

cauza penală în privința inculpatei Conoval Eugenia XXXXX, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 12 noiembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

21