1ra-819/19 — Art. 190 alin. 5 Cp

1ra-819/19 — Art. 190 alin. 5 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-819/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru și de către

avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Rojnov Vladimir, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

ianuarie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Jioară Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX;

Rojnov Vladimir XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.02.2016 – 28.07.2017;

Instanța de apel: 13.11.2017 – 26.01.2018;

Instanța de recurs: 12.03.2019 – 07.08.2019;

A C O N S T A T AT :

procesul penal de învinuire a lui Jioară Dumitru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, în temeiul art. 391 alin.(1) pct.5) Cod

de procedură penală, a fost încetat, în legătură cu faptul că, există o hotărâre a

organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de

refuz în pornirea urmăririi penale.

Rojnov Vladimir învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin.(5)Cod penal, în temeiul art. 390 alin.(1), pct. 1), 3) Cod de procedură

penală, a fost achitat, dat fiind că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

1

Acțiunea civilă înaintată de Visterniceanu (Filip) Laura și Visterniceanu

Emilia, s-a admis în principiu, urmând ca asupra fondului să se expună instanța

civilă.

conform rechizitoriului, este învinuit în aceea că, la data de 21 septembrie 2011,

urmărind scopul dobândirii, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor

altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov

Vladimir, pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir director al SRL"Amazon

Event", sub pretextul de a intermedia serviciile de producție a două piese

muzicale cu starul american David Henrard (DJ Davis) producător de piese

muzicale, inclusiv sunet, text, voce pentru Laura Visterniceanu (Filip) feat DJ

Davis, aflându-se în mun.Chișinău, str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8/1, pentru

a da o tentă legală acțiunilor sale, fară a fi angajat al SRL"Amazon Event" și fară

a avea careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat, din numele său ca

director al acestei întreprinderi cu Visterniceanu (Filip) Laura contractul de

intermediere nr.01-21I și au primit suma de 80 000 euro.

La data de 20 decembrie 2011, în continuarea acțiunilor sale, inculpatul

Jioară Dumitru, indicând părții vătămate că, suma de 80 000 euro a fost

transmisă lui DJ Davis și că, pentru înregistrarea ulterioară a unui videoclip este

necesară suma de 100 300 euro, sub pretextul documentării transmiterii

banilor, a încheiat cu Visterniceanu (Filip) Laura un contract de împrumut în

sumă de 100 300 euro. În continuare la data de 12 ianuarie 2012, inculpatul

Jioară Dumitru indicându-i părții vătămate că, banii primiți anterior au fost

transmiși lui DJ Davis, și că, pentru remixarea pieselor înregistrate mai sunt

necesari 107 000 euro, a primit de la partea vătămată Visterniceanu Emilia

suma dată, fiind întocmit un contract de împrumut iar, în total i-a fost transmisă

suma de 287 300 euro.

Acțiunile inculpatului Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir au fost încadrate

de organul de urmărire penală în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, adică

escrocherie, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau

abuz de încredere, în proporții deosebit de mari.

care a solicitat casarea sentinței privind încetarea procesului penal în privința

lui Jioară Dumitru și achitarea inculpatului Rojnov Vladimir. Rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care: a-l recunoaște vinovat pe Jioară Dumitru de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul penal și în baza acesei legi de ai numi

pedeapsa de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privare de dreptul de a exercita activități legate de impresariat pe un

termen de 5 ani; - a-l recunoaște vinovat pe Rojnov Vladimir de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul penal și în baza acestei legi

de ai numi pedeapsa de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis, cu privare de dreptul de a exercita activități legate de impresariat

pe un termen de 5 ani, invocând următoarele argumente:

2

- Instanța de judecată eronat a încetat procesul penal în privința

inculpatului Jioară Dumitru în temeiul art. 391 alin. (1)pct. 5) din Codul de

procedură penală, pe motiv că, la momentul emiterii sentinței în privința

numitului nu a existat careva hotărâre a organului de urmărire penală asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de

scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal.

- în fapt, ordonanța de neîncepere a urmăririi penale emisă de către

Procuratura Anticorupție la 01 august 2012, a fost anulată la 28 octombrie

2015.

