1ra-819/19 — Art. 190 alin. 5 Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 28 iulie 2017, procesul penal de învinuire a lui Jioară Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, în temeiul art. 391 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, a fost încetat, în legătură cu faptul că, există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de refuz în pornirea urmăririi penale. Rojnov Vladimir învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5)Cod penal, în temeiul art. 390 alin.(1), pct. 1), 3) Cod de procedură penală, a fost achitat, dat fiind că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 1 Acțiunea civilă înaintată de Visterniceanu (Filip) Laura și Visterniceanu Emilia, s-a admis în principiu, urmând ca asupra fondului să se expună instanța civilă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Jioară Dumitru, conform rechizitoriului, este învinuit în aceea că, la data de 21 septembrie 2011, urmărind scopul dobândirii, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov Vladimir, pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir director al SRL"Amazon Event", sub pretextul de a intermedia serviciile de producție a două piese muzicale cu starul american David Henrard (DJ Davis) producător de piese muzicale, inclusiv sunet, text, voce pentru Laura Visterniceanu (Filip) feat DJ Davis, aflându-se în mun.Chișinău, str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8/1, pentru a da o tentă legală acțiunilor sale, fară a fi angajat al SRL"Amazon Event" și fară a avea careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat, din numele său ca director al acestei întreprinderi cu Visterniceanu (Filip) Laura contractul de intermediere nr.01-21I și au primit suma de 80 000 euro. La data de 20 decembrie 2011, în continuarea acțiunilor sale, inculpatul Jioară Dumitru, indicând părții vătămate că, suma de 80 000 euro a fost transmisă lui DJ Davis și că, pentru înregistrarea ulterioară a unui videoclip este necesară suma de 100 300 euro, sub pretextul documentării transmiterii banilor, a încheiat cu Visterniceanu (Filip) Laura un contract de împrumut în sumă de 100 300 euro. În continuare la data de 12 ianuarie 2012, inculpatul Jioară Dumitru indicându-i părții vătămate că, banii primiți anterior au fost transmiși lui DJ Davis, și că, pentru remixarea pieselor înregistrate mai sunt necesari 107 000 euro, a primit de la partea vătămată Visterniceanu Emilia suma dată, fiind întocmit un contract de împrumut iar, în total i-a fost transmisă suma de 287 300 euro. Acțiunile inculpatului Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, adică escrocherie, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat Renata Anici, care a solicitat casarea sentinței privind încetarea procesului penal în privința lui Jioară Dumitru și achitarea inculpatului Rojnov Vladimir. Rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: a-l recunoaște vinovat pe Jioară Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul penal și în baza acesei legi de ai numi pedeapsa de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privare de dreptul de a exercita activități legate de impresariat pe un termen de 5 ani; - a-l recunoaște vinovat pe Rojnov Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul penal și în baza acestei legi de ai numi pedeapsa de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privare de dreptul de a exercita activități legate de impresariat pe un termen de 5 ani, invocând următoarele argumente: 2 - Instanța de judecată eronat a încetat procesul penal în privința inculpatului Jioară Dumitru în temeiul art. 391 alin. (1)pct. 5) din Codul de procedură penală, pe motiv că, la momentul emiterii sentinței în privința numitului nu a existat careva hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal. - în fapt, ordonanța de neîncepere a urmăririi penale emisă de către Procuratura Anticorupție la 01 august 2012, a fost anulată la 28 octombrie 2015. - cauza penală de acuzare a lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir la etapa indicată supra se aflaa la stadiu de efectuare a acțiunilor de urmărire penală. - Concomitent, procesul penal investigat de către Procuratura Anticorpuție nu viza în totalitate circumstanțele invesigate în prezenta cauză penală. - în cazul din speță sunt investigate fapte noi și anume comiterea infracțiunii de două persoane ( D.Jioară și V.Rojnov), ceea ce nu a fost supus investigării anterior, după cum rezultă din actul de învinuire pus în sarcina inculpaților. În acest sens au fost aplicate corect prevederile art. 287 din Codul de procedură penală. - Instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare în privința lui Rojnov Vladimir nu a apreciat la justa valoare probele cercetate în ședința judiciară, dându-le o apreciere neobiectiv critică și eronat a pus la baza hotărârii declarațiile inculpatului Rojnov Vladimir și Jioară Dumitru depuse în fața instanței, care nu și-au recunoscut vina și a înaintat în autoapărare versiunea sa privind circumstanțele pe caz. - Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de judecată, nu a făcut analiza obiectivă a tuturor probelor anexate la dosar, cât și a celor examinate în cadrul cercetării judecătorești, preferând doar probele convenabile pentru concluzia făcută în sentință, indicând eronat că probele, pe care s-a bazat organul de urmărire penală și acuzarea sunt insuficiente pentru confirmarea concluziei acuzării, iar celor de bază dîndu-le apreciere critică. - Consideră declarațiile inculpaților vădit false și lipsite de sinceritate, respectiv instanța de judecată urma să le aprecieze critic, ca expuse în scopul inducerii în eroare și eschivării de la răspundere penală. Declarațiile inculpaților sînt contradictorii și se combat prin cumulul de probe cercetate în ședința de judecată. 3.1. Nefîind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 09 august 2017, a declarat apel comun părțile vătămate Laura Visterniceanu (Filip), Visterniceanu Emilia și avocatul Igor Hlopețchi prin care au solicitat casarea integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care a-i recunoaște vinovați pe Jioară Dumitru și Rojnav Vladimir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Admiterea acțiunii civile integral cu încasarea din contul inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir în beneficiul lui Emilia Visterniceanu și Laura Visterniceanu (Filip) a următoarelor sume: 287 300 (două sute optzeci și șapte mii trei sute) Euro, convertiți în valută națională la 3 data executării hotărîrii, ca mijloace însușite prin infracțiune; 200 000 (două sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; 321 885, 64 (trei sute douăzeci și una mii opt sute optzeci și cinci, 64) euro, convertiți în valută națională la data executării hotărîrii, cu titlu de dobîndă de întârziere din mojloacele financiare sustrase prin infracțiune; 500 (cinci sute) euro, convertiți în valută națională la data executării hotărârii, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, invocând următoarele argumente: - Actul judecătoresc emis este unul vădit ilegal, nemotivat și neîntemeiat. În susținerea concluziei sale, instanța de judecată a admis erori de calificare în aplicarea normei materiale, aplicarea eronată a normelor materiale, s-a bazat pe falsificarea, plasarea selectivă și interpretarea eronată a declarațiilor martorilor și a probelor din dosar. Instanța de fond a dat dovadă de o capacitate redusă de a analiza cauza obiectiv, imparțial și din toate punctele de vedere. Aceasta, la judecarea cauzei a luat poziția unilaterală a apărătorului și a ajutat inculpații să se eschiveze de la răspundere și pedeapsă penală. - În esență, motivarea instanței se aseamănă foarte mult cu discursul apărării. Apar dubii legate de faptul că, hotărârea motivată a fost eliberată în aceeși zi cu emiterea dispozitivului ceea ce denotă cert că, a fost un act de copiere din varianta electronică pe care inculpații cu apărătorii săi au transmis-o judecătorului. Textul este identic, chiar și modul de expunere, virgulile, greșelile de exprimare și cele ortografice coincid cu cel al apărătorului. Se crează impresia că sentința și discursul apărătorului a fost editată de aceeași persoană. Judecătorul în sentință analizează doar probele care sunt în favoarea inculpaților, și mai mult ca atât, evită să abordeze celelalte probe din dosar precum și să le coraboreze cu alte probe, dar încă mai grav este faptul că judecătorul a falsificat declarațiile martorilor în așa manieră încât acestea să fie în favoarea inculpaților. - Pe parcursul examinării cauzei, judecătorul a avut o atitudine părtinitoare, în special și la aplicarea măsurilor de reprimare extrem de blânde. Astfel pe parcursul examinării cauzei inculpații au beneficiat de un tratament favorizant, iar procurorul și părțile vătămate au fost împiedicate să-și exercite facultățile dreptului de apărare în mod deplin, fiind admise practicile de desfășurare a ședințelor clandestine fară ca părțile vătămate și/sau reprezentanții lor să fie invitați în ședință, avocații recent admiși în proces erau împiedicați în mod deliberat și continuu de către instanța de judecată să facă cunoștință cu materialele cauzei și să pregătească defensiva procesuală, și a emis într-un final un act judecătoresc care se contrazice. Mai mult, peste 7 (șapte) ședințe au fost desfășurate în lipsa părților vătămate și a avocaților lor, fară ca aceștia să fie citați în modul prevăzut de lege. - Partea acuzării destul de substanțial a argumentat motivele de respingere a tuturor versiunilor invocate de inculpat, însă asupra acestor argumente nu se regăsește un răspuns corespunzător în textul sentinței adoptate de instanța de fond. - Instanța de fond, respingând probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii nu a combătut prin careva argumentare juridică întemeiată 4 raționamentele procurorului și ale părților vătămate, astfel formulând soluția sa pe presupuneri și noțiuni teoretice și, în consecință, a reținut generic, că situația de fapt și de drept expusă de apărare, este corectă, or, procurorul a invocat ca probe decisive declarațiile părților vătămate; declarațiile martorilor Vladimir Vaculin, notarul Valentina Popovici, probe care în opinia apelanților confirmă faptul, că inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir au întreprins acțiuni concrete îndreptate spre însușirea ilicită a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari de la Visterniceanu Emilia și Laura, prin înșelăciune și abuz de încredere. Instanța de fond nu s-a expus asupra argumentelor cumulului de probe administrat de procuror și părțile vătămate, în special lipsa informației privitoare la transferurile bănești de la SRL „Amazon Event", lipsa semnăturilor de pe contractele litigioase, tăinurirea mijloacelor financiare cu omisiunea de a le depune pe conturile bancare ale SRL „Amazon Event", lipsa procurii sau a mandatului de reprezentare, etc. - Rezultă că instanța de fond prin admiterea în principiu a acțiunii civile nu neagă caracterul acuzator a probelor prezentate de partea acuzării vizate supra. În special faptul dobîndirii mijloacelor financiare în sumă de 288 000 euro de la Emilia Visterniceanu si Laura Visterniceanu (Filip), însă emite o sentință de încetare a procesului penal/achitare pe temeiuri de reabilitare; - Instanța de fond greșit a reținut că, ordonanța emisă de către Procuratura Anticorupție, privind reluarea urmăririi penale și anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale contravine prevederilor art. 21 din Constituția RM, art. 4 Protocolul 7 al CEDO, art. 7 alin. (2) Cod penal, art. 22 alin. (2), 287 alin. (4) Cod de procedură penală. - Raportând prevederile menționate supra la actele cauzei, instanța de fond a indicat că, reieșind din ordonanța Procurorului ierarhic superior Andrian Popenco din 28.10.2015, temei pentru redeschiderea procesului penal în privința lui JIOARA Dumitru a servit faptul că, nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea măsurii date - refuz în pornirea urmăririi penale, dispariția circumstanțelor pe care se întemeiase soluția. Precum și se indica că, refuzul în pornirea urmăririi penale, a fost emisă ilegal, reluarea urmăririi penale poate avea loc doar în cazul dacă apar fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu fundamental a afectat hotărârea. Viciul admis, care nu putea fi corectat decât prin anularea ordonanței din 01.08.2012 consta în faptul că acest act procedural a fost emis de Procuratura Anticorupție, care conform art. 269 Cod de procedură penală nu era împuternicit să efectueze urmărirea penală, ceea ce denotă că ordonanța din 01.08.2012 este lovită de nulitate prin prisma încălcării normelor juridice privind competența după materie, reținute în decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013, dosar nr. 4-lril-l/2013, potrivit căruia „încălcarea regulilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei constituie încălcare esențială a legii procesual-penale, care atrage nulitatea probelor administrate la urmărirea penală de către organul de urmărire penală sau de către procuror nemijlocit". În context, se reține că este inadmisibilă păstrarea unei situații juridice creată de un act procedural viciat. La caz însă instanța, întemeiîndu-și verdictul de 5 încetare a procesului de învinuire a Iui Jioară Dumitru pe ordonanța Procuraturii Anticoruntie din 01 auaust 2012 a reanimat efectele juridice a unui act procedural nul, facând ca acesta să ultraactiveze. - sunt pripite concluziile instanței de fond, prin care s-a considerat că sunt întrunite condițiile de încetare a procesului penal în privința lui Dumitru Jioară în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în prezența unor hotărâri neanulate de încetare a urmăririi penale și de refuz în pornirea urmăririi penale, ezitând să dea o apreciere competenței după materie. În acest sens, instanța a omis de a da o apreciere corespunzătoare materialelor cauzei, în lumina faptului că dispozițiile "hotărârilor" adoptate de către organul de urmărire penală, la care face trimitere instanța de fond, nu guvernează situația de fapt. În speță nefiind întru totul incidență autoritatea de lucru judecat, care este considerat un principiu, exprimat prin non bis in idem. - instanța de fond neîntemeiat a motivat soluția sa precum că, ordonanța procurorului R. Botnaru din 01.08.2012, de refuz în pornirea urmăririi penale, este suficientă pentru aplicarea art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, or, odată ce ce nu a fost dispusă începerea urmăririi penale de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticoruptie. Jioară Dumitru nici nu fusese urmărit penal, și nu a fost realizată nici o acțiune procesuală, prin urmare, ipoteza reținută de instanță privitoare la principiul „non bis in idem" este răsturnată pe deplin. - Este eronată concluzia instanței de fond cu referire la încetarea urmăririi penale pe episodul privind dobândirea ilicită de către inculpatul Jioară Dumitru, a bunurilor părților vătămate, prin înșelăciune și abuz de încredere, în condițiile existenței unei hotărâri neanulate (ordonanța emisă cu încălcarea după competența materială de către Procuratura Anticoruptie la 01 august 2012), or, ordonanța menționată, nu poate fi interpretată ca circumstanță care exclude urmărirea penală. În sensul prevederilor art. 275 pct. 8), 9) Cod de procedură penală, fiindcă este lovită de nulitate, a fost anulată în mod legal, iar anularea ei nu a format obiectul contestării la judecătorul de instrucție; - instanța de fond a considerat că fapta lui Rojnov Vladimir urma să se materializeze în exclusivitate prin acțiune. Or, art. 190 alin. (5) Cod penal, conform specificului său prespune două forme de realizare a laturii obiective în special - înșelăciunea activă și înșelăciunea pasivă. În speță, instanța s-a referit doar la episodul întâlnirii când a fost transmisă prima tranșă de 80 000 euro, când cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat de inculpatul Jioară Dumitru ca fiind administratorul SRL „Amazon Event" sub un nume fals de Vladimir Vaculin. Fără a elucida celelalte episoade cu transmiterea sumelor băneti în mărime totală de 288 000 euro. La acest episod, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat ca fiind Vaculin Valdimir, de către Jioară Dumitru, iar cel dintâi a acceptat prezentarea sa sub un nume fals, cu bună știință s-a comportat și a acționat ducând în eroare părțile vătămate, creând o falsă aparență așa cum a fost prezentat de către Jioară Dumitru - Vaculin Vladimir și prezentându-se (episod ce demonstrează acțiunea ce acoperă latura obiectivă) însuși el drept Vaculin Vladimir reprezentant al ”Amazon Event” SRL, fapt ce se confirmă prin 6 declarațiile părților vătămate în procesul verbal de audiere a părții vătămate, s-a realizat o formă a înșelăciunii pasive care presupune trecerea intenționată cu tăcerea a unor circumstanțe faptice cu relevanță juridică, despre care făptuitorul era obligat să comunice, în urma cărui fapt victimei i se creează o reprezentare falsă privitoare la prezența temeiurilor legale vizând legalitatea transmiterii bunurilor către făptuitori. Mai mult, intenția ce manifesta pasivitate și comportamentul și acțiunile lui Rojnov Vladimir în raport cu prezentarea sa precum și comportamentul și acțiunile sale sub nume fals, rezidă în faptul că inculpatul Jioară Dumitru avea datorii față de Rojnov Vladimir, fapt confirmat și de către Rojnov Vladimir părților vătămate în timpul discuțiilor avute împreună, care a acceptat benevol împrejurarea în care a fost prezentat sub un nume fals și acționând intenționat în scopul ca ambii să obțină mijloacele financiare de la partea vătămată, Emilia Visterniceanu. 3.2. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel inculpatul Jioară Dumitru prin care solicită casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui Jioară Dumitru să fie încetat sau să fie achitat, iar acțiunea civilă să fie respinsă. În motivarea apelului a invocat: - Instanța de judecată, în cazul lui Jioară Dumitru, putea admite acțiunea sau o putea admite în principiu numai în cazul în care stabilea vinovăția acestuia. În alte situații admiterea acțiunii civile este una contrară legii. - Admiterea într-un asemenea mod a acțiunilor civile cum a fost făcută în cazul lui Jioară Dumitru ar crea o situație de confuzie. - Judecătorul care examinează o cauză penală, examinează și acțiunea civilă înaintată în procesul penal. Instanța de judecată nu poate examina latura penală și latura civilă separat una de alta, așa cum s-a procedat în cazul lui Jioară Dumitru. Aceste două aspecte urmează a fi examinate în complex, dat fiind faptul că în cazul achitării persoanei acțiunea civilă nu poate fi admisă, aceasta poate fi admisă doar în cazul condamnării persoanei. - Instanța de judecată nu a constatat vinovăția lui Jioară Dumitru, dar a constatat că pe acest fapt, la data de pornirii urmăririi penale există o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale, ceea ce excludea în general urmărirea penală. - Ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale în privința lui Jioară Dumitru a fost emisă, având ca baza constatarea faptului că în acțiunile lui Jioară Dumitru nu sunt prezente elementele infracțiunii și că între părți s-au stabilit raporturi juridice civile care urmează a fi examinate în instanța de judecată, iar norma la care a făcut trimitere procurorul este art. 275 pct.3) Cod de procedură penală. - Consideră ilegală și mențiunea din dispozitivul sentinței precum că pașaportul cu seria A 3170675 pe numele lui Jioară Dumitru se păstrează la materialele cauzei penale până la intrarea în vigoare a sentinței. - Ilegal au fost menținute și măsurile de asigurare a acțiunii civile aplicate prin încheierea din 19.05.2017 emisă de Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) 7 privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor și mijloacelor bănești ale lui Jioară Dumitru. - Astfel, instanța de judecată, odată ce a încetat procesul penal și nu a existat cererea părților civile de a menține aplicat sechestru asupra bunurilor lui Jioară Dumitru urma să ridice sechestru de pe aceste bunuri. 3.3. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 11 august 2017, avocatul Guțu Sergiu a declarat apel în numele și interesele inculpatului Rojnov Vladimir, prin care solicită casarea parțială a sentinței, în partea laturii civile ce ține de admiterea acțiunii civile în principiu și menținerea măsurilor de asigurare a acțiunii civile, solicitând pronunțarea unei noi sentințe în această parte, prin care acțiunea civilă înaintată de Visternicenu (Filip) Laura și Visternicenu Emilia împotriva lui Rojnov Vladimir și Jioară Dumitru, să fie respinsă, cu anularea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea din data de 19.05.2017, privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor și mijloacelor bănești ale lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, invocând următoarele argumente: - Deși prin sentința judecătorească menționată mai sus, Rojnov Vladimir, a fost recunoscut nevinovat, fiind dispusă achitarea acestuia, instanța de judecată a dispus în mod neîntemeiat admiterea în principiu a acțiunii civile și menținerea măsurilor de asigurare a acțiunii, fapt inadmisibil. - Admiterea în principiu a acțiunii civile, cu expunerea asupra fondului a instanței civile, este neîntemeiată și sub aspectul ducerii în eroare a părților vătămate la demararea unei cauze civile neîntemeiate care va genera pierdere de mijloace financiare, timp și alte incomodități create lui Rojnov Vladimir în lipsa vinovăției sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018 a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Jioară Dumitru și apelul avocatului Guțu Sergiu în numele inculpatului Rojnov Vladimir. A fost admis apelul procurorului, apelul comun al părților vătămate Emilia Visterniceanu, Laura Vistersniceanu (Filip) și avocatului Igor Hlopețchi, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost recunoscut vinovat și condamnat Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, ambii în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) din Cod penal, și stabilită pedeapsa lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea mijloacelor bănești, și fixe pe un termen de 5 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir în beneficiul părților vătămate Emilia Visternicianu și Laura Visterniceanu (Filip) echivalentul în lei a 287000 euro, la momentul executării hotărârii, cu titlu de prejudiciu material. 8 S-a încasat din contul inculpatului Jioară Dumitru în beneficiul Emiliei Visterniceanu 10000 lei și în beneficiul Laurei Visterniceanu 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul inculpatului Rojnov Vladimir în beneficiul Emiliei Visterniceanu 10000 lei și în beneficiul Laurei Visterniceanu 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile Emiliei Visterniceanu și Laurei Visterniceanu (Filip) privind încasarea dobânzilor de întîrziere s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța de drept civil. Măsurile asiguratorii s-au menținut. 4. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Dumitru Jioară, urmărind scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord eu Rojnov Vladimir pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir, director al SRL "Amazon Event", sub pretextul de a intermedia servicii de producție a 2 (două) piese muzicale cu starul american David Henrard "DJ Davis", producător de piese muzicale, inclusiv sunet, text, voce a cet. Laura Visterniceanu (Filip) feat. JD Davis, aflîndu-se în mun.Chișinău, bd. Mitropolit Bănulescu-Bodoni nr.8/1, în barul Shateau Grill&Wine, ca rezultat al îndelungatelor tratative anterioare, după ce au dus-o în eroare pe cet. Emilia Visterniceanu, mama Laurei Visterniceanu (Filip), precum că au discutat cu David Henrard și numitul nu dorește să contracteze careva servicii cu persoane fizice, contractul cu dânsul urmând a fi încheiat cu SRL "Amazon Event", pentru a da o tentă legală acțiunilor lor, fară a fi angajat al SRL "Amazon Event" și, respectiv fară a avea careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat din numele său ca director al acestei întreprinderi cu cet.Laura Visterniceanu (Filip) contractul de intermediere nr.01-21 I și au primit 80 000 Euro, ceea ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia 1.277.920 lei, ca prima tranșă pentru serviciile menționate, pe care i-au însușit. În continuarea acțiunilor lui criminale, sub același pretext, la 20 decembrie 2011, continuând să ducă familia Visterniceanu în eroare, indicând că 80 000 Euro, primiți inițial, deja au fost transferați lui David Henrard și că pentru înregistrarea ulterioară a unor videoclipuri necesită să mai transfere încă 100 300 Euro, sub pretextul documentării primirii banilor, a încheiat cu Laura Visterniceanu (Filip) un contract de împrumut a 100 300 Euro, ceea ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia 1.545.994.11 lei, autentificat la notarul public Valentina Popovici, pe care deasemenea a dus-o în eroare, și a primit de la Emilia Visterniceanu 100 300 Euro pe care i-a însușit. Sub același pretext, la 12 ianuarie 2012, continuând să înșele familia Visterniceanu, indicând că toți banii primiți anterior deja au fost transferați lui David Henrard și că pentru remixarea pieselor înregistrate necesită să mai transfere încă 107 000 Euro, sub pretextul documentării primirii banilor, a încheiat cu Emilia Visterniceanu un contract de împrumut a 107 000 Euro, ceea 9 ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia 1.609.922 lei autentificat la notarul public Liliana Boico, pe care de asemenea a dus-o în eroare, și a primit de la Emilia Visterniceanu 107 000 Euro pe care i-a însușit. În condițiile date, Dumitru Jioară a sustras prin escrocherie de la Emilia și Laura Visterniceanu (Filip) 287.300 Euro, ceea ce constituie 4.433.836.11 lei. Astfel, acțiunile lui Jioară Dumitru conțin indubutabil elementele și urmează a fi încadrate în temeiul alin. (5) al art. 190 din Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilictă a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari. Rojnov Vladimir Anatolii a dobândit ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe: la data de 21 septembrie 2011, Dumitru Jioară, urmărind scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov Vladimir pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir, director al SRL "Amazon Event", sub pretextul de a intermedia servicii de producție a 2 (două) piese muzicale cu starul american David Henrard "JD Davis", producător de piese muzicale, inclusiv sunet, text, voce a cet. Laura Visterniceanu (Filip) feat. JD Davis, aflîndu-se în mun.Chișinău, bd.Mitropolit Bănulescu-Bodoni nr.8/1, în barul Shateau Grill&Wine, ca rezultat al îndelungatelor tratative anterioare, după ce au dus-o în eroare pe cet. Emilia Visterniceanu, mama Laurei Visterniceanu (Filip), precum că au discutat cu David Henrard și numitul nu dorește să contracteze careva servicii cu persoane fizice, contractul cu dânsul urmând a fi încheiat cu SRL "Amazon Event", pentru a da o tentă legală acțiunilor lor, fără a fi angajat al SRL "Amazon Event" și, respectiv fără a avea careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat din numele său ca director al acestei întreprinderi cu cet. Laura Visterniceanu (Filip) contractul de intermediere nr.01-21 1 și au primit 80 000 Euro, ceea ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia 1.277.920 lei, ca prima tranșă pentru serviciile menționate, pe care i-au însușit. Astfel, acțiunile lui Rojnov Vladimir conțin indubutabil elementele și urmează a fi încadrate în temeiul alin. (5) al art. 190 din Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilictă a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a constatat, ca dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) din Cod penal, iar personalitatea acestora susceptibilă de a fi supusă răspunderii și pedepsei penale. Instanța de apel a conchis că prima instanță în mod eronat a încetat procesul penal în privința inculpatului Jioară Dumitru în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, pe motiv că la momentul emiterii sentinței în privința numitului nu a existat careva hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a 10 procesului penal, înn fapt, existând doar o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale emisă de către Procuratura Anticoruptie la 01.08.2012, care a fost supusă anulării la 28.10.2015. În acest sens instanța de apel a remarcat faptul, că la momentul respectiv cauza penală de acuzare a lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir la etapa indicată supra se afla la stadiul de efectuare a acțiunilor de urmărire penală. Totodată procesul penal investigat de către Procuratura Anticorpuție nu viza în totalitate circumstanțele invesigate în prezenta cauză penală, deoarece în cazul din speță erau investigate fapte noi și anume comiterea infracțiunii de către două persoane ( D.Jioară și V.Rijnov), ceea ce nu a fost supus investigării anterior, după cum rezultă din actul de învinuire pus în sarcina inculpaților. În acest sens au fost aplicate corect prevederile art. 287 din Codul de procedură penală. Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată eronat l-a achitat pe Rojnov Vladimir de comiterea infrancțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, or aceste circumstanțe fiind combătute de totalitatea probele acuzării prezentate în instanța de judecată. Deși în fața instanței de apel ambii inculpați, abuzând de garanțiile și imunitățile oferite prin lege, au încercat să ducă în eroare instanța de judecată făcând o declarație falsă precum că, între inculpatul Dumitru Jioară și inculpatul Vladimir Rojnov și rudele acestuia nu existau careva relații civile din care să derive careva datorii, avocatul părților vătămate Igor Hlopețchi a prezentat contractul de împrumut nr. 10377 din 03 decembrie 2011 prin care se confirmă faptul că cet. Alexei Rojnov care este fratele inculpatului Vladimir Rojnov i-a împrumutat inculpatului Dumitru Jioară suma de 75 000 Euro pe un termen de 3 (trei) luni, până la 03 martie 2012. Mai mult, prin pct. 2 din contractul prenotat, împrumutătorul Alexei Rojnov își păstrează dreptul de a transmite dreptul de creanță către o a terță persoană. Deasemenea, Alexei Rojnov prin preavizul (cererea prealabilă) adresată inculpatului Dumitru Jioară, solicită restituirea datoriei, indicând locul executării obligației și persoana față de care urmează să fie executată obligația, și anume adresa mun. Chișinău, or. Vadul lui Vodă, str. Ștefan cel Mare, nr. 17, ap. 1, tel: 069885574. Din analiza actelor procesuale anexate la dosar se reține că locul executării obligației pecuniare este adresa declarată a inculpatului Vladimir Rojnov (Vol. II f.d, 13, 14, 15), prin urmare ipoteza lipsei unor datorii față de familia Rojnov din partea lui Dumitru Jioară a fost răsturnată pe deplin. Relevant este faptul că, avocatul Vladimir Spoială în scrisoarea nr. 3255 din 24 decembrie 2015 vorbește despre existența unei datorii a lui Dumitru Jioară față de Rojnov Vladimir, lansând următoarele argumente: „contractul de împrumut nr.10377 din 03 decembrie 2011 încheiat între Rojnov Alexei și Jioară Dumitru, care confirmă transmiterea lui Jioară Dumitru a sumei de 75 000 euro(...). De menționat că banii au fost dați, de facto, de către Rojnov Vladimir, în acte figurând fratele acestuia Rojnov Alexei. Aceste înscrisuri dovedesc faptul că, Rojnov Vladimir de rând cu alte persoane a fost deposedat 11 de suma de 75 000 euro, cât și faptul că aceștia aveau chestiuni comune pe care le discutau la data când au venit la cafeneaua Château, Emilia și Laura Visterniceanu (Filip) (Vol. II f.d 96). Mai mult, în actele procesuale ale dosarului numărul de contact al inculpatului Vladimir Rojnov și adresa sa coincide cu locul executării obligației de 75 000 Euro (Vol. II f.d 8, 13, 14, 15, 43; Vol. 3 f.d 114). Anume aceste împrejurări demonstrează scopul cooperării ambilor inculpați în activitatea de convingere, precum și intenția comună a inculpaților de a deposeda părțile vătămate de mijloace financiare, alături de falsitatea tuturor declarațiilor făcute în fața instanței de apel. În speța examinată instanța de apel a reținut realizarea laturii obiective a infracțiunii determinate în acțiunile inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, care indubitabil este și s-a manifestat prin anumite procedee psihologice, acțiuni directe utilizate de primii. Astfel, lucrările pricinii denotă faptul că, Jioară Dumitru la data de 21.09.2011, urmărind scopul dobândirii, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov Vladimir, pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir director al SRL"Amazon Event", sub pretextul de a intermedia serviciile de producție a două piese muzicale cu starul american David Henrard(DJ Davis) producător de piese muzicale, inclusiv sunet, text, voce pentru Laura Visterniceanu (Filip)(Filip) feat DJ Davis, aflându-se în mun.Chișinău, str.M.B.Bodoni 8/1, pentru a da o tentă legală acțiunilor sale, fară a fi angajat al SRL"Amazon Event" și fără a avea careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat, din numele său ca director al acestei întreprinderi cu Visterniceanu (Filip) Laura contractul de intermediere nr.01-21I și au primit suma de 80000 Euro. La data de 20.12.2011, în continuarea acțiunilor sale, inculpatul Jioară Dumitru, indicând părții vătămate că, suma de 80000 euro a fost transmisă lui DJ Davis și că, pentru înregistrarea ulterioară a unui videoclip este necesară suma de 100300 euro, sub pretextul documentării transmiterii banilor, a încheiat cu Visterniceanu (Filip) Laura un contract de împrumut în sumă de 100300 euro. În continuare la data de 12.01.2012, inculpatul Jioară Dumitru indicându-i părții vătămate că, banii primiți anterior au fost transmiși lui DJ Davis, și, că, pentru remixarea pieselor înregistrate mai sunt necesari 107000 euro, a primit de la partea vătămată Visterniceanu Emilia suma dată, fiind întocmit un contract de împrumut. Iar, în total i-a fost transmisă suma de 287300 euro. Obiectul infracțiunii de escrocherie are un carcater complex, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile; obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință în minimul necesar de încredere. Latura subiectivă a infracțiunii deferită spre examinare se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificarea faptei este obligatoriu stabilirea scopului special- a scopului cupidant. 12 Astfel, în speța deferită este evidentă și clară intenția inculpaților, inclusiv scopul cupidant, din startul derulării stării de fapt, ori aceștia primind de la Visterniceanu Emilia inițial suma de 80 mii euro în scopul de a intermedia servicii de producție a 2 piese muzicale cu starul DJ Davis pentru a da o tentă legală a acțiunilor lor, Jioară Dumitru a încheiat contract de intermediere din numele său ca director la SRL Amazon în care nu era angajat. În speța examinată, subiectul infracțiunii este Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, care potrivit art. 21 din Codul penal, au atins vârsta de tragere la răspundere penală și care au capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil al faptei lor, precum și capacitatea de a-și manifesta voința și de a-și dirija acțiunile. Instanța de apel a stabilit indubitabil din cumulul probator examinat, intenția inculpatului Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, că încă la momentul intrării în stăpânire asupra mijloacelor bănești, aceștia urmăreau scopul de a le sustrage și nu intenționa onorarea angajamentului asumat - intermediera serviciilor de producție a 2 piese muzicale cu DJ Davis. Analizând probele administrate și cercetate, instanța de apel a considerat vina inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dovedită integral. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă de către aceștia în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise și această versiune nu coroborează cu celelalte probe. Mai mult ca atât că aceste declarații sunt contradictorii fiind combătute pe deplin de declarațiile părților vătămate și a probelor anexate și cercetate. A mai reținut instanța de apel că, instanța de fond a considerat că fapta lui Rojnov Vladimir urma să se materializeze în exclusivitate prin acțiune. Or, art. 190 alin. (5) Cod penal, conform specificului său prespune două forme de realizare a laturii obiective în special - înșelăciunea activă și înșelăciunea pasivă. În speță, instanța s-a referit doar la episodul întâlnirii când a fost transmisă prima tranșă de 80 000 euro, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat de inculpatul Jioară Dumitru ca fiind administratorul SRL „Amazon Event" sub un nume fals de Vladimir Vaculin. Fără a elucida celelalte episoade cu transmiterea sumelor bănești în mărime totală de 287 300 euro. La acest episod, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat ca fiind Vaculin Valdimir, de către Jioară Dumitru, iar cel dintâi a acceptat prezentarea sa sub un nume fals, cu bună știință s-a comportat și a acționat ducând în eroare părțile vătămate, creând o falsă aparență așa cum a fost prezentat de către Jioară Dumitru - Vaculin Vladimir și prezentându-se (episod ce demonstrează acțiunea ce acoperă latura obiectivă) însuși el drept Vaculin Vladimir reprezentant al „Amazon Event” SRL, fapt ce se confirmă prin declarațiile părților vătămate în procesul verbal de audiere a părții vătămate, s-a realizat o formă a înșelăciunii pasive care presupune trecerea intenționată cu tăcere a unor circumstanțe faptice cu relevanță juridică, despre care făptuitorul era obligat să comunice, în urma cărui fapt victimei i se creează o reprezentare falsă privitoare la prezența 13 temeiurilor legale vizând legalitatea transmiterii bunurilor către făptuitori. Mai mult, intenția ce manifesta pasivitate și comportamentul și acțiunile lui Rojnov Vladimir în raport cu prezentarea sa precum și comportamentul și acțiunile sale sub nume fals, rezidă în faptul că inculpatul Jioară Dumitru avea datorii față de Rojnov Vladimir, fapt confirmat și de către Rojnov Vladimir părților vătămate în timpul discuțiilor avute împreună, care a acceptat benevol împrejurarea în care a fost prezentat sub un nume fals și acționând intenționat în scopul ca ambii să obțină mijloacele financiare de la părțile vătămate, Emilia Visterniceanu si Laura Visterniceanu (Filip). Mai mult, instanța de fond nu a elucidat aspectul cooperării premediate, în partea ce ține de desfașrarea unei activități ample de convingere a părților vătămate, prezentarea lui Rojnov Vladimir ca fiind o altă persoană, precum și acceptarea acestui fapt de cel din urmă. Așadar, conduita făptuitorilor a luat o formulă de creare a unei false aparențe a calității de persoane împuternicite să acționeze din numele SRL Amazon Events. La întâlnirea din cafeneaua Château, inculpatul Rojnov Vladimir, prezentat sub un nume fals Vaculin, i-a transmis lui Jioară ștampila SRL Amazon Event care a aplicat-o pe documentele semnate, cu scopul de a câștiga încrederea părților vătămate. Un alt element notoriu rezidă în faptul că, la întâlinirea de la Château numele Vladimir Vaculin a fost pronunțat de mai multe ori ca fiind a inculpatului Vladimir Rojnov, acesta nu a obiectat, ceea ce reprezintă un exemplu clasic de înșelăciune pasivă. Relevante sunt contradicțiile apărute în declarațiile inculpaților și anume: Vladimir Rojnov mai întâi declară că nu a asistat până la urmă la discuția de la Château, pe urmă spune că a asistat la transmiterea banilor, fiind convins de Dumitru Jioară că va dura numai 15-20 min. După care la a doua confruntare, Vladimir Rojnov declară că a asistat la primirea banilor și semnarea documentelor. Mai mult, dacă dânsul a participat la numărarea banilor, care s-a derulat între momentul semnării documentelor și transmiterii banilor, nu poate fi reținută ipoteza precum că acesta nu a primit banii și nu a avut nici o atribuție la săvârșirea infracțiunii. O altă contradicție esențială rezidă în faptul că deși, Vladimir Rojnov pretinde că nu are tangență cu activitatea SRL „Amazon Event” de organizare a concertelor, la confruntare dânsul declară că la Château împreună cu inculpatul Dumitru Jioară discutau despre organizarea concertului formației germane Scooter. Instanța de apel nu a putut reține alegațiile inculpatului Jioară Dumitru precum că ultimul a recunoscut primirea banilor în mărime de 287300 euro fiind sub presiune, or ultimul nu a cotestat la nici un organ competent acțiunile părții vătămate de presiune și amenințare. De asemenea, în sentință au fost plasate selectiv declarațiile martorului Valentina Popovici, instanța ezitând să menționeze și să dea apreciere declarațiilor martorului care a menționat că, „la biroul notarului s-a prezentat ulterior, singur Jioară Dumitru care a solicitat notarului să anuleze unilateral 14 contractele, fară să comunice dacă a stins datoriile, ceea ce demonstrează că Dumitru Jioară avea intenția să se eschiveze de la restituirea mijloacelor financiare dobândite și să șteargă urmele infracțiunii comise". Instanța de fond în mod eronat a reținut că conform înțelegerii dintre inculpatul Dumitru Jioară și partea vătămată Emilia Visterniceanu, suma de 80 000 euro a fost redirecționată pentru finanțarea concertului la care urma să participe trupa Scooter, or, astfel de declarații la urmărirea penală nu au fost făcute, ci doar în instanța de judecată, nefiind altceva decât o încercare de a duce în eroare instanța de judecată și de eschivare de la răspundere penală. Totodată, odată cu "așa zisele piese" pe care Dumitru Jioară pretinde că le-a recepționat de la DJ Davis (David Henrard), inculpatul nu a prezentat actele necesare, în special dreptul de autor cu confirmarea de la DJ Davis (David Henrard). Potrivit contractului care fusese anulat din cauza neonorării obligațiunilor contractuale de către Jioară Dumitru care nu a expediat mijloacele financiare așa cum a promis părților vătămate, se indica la pct. 1 lit a)-g) că producerea piesei se putea realiza din momentul recepționării onorariului, or dacă Dumitru Jioară nu a transferat banii pe conturile companiei producătoare, acesta nu putea în nici un mod să obțină piesele în cauză, or, prezentarea pieselor fără actele necesare de primire predare, cu atributele proprietății intelectuale etc, nu reprezintă decât continuarea activității de înșelare a părților vătămate. Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond prin admiterea în principiu a acțiunii civile nu neagă caracterul acuzator al probelor prezentate de partea acuzării vizate supra, în special faptul dobândirii mijloacelor financiare în sumă de 287 300 euro de la Emilia Visterniceanu și Laura Visterniceanu (Filip), însă emite o sentință de încetare a procesului penal/achitare pe temeiuri de reabilitare. Suportul probator examinat mai sus determină prezența în acțiunile inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir a semnelor componenței de infracțiune prevăzută la art. 190 alin. (5) din Cod penal, după elementele escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari. În privința lui Rojnov Vladimir, a fost pronunțată soluția de achitare, motivată în sensul că fapta săvârșită de acesta prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, nu întrunește elementele infracțiunii imputate, și nu există în genere faptul infracțiunii. Așadar, se reține că instanța de fond a reținut în sentința sa două temeiuri de achitare, și anume: „ așa fiind, se reiterează că, la caz, referitor la inculpatul Rojnov Vladimir, s-a stabilit în ședința de judecată lipsa în acțiunile sale a elementelor componenței de infracțiuni precum și lipsa infracțiunii în general". Astfel instanța de apel a constatat că instanța de fond eronat a dispus achitarea inculpatului în baza a două temeiuri. Instanța de apel a conchis, că prima instanță a tratat eronat circumstanțele de fapt și de drept constatate în cadrul cercetării judecătorești, a calificat acțiunile inculpaților drept relații civile, fără a da o apreciere juridică a formei raportului juridic civil, nefiind stabilit un act juridic civil ce ar da naștere unor 15 obligațiuni sau drepturi, acesta constituind un temei de calificare a acestui fapt ca raport juridic. Instanța de apel, din materialul probator examinat nu a putut identifica elementele raporturile civile invocate, or, ele nici nu au fost. Raporturile civile se bazează în exclusivitate pe buna credință și diligenta părților participante, ceea ce subiectul infracțiunii, inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, nu le-a manifestat. Instanța de apel, având în vedere argumentele apelurilor declarate de acuzatorul de stat și avocatul în numele și interesele părții vătămate în coraport cu circumstanțele constatate reține că, la soluționarea modului și măsurii de pedeapsă, instanța de apel va ține seama de prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată la fel ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel având în vedere că, inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir se fac vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a considerat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința ultimilor nu poate fi atins decât prin stabilirea pedepsei în limita prevăzută de sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal, sub formă de închisoare. Astfel, instanța de apel a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei stabilite inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir în raport cu personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea mijloacelor bănești, și fixe pe un termen de 5 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, nefiind rațional aplicarea altei pedepse. Actele și lucrările pricinii atestă faptul că, părțile vătămate în instanța de fond până la începerea cercetării judecătorești s-a constituit ca și părți civile, formulând în acest sens acțiune civilă în procesul penal. Părțile vătămate (Filip) Visterniceanu Laura și Visterniceanu Emilia au depus acțiune civilă. Conform acesteia au solicitat încasarea de la inculpați, în mod solidar a prejudiciului în sumă de 287300 euro și a prejudiciului moral de 200 000 lei. Ulterior, în ședința de judecată, părțile vătămate și-au concretizat cerințele în sensul majorării pretenției. Conform acesteia au solicitat încasarea de la inculpați a prejudiciului material în sumă de 287300 euro, prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 321885,64 euro și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 euro. 16 Instanța de apel a constatat că potrivit contractului de intermediere și contractelor de împrumut au fost probat prejudiciul material cauzat și anume 287300 euro ce urmează a fi încasat în mod solidar de la ambii inculpații, ceea ce ține de încasării dobânzii de întârziere solicitată de părțile vătămate, de către partea apărării nu a fost prezentate careva probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret, și aceasta nu este posibil de constatat iară a amâna judecarea cauzei, și astfel, reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală sus-indicate, consideră oportun a admite în principiu pretențiile Emiliei Visterniceanu și Laura Visterniceanu (Filip) privind încasarea dobânzilor de întârziere, urmând ca asupra cuantumului să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. De asemenea nu a fost prezentate probe incontestabile privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 500 euro, din care motiv instanța de apel va respinge pretențiile în acest sens. Astfel părțile vătămate Visterniceanu Emilia și Laura Visterniceanu (Filip) solicită încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei. Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a statuat că, partea vătămată, fără îndoială a suferit de pe urma acțiunilor comise de către Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir. Totuși suma de 200 000 lei, solicitată de către părțile vătămate, Colegiul penal o consideră prea mare, care vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei. La aprecierea cuantumului prejudiciul moral instanța de apel a ținut seama de toate circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului. Instanța de apel a considerat necesar a acorda cu titlu de prejudiciu moral sumă de 10 000 lei pentru fiecare parte vătămată în parte, care necesită să fie încasată din contul fiecărui inculpat, și care va avea efect compensatoriu pentru părțile vătămate.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 20 martie 2018, în termen, declară recurs ordinar avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), 11), 16) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - în decizia Curții de Apel Chișinău sunt menționate niște chestiuni care nu s-au petrecut și nu au avut loc. Instanța de apel doar a mimat verificarea declarațiilor părților depuse în prima instanță. - instanța de apel face în decizie trimitere la declarațiile lui Rojnov Vladimir depuse la etapa urmăririi penale, fără însă a specifica în ce calitate. Ideea instanței este că între declarațiile lui Rojnov Vladimir depuse la urmărirea penală și cele depuse în instanța de judecată sunt contradicții. 17 - totodată, asemenea probe precum declarațiile lui Rojnov Vladimir depuse la etapa urmăririi penale niciodată nu au fost cercetate în cursul întregului proces penal. - în aceste condiții, instanța de apel cu desăvârșire încalcă prevederile art. 384 al.(4) Cod de procedură penală care obliga instanța de judecată să-și întemeieze sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. - în decizia Curții de apel nu se găsește nici una din probele invocate de partea apărării și în special stenograma care conține discuțiile dintre Jioară Dumitru și Visterniceanu Emilia în care ultima îl amenință cu moartea și răfuiala fizică pe Jioară Dumitru în cazul în care acesta nu-i va semna recipise care să confirme pretinsele datorii ale acestuia față de ea. - în decizia Curții de apel nu se conțin nici extrasele pe de poșta electronică a lui Jioară Dumitru în care acesta dovedește faptul transmiterii a trei piese muzicale lui Visterncieanu Laura. - în vederea respectării obligațiilor asumate prin contract, Jioară Dumitru i-a transmis Laurei Visterniceanu nu două, dar chiar trei piese muzicale. - în ceea ce privește cele două contracte de împrumut a sumelor de 100300 euro și 107000 euro, bani care, chipurile, Jioară Dumitru i-ar fi primit de la Laura Visterniceanu, menționează că în realitate asemenea sume de bani nu au fost primite de către Jioară Dumitru, iar contractele au fost semnate de către Jioară Dumitru sub presiunea părții vătămate. - din probele audio prezentate de către Jioră Dumitru rezultă că acesta a semnat nu numai contractele menționate, dar și alte angajamente și recipise care se conțin și la materialele cauzei penale. - din conținutul stenogramelor prezentate rezultă foarte clar că Jioară Dumitru a mai semnat în fața lui Visterniceanu Emilia, sub presiunea exercitată de dânsa, mai multe recipise în valoare de peste 240000 euro fiecare. - deși Jioară Dumitru nici la data de 12.01.2012 nu-i restituie suma împrumutată, Visterncieanu Laura decide să-i împrumute o sumă de bani și mai mare și anume de 107000 euro, stabilindu-i un termen de restituire de până la 26.01.2012, adică de 2 săptămâni. - din cele stabilite în cauza penală nu rezultă nici pe de parte că Laura Visterniceanu și Emilia Visterniceanu sunt persoane naive și care cu cunosc esența unui contract de împrumut. Mai mult ca atât, Emilia Visterniceanu pare să aibă studii juridice și din spusele lui Dumitru Jioară este și profesor universitar. Este evident că asemenea persoane nu pot fi induse în eroare. - rezultă că sumele respective de ordinul sutelor de mii de euro nici nu puteau fi împrumutate de către părțile vătămate, deoarece ele nici nu le aveau și că contractele de împrunt sunt fictive. - straniu este faptul că Visterniceanu Emilia, în discuțiile avute cu Jioară Dumitru nici nu pomenește de suma de 287300 de euro, dar face calcule din alte sume mai mici și menționază despre dobânzi de ordinul a 350-400 de euro pe zi și în plus îi sunt calculate dobânzi la dobânzi. 18 - instanța de apel pe lângă faptul că a admis o eroare gravă de fapt, nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul lui Jioară Dumitru. - astfel, prima instanță deși a încetat procesul în privința lui Jioară Dumitru, a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile, iar instanța de apel deși a pronunțat o decizie de condamnare a admis acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea prejudiciului material în mărime de 287300 euro, și câte 10000 de lei în calitate de prejudiciu moral pentru fiecare parte vătămată. Totodată, instanța de apel a admis în principiu acțiunea civilă a părților vătămate în partea ce ține de încasarea dobânzilor de întârziere, urmând ca asupra cuantumului acestora să se expună instanța de drept civil. - în cererea de apel a fost invocat că nu este legal ca acțiunea civilă să fie admisă în principiu în asemenea situație. - în aceasta situație instanța de judecată, fie trebuia să se expună integral asupra acțiunii civile, fie trebuie să admită parțial acțiunea civilă. Codul de procedură penală nu permite ca instanța de judecată să divizeze modul de soluționare a acțiunii civile. - în acțiunile lui Jioară Dumitru nu sunt întrunite elementele infracțiunii. - ultimul a executat partea din contract și i-a transmis Laurei Visterniceanu 3 piese muzicale, fapt pentru ca a primit 80000 de euro. - în ceea ce privește cele două tranșe de peste 100000 euro, atunci este evident că Jioară Dumitru nu a primit acești bani. - la acest capitol însăși instanța de apel se contrazice în decizie când apreciază că tranșele de 100300 euro și 107000 euro au fost transmise lui Jioară Dumitru pentru crearea videoclipurilor și pentru remixare, dar pentru ca transmirea banilor să fie documentată au fost întocmite contracte de împrumut. - Jioară Dumitru nu a comis vreo escrocherie, deoarece nu a primit suma de 287300 euro, or, Visterniceanu Emilia nici nu a avut așa o sumă de bani. - la 24.04.2015 de către Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău a fost dispusă pornirea urmăririi penale în baza art. 190 al.(5) Cod penal în cadrul cauzei penale nr. 2015488025. - Temei pentru pornirea urmăririi penale, așa cum rezultă din conținutul ordonanței privind pornirea urmăririi penale, dar și din materialele cauzei penale, a servit sesizarea lui Visterniceanu Emilia din 09.04.2015 în care invocă faptul că Jioară Dumitru a dobândit prin înșelăciune de la aceasta suma de 288000 de euro. - Anterior însă, la 25.02.2012 Visterniceanu Emilia a adresat o plângere similară Procuraturii Anticorupție, înregistrată în Registrul privind evidența infracțiunilor nr. 1 a Procuraturii cu nr. 140 pr.12, în care a solicitat să fie tras la răspundere penală Jioară Dumitru pentru dobândirea prin înșelăciune a sumei de 288000 euro. - atât în plângerea din 25.02.2012 adresată Procuraturii Anticorupție, cât și în plângerea din 09.04.2015 adresată Procuraturii sect. Ciocana mun. Chișinău este indicată aceiași sumă de 288000 euro transmisă în aceleași circumstanțe. 19 - astfel, în baza plângerii lui Visterniceanu Emilia adresată Procuraturii Anticorupție, la 01.08.2012 a fost emisă o ordonanță de refuz în pornirea urmării penale pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. - la 24.04.2015, adică în momentul pornirii urmăririi penale de către Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău în cadrul cauzei penale nr. 2015488025, exista deja ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale emisă pe același fapt, pe care a fost dispusă și pornirea urmăririi penale. - în continuare, deja în cadrul efectuării urmăririi penale, de către procuror sau ofițer de urmărire penală a fost stabilit că pe același fapt care este investigat de ei, există deja o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale care nu este anulată. - se admite faptul că la momentul pornirii urmăririi penale procurorul Anici Renata putea să nu cunoască despre existența unei ordonanțe de refuz în pornirea urmăririi penale, dar ulterior, ea a aflat despre existența acestei ordonanțe și legea o obligă să înceteze urmărirea penală. - această încălcare foarte gravă a legii admisă de către procuror este dublată și de faptul că Jioară Dumitru se află sub arest din 13.11.2015 și până în prezent, deja a 9-a lună. - este evident că Jioară Dumitru este urmărit de două ori pentru comiterea aceleași fapte, fapt interzis atît de legislația națională, cît și de acea internațională. - este eronată poziția instanței de apel când menționează că în cauza penală au fost cercetate circumstanțe noi. La materialele cauzei penale este anexată atât plângerea Emiliei Visterniceanu din anul 2012 depusă la Procuratura Anticorupție și cea din 2015 depusă la Procuratura Ciocana, mun. Chișinău. Aceste plângeri sunt în proporție de 99,9% identice. Pe marginea unei plângeri a fost emisă ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale, iar pe marginea alteia peste trei ani a fost dispusă pornirea urmăririi penale, fără ca prima să fie anulată. - Dosarul nr. 1ra-116/14, decizie pronunțată în privința Iui Ganenco Alexandru, potrivit căreia instanța nu a ținut cont de faptul că anterior în privința inculpatului a fost adoptată ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din lipsa componenței de infracțiune și a fost pornită procedura contravențională în baza art. 78 alin. (3) și art. 69 Cod contravențional, acesta fiind pedepsit contravențional cu amendă, astfel că aceste fapte au fost evaluate o dată din punct de vedere juridic și la data pornirii urmăriri penale - 30.09.2011, în privința inculpatului exista o hotărîre neanulată pentru aceleași acțiuni, în cauză fiind încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală. - în cele din urmă, prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05.02.2014, a fost menținută decizia instanței de apel și respins recursul procurorului. 6.1. Împotriva deciziei instanței de apel, la 21 martie 2018, în termen, declară recurs ordinar avocatul Vladimir Spoială în numele inculpatului Rojnov Vladimir. 20 În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - existența contractului de împrumut între Rojnov Alexei sau Vladimir și Jioară Dumitru nu confirmă în nici un mod comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal de către Rojnov Vladimir și deposedarea părților vătămate prin înșelăciune și abuz de încredere de suma de 287300 euro. - relațiile civile și faptul că Jioară Dumitru avea careva datorii financiare față de Rojnov Vladimir nu poate confirma vinovăția ultimului în comiterea infracțiunii de escrocherie în privința lui Laura și Emilia Visterniceanu. - deși aparent instanța de apel examinează suplimentar toate probele, dându-le o altă apreciere decât instanța de fond, în realitate toate părțile care au fost audiate în cadrul instanței de apel, inclusiv părțile vătămate, martorii și inculpații, își mențin declarațiile date în prima instanță și nu declară nimic suplimentar, instanța de apel ajunge la concluzia neîntemeiată de a-l recunoaște pe Rojnov Vladimir culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal, fapt inadmisibil. - totodată s-a stabilit cu certitudine că banii au fost transmiși lui Jioară Dumitru, părțile vătămate fiind în imposibilitate de a declara exact dacă și Rojnov Vladimir a primit acești bani și în ce număr, declarând printr-o formulă generală, că banii erau în pungă și ambii i-au luat. - este straniu că până în anul 2015, după mai bine de 4 ani, părțile vătămate nu au înaintat careva pretenții ce ține de restituirea sumei de 80 mii euro în adresa lui Rojnov Vladimir, fapt confirmat prin procesul verbal de confruntare din 10.12.2015 și audierea acestora în instanța de judecată. - nu s-a stabilit faptul dacă Rojnov Vladimir a comunicat prin convorbirile telefonice până la acea dată cât și ulterior cu Emilia sau Laira Visterniceanu, pretinzând careva mijloace bănești. - Rojnov Vladimir niciodată nu s-a prezentat ca directorul firmei de impresariat "Amazon" sau ca partener de afacere a lui Jioară Dumitru, folosindu-se de un alt nume. - decizia de condamnare se bazează doar pe declarațiile părților vătămate care sunt cointeresate de a obține mijloace financiare din contul lui Rojnov Vladimir pe orice cale, declarații ce sunt contradictorii și nefondate, fără a fi confirmate de alte probe, probe ce sunt insuficiente și neîntemeiate pentru incriminarea adusă lui Rojnov Vladimir. - acuzarea întru stabilirea adevărului juridic și restabilirii echității sociale, potrivit legislației procesual penale în vigoare urma să colecteze și să aprecieze toate probele, atât în acuzarea, cât și în apărarea inculpatului. - potrivit actului de învinuire Rojnov Vladimir se învinuiește că a estorcat suma de 80 000 euro, prin înșelăciune și abuz de încredere din contul lui Emilia și Laura Visterniceanu, iar Curtea de Apel Chișinău îl condamnă anume pentru estorcarea sumei de 287300 euro, sumă ce nu îi este incriminată de către acuzatorul de stat în rechizitoriu. 21 - Astfel, instanța de apel a încălcat în mod grav dreptul la apărare și accesul liber la justiție a inculpatului Rojnov Vladimir, condamnîndu-l pentru fapte ce nu i-au fost incriminate, fapt inadmisibil. - deși prin sentința instanței de fond Rojnov Vladimir, a fost recunoscut nevinovat, fiind dispusă achitarea acestuia, instanța de judecată dispune în mod neîntemeiat admiterea în principiu a acțiunii civile și menținerea măsurilor de asigurare a acțiunii, fapt inadmisibil. - admiterea în principiu a acțiunii civile, cu expunerea asupra fondului a instanței civile, este neîntemeiată și sub aspectul ducerii în eroare a părților vătămate la demararea unei cauze civile neîntemeiate care va genera pierdere de mijloace financiare, timp și alte incomodități ale lui Rojnov Vladimir în lipsa vinovăției sale. - Rojnov Vladimir este învinuit pe faptul obținerii prin înșelăciune și abuz de încredere a sumei de 80 000 euro, instanța de apel admite acțiunea civilă integral cu obligarea achitării de către Rojnov Vladimir părților vătămate a sumei de 287300 euro, sumă ce nu îi este imputată în actul de învinuire, fapt inadmisibil. - apelul declarat de către apărătorul Guțu Sergiu în intereseul lui Rojnov Vladimir, este lăsat fără examinare și apreciere de către instanța de apel și care nu se regăsește în motivarea deciziei de condamnare contestate, fapt inadmisibil.

Procurorul și avocatul Hlopețchi Igor în numele părților vătămate Visterniceanu Emilia și Visterniceanu (Filip) Laura prin referințele depuse, pledează pentru declararea inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece consideră că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei, iar hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 11) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 22 11) există o cauză de înlăturare a răspunderii penale; 16) norma de drept aplicată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterioar de către Curtea Supremă de Justiție. 8.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Colegiul penal constată, că acuzarea, în conformitate cu prevederile legale și practica judiciară constantă, a solicitat reluarea cercetării judecătorești, după o sentință de achitare, și a prezentat în ședința de judecată probele sale, care au fost puse la baza deciziei de condamnare, instanța de apel reapreciindu-le în conformitate cu prevederile art. 414 al.in.(4) Cod de procedură penală. De asemenea Colegiul penal atestă, că apărarea, în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, s-a limitat numai la discursuri, nu a prezentat careva probe ale apărării, deși potrivit principiului contradictorialității urmau să le prezinte și să le susțină în fața instanței de apel, nu au făcut careva obiecții în cadrul prezentării de către procuror a probelor și nu au avut careva întrebări, cereri sau demersuri, adoptând o poziție pasivă în apărarea intereselor inculpaților, 23 fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței instanței de apel asupra căruia n-au fost depuse careva obiecții. Astfel că invocarea în argumentarea recursurilor depuse a cărorva erori de procedură comise de către instanța de apel la cercetarea și aprecierea probelor nu au careva suport, fiind neîntemeiate. Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, doar își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la prezenta cauză. Astfel, Colegiul penal atestă, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii menționate. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide, că opinia recurenților precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor ordinare. Totodată, Colegiul penal consideră că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele avocatului Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru cu privire la existența ordonanței de refuz în pornirea urmării penale în privința lui Jioară Dumitru pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, au constituit obiect al examinării în instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns detailat și întemeiat asupra acestora. 24 În așa mod Colegiul penal conchide, că este neîntemeiat și temeiul invocat de avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru prin prisma prevederilor pct. 11 alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală. 8.2. Cu referire la eroarea de drept indicată de recurenți în recursurile declarate prin prisma pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal subliniază următoarele. Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în acțiunile inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir au comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal. Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelurile, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpaților în afara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților, nu au fost depistate. Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, menționate în pct. 6. și 6.1. din decizie, au format obiect de examinare 25 la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune. Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de 9 Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 8.3. Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, invocată de avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru, Colegiul atestă că, în argumentarea acestui temei sub aspectul că există ordonanța procurorului privind refuzul în pornirea urmării penale în privința lui Jioară Dumitru pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, recurentul face referire la decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-116/14 în cauza penal în privința lui Ganenco Alexandru, potrivit căreia instanța de recurs în motivarea deciziei a indicat că, instanța de apel, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect a încetat procesul penal pe învinuirea lui A. Ganenco în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, aplicând principiul non bis in idem. Totodată, potrivit deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, la care face trimitere recurentul, reiese că în privința inculpatului Ganenco Alexandru, anterior a fost adoptată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din lipsa componenței de infracțiune și a fost pornită procedura contravențională în baza art. 78 alin. (3) și art. 69 Cod contravențional, acesta fiind pedepsit contravențional cu amendă, astfel că aceste fapte au fost evaluate o dată din punct de vedere juridic și la data pornirii urmăriri penale - 30.09.2011, în privința inculpatului exista o hotărâre neanulată pentru aceleași acțiuni, în cauză fiind încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală. În această ordine de idei, Colegiul penal ține să menționeze că, principiul non bis in idem de drept procesual-penal și de drept contravențional, pe lângă faptul că are o conotație constituțională (articolele 4, 21 și 25 din Constituție), are ca model normele pertinente statuate în Pactul internațional al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.217 din 28 iulie 1990 cu privire la aderarea R.S.S. Moldova la Declarația Universală a Drepturilor Omului și ratificarea pactelor internaționale 26 ale drepturilor omului, care prevede în art.14 paragraful (7) că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit pentru comiterea unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în conformitate cu legea și cu procedura penală a fiecărei țări. La fel, acest principiu de bază al justiției penale, derivă și din normele statuate în art. 4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.1298 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a unor protocoale adiționale la aceasta, care stabilește că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat. Prin urmare, instanța de recurs reține că, potrivit ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție din 01 august 2012, s-a dispus refuzul în pornirea urmării penale în privința cetățeanului Jioară Dumitru, din lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal (f. d. 148 – 150, vol. I). Astfel, pornind de la noțiunea principiului non bis in idem descrisă supra, Colegiul penal statuează că încălcarea acestui principiu nu a fost stabilită în cadrul speței deduse judecății, dat fiind faptul că, în acea perioadă (anul 2012), în privința inculpatului Jioară Dumitru, nu au fost întreprinse careva acțiuni procesual penale de urmărire, urmărirea penală în privința acestuia nefiind declanșată, iar ultimul neavând nici o calitate procesuală în raport cu acțiunile infracționale invocate în sesizare, pe când principiul non bis in idem vizează anume existența unei urmări penale în privința persoanei, ba mai mult decât atât existența unei hotărâri neanulate asupra învinuirilor înaintate, fapt ce nu a fost constatat în speță. În aceste sens, Colegiul penal consideră că nu pot fi luate în considerație argumentele recurenților, care în susținerea solicitărilor sale prezintă decizia sus-menționată din jurisprudența Curții Supreme, deoarece în speța prezentată dosarul penal a fost încetat pe motivul existenței unei decizii de sancționare contravențională neanulată a inculpatului pentru aceleași fapte, astfel că speța prezentată nu este relevantă la caz. Mai mult ca atât, Colegiul penal ține să reitereze, că instanța de apel întemeiat și-a motivat soluția, corect ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, or, ordonanța de refuz în pornirea urmării penale emisă de către Procuratura Anticorupție din 01 august 2012, a fost supusă anulării la 28 octombrie 2015 de către procurorul ierarhic superior (f. d. 123, vol. I). În această ordine de idei, instanța de recurs reține că speța jurisprudențială invocată la care a făcut trimitere recurentul, nu este relevantă cazului examinat, iar încălcarea principiului non bis in idem în cauza dată nu a fost stabilită. 8.4. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la 27 art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) și 16) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate. 8.5. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către către avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru și de către avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Rojnov Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-i pe Jioară Dumitru XXXXX și Rojnov Vladimir XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 28