- cauza penală de acuzare a lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir la etapa

indicată supra se aflaa la stadiu de efectuare a acțiunilor de urmărire penală.

- Concomitent, procesul penal investigat de către Procuratura Anticorpuție

nu viza în totalitate circumstanțele invesigate în prezenta cauză penală.

- în cazul din speță sunt investigate fapte noi și anume comiterea

infracțiunii de două persoane ( D.Jioară și V.Rojnov), ceea ce nu a fost supus

investigării anterior, după cum rezultă din actul de învinuire pus în sarcina

inculpaților. În acest sens au fost aplicate corect prevederile art. 287 din Codul

de procedură penală.

- Instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare în privința lui

Rojnov Vladimir nu a apreciat la justa valoare probele cercetate în ședința

judiciară, dându-le o apreciere neobiectiv critică și eronat a pus la baza

hotărârii declarațiile inculpatului Rojnov Vladimir și Jioară Dumitru depuse în

fața instanței, care nu și-au recunoscut vina și a înaintat în autoapărare

versiunea sa privind circumstanțele pe caz.

- Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de judecată, nu a făcut analiza

obiectivă a tuturor probelor anexate la dosar, cât și a celor examinate în cadrul

cercetării judecătorești, preferând doar probele convenabile pentru concluzia

făcută în sentință, indicând eronat că probele, pe care s-a bazat organul de

urmărire penală și acuzarea sunt insuficiente pentru confirmarea concluziei

acuzării, iar celor de bază dîndu-le apreciere critică.

- Consideră declarațiile inculpaților vădit false și lipsite de sinceritate,

respectiv instanța de judecată urma să le aprecieze critic, ca expuse în scopul

inducerii în eroare și eschivării de la răspundere penală. Declarațiile

inculpaților sînt contradictorii și se combat prin cumulul de probe cercetate în

ședința de judecată.

3.1. Nefîind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 09

august 2017, a declarat apel comun părțile vătămate Laura Visterniceanu

(Filip), Visterniceanu Emilia și avocatul Igor Hlopețchi prin care au solicitat

casarea integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță prin care a-i recunoaște vinovați pe Jioară

Dumitru și Rojnav Vladimir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal. Admiterea acțiunii civile integral cu încasarea din contul

inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir în beneficiul lui Emilia

Visterniceanu și Laura Visterniceanu (Filip) a următoarelor sume: 287 300

(două sute optzeci și șapte mii trei sute) Euro, convertiți în valută națională la

3

data executării hotărîrii, ca mijloace însușite prin infracțiune; 200 000 (două

sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; 321 885, 64

(trei sute douăzeci și una mii opt sute optzeci și cinci, 64) euro, convertiți în

valută națională la data executării hotărîrii, cu titlu de dobîndă de întârziere din

mojloacele financiare sustrase prin infracțiune; 500 (cinci sute) euro, convertiți

în valută națională la data executării hotărârii, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, invocând următoarele argumente:

- Actul judecătoresc emis este unul vădit ilegal, nemotivat și neîntemeiat. În

susținerea concluziei sale, instanța de judecată a admis erori de calificare în

aplicarea normei materiale, aplicarea eronată a normelor materiale, s-a bazat

pe falsificarea, plasarea selectivă și interpretarea eronată a declarațiilor

martorilor și a probelor din dosar. Instanța de fond a dat dovadă de o capacitate

redusă de a analiza cauza obiectiv, imparțial și din toate punctele de vedere.

Aceasta, la judecarea cauzei a luat poziția unilaterală a apărătorului și a ajutat

inculpații să se eschiveze de la răspundere și pedeapsă penală.

- În esență, motivarea instanței se aseamănă foarte mult cu discursul

apărării. Apar dubii legate de faptul că, hotărârea motivată a fost eliberată în

aceeși zi cu emiterea dispozitivului ceea ce denotă cert că, a fost un act de

copiere din varianta electronică pe care inculpații cu apărătorii săi au

transmis-o judecătorului. Textul este identic, chiar și modul de expunere,

virgulile, greșelile de exprimare și cele ortografice coincid cu cel al apărătorului.

Se crează impresia că sentința și discursul apărătorului a fost editată de aceeași

persoană. Judecătorul în sentință analizează doar probele care sunt în favoarea

inculpaților, și mai mult ca atât, evită să abordeze celelalte probe din dosar

precum și să le coraboreze cu alte probe, dar încă mai grav este faptul că

judecătorul a falsificat declarațiile martorilor în așa manieră încât acestea să fie

în favoarea inculpaților.

- Pe parcursul examinării cauzei, judecătorul a avut o atitudine

părtinitoare, în special și la aplicarea măsurilor de reprimare extrem de blânde.

Astfel pe parcursul examinării cauzei inculpații au beneficiat de un tratament

favorizant, iar procurorul și părțile vătămate au fost împiedicate să-și exercite

facultățile dreptului de apărare în mod deplin, fiind admise practicile de

desfășurare a ședințelor clandestine fară ca părțile vătămate și/sau

reprezentanții lor să fie invitați în ședință, avocații recent admiși în proces erau

împiedicați în mod deliberat și continuu de către instanța de judecată să facă

cunoștință cu materialele cauzei și să pregătească defensiva procesuală, și a

emis într-un final un act judecătoresc care se contrazice. Mai mult, peste 7

(șapte) ședințe au fost desfășurate în lipsa părților vătămate și a avocaților lor,

fară ca aceștia să fie citați în modul prevăzut de lege.

- Partea acuzării destul de substanțial a argumentat motivele de respingere

a tuturor versiunilor invocate de inculpat, însă asupra acestor argumente nu se

regăsește un răspuns corespunzător în textul sentinței adoptate de instanța de

fond.

- Instanța de fond, respingând probele prezentate de partea acuzării în

susținerea învinuirii nu a combătut prin careva argumentare juridică întemeiată

4

raționamentele procurorului și ale părților vătămate, astfel formulând soluția sa

pe presupuneri și noțiuni teoretice și, în consecință, a reținut generic, că situația

de fapt și de drept expusă de apărare, este corectă, or, procurorul a invocat ca

probe decisive declarațiile părților vătămate; declarațiile martorilor Vladimir

Vaculin, notarul Valentina Popovici, probe care în opinia apelanților confirmă

faptul, că inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir au întreprins acțiuni

concrete îndreptate spre însușirea ilicită a mijloacelor bănești în proporții

deosebit de mari de la Visterniceanu Emilia și Laura, prin înșelăciune și abuz de

încredere. Instanța de fond nu s-a expus asupra argumentelor cumulului de

probe administrat de procuror și părțile vătămate, în special lipsa informației

privitoare la transferurile bănești de la SRL „Amazon Event", lipsa semnăturilor

de pe contractele litigioase, tăinurirea mijloacelor financiare cu omisiunea de a

le depune pe conturile bancare ale SRL „Amazon Event", lipsa procurii sau a

mandatului de reprezentare, etc.

- Rezultă că instanța de fond prin admiterea în principiu a acțiunii civile nu

neagă caracterul acuzator a probelor prezentate de partea acuzării vizate supra.

În special faptul dobîndirii mijloacelor financiare în sumă de 288 000 euro de la

Emilia Visterniceanu si Laura Visterniceanu (Filip), însă emite o sentință de

încetare a procesului penal/achitare pe temeiuri de reabilitare;

- Instanța de fond greșit a reținut că, ordonanța emisă de către Procuratura

Anticorupție, privind reluarea urmăririi penale și anularea ordonanței de refuz

în pornirea urmăririi penale contravine prevederilor art. 21 din Constituția RM,

art. 4 Protocolul 7 al CEDO, art. 7 alin. (2) Cod penal, art. 22 alin. (2), 287 alin.

(4) Cod de procedură penală.

- Raportând prevederile menționate supra la actele cauzei, instanța de fond

a indicat că, reieșind din ordonanța Procurorului ierarhic superior Andrian

Popenco din 28.10.2015, temei pentru redeschiderea procesului penal în

privința lui JIOARA Dumitru a servit faptul că, nu a existat în fapt cauza care a

determinat luarea măsurii date - refuz în pornirea urmăririi penale, dispariția

circumstanțelor pe care se întemeiase soluția. Precum și se indica că, refuzul în

pornirea urmăririi penale, a fost emisă ilegal, reluarea urmăririi penale poate

avea loc doar în cazul dacă apar fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu

fundamental a afectat hotărârea. Viciul admis, care nu putea fi corectat decât

prin anularea ordonanței din 01.08.2012 consta în faptul că acest act

procedural a fost emis de Procuratura Anticorupție, care conform art. 269 Cod

de procedură penală nu era împuternicit să efectueze urmărirea penală, ceea ce

denotă că ordonanța din 01.08.2012 este lovită de nulitate prin prisma

încălcării normelor juridice privind competența după materie, reținute în

decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013, dosar nr.

4-lril-l/2013, potrivit căruia „încălcarea regulilor privind competența după

materie sau după calitatea persoanei constituie încălcare esențială a legii

procesual-penale, care atrage nulitatea probelor administrate la urmărirea

penală de către organul de urmărire penală sau de către procuror nemijlocit". În

context, se reține că este inadmisibilă păstrarea unei situații juridice creată de

un act procedural viciat. La caz însă instanța, întemeiîndu-și verdictul de

5

încetare a procesului de învinuire a Iui Jioară Dumitru pe ordonanța

Procuraturii Anticoruntie din 01 auaust 2012 a reanimat efectele juridice a unui

act procedural nul, facând ca acesta să ultraactiveze.

- sunt pripite concluziile instanței de fond, prin care s-a considerat că sunt

întrunite condițiile de încetare a procesului penal în privința lui Dumitru Jioară

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, în prezența unor hotărâri neanulate de

încetare a urmăririi penale și de refuz în pornirea urmăririi penale, ezitând să

dea o apreciere competenței după materie. În acest sens, instanța a omis de a da

o apreciere corespunzătoare materialelor cauzei, în lumina faptului că

dispozițiile "hotărârilor" adoptate de către organul de urmărire penală, la care

face trimitere instanța de fond, nu guvernează situația de fapt. În speță nefiind

întru totul incidență autoritatea de lucru judecat, care este considerat un

principiu, exprimat prin non bis in idem.

- instanța de fond neîntemeiat a motivat soluția sa precum că, ordonanța

procurorului R. Botnaru din 01.08.2012, de refuz în pornirea urmăririi penale,

este suficientă pentru aplicarea art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură

penală, or, odată ce ce nu a fost dispusă începerea urmăririi penale de către

organul de urmărire penală al Centrului Național Anticoruptie. Jioară Dumitru

nici nu fusese urmărit penal, și nu a fost realizată nici o acțiune procesuală, prin

urmare, ipoteza reținută de instanță privitoare la principiul „non bis in idem"

este răsturnată pe deplin.

- Este eronată concluzia instanței de fond cu referire la încetarea urmăririi

penale pe episodul privind dobândirea ilicită de către inculpatul Jioară Dumitru,

a bunurilor părților vătămate, prin înșelăciune și abuz de încredere, în condițiile

existenței unei hotărâri neanulate (ordonanța emisă cu încălcarea după

competența materială de către Procuratura Anticoruptie la 01 august 2012), or,

ordonanța menționată, nu poate fi interpretată ca circumstanță care exclude

urmărirea penală. În sensul prevederilor art. 275 pct. 8), 9) Cod de procedură

penală, fiindcă este lovită de nulitate, a fost anulată în mod legal, iar anularea ei

nu a format obiectul contestării la judecătorul de instrucție;

- instanța de fond a considerat că fapta lui Rojnov Vladimir urma să se

materializeze în exclusivitate prin acțiune. Or, art. 190 alin. (5) Cod penal,

conform specificului său prespune două forme de realizare a laturii obiective în

special - înșelăciunea activă și înșelăciunea pasivă. În speță, instanța s-a referit

doar la episodul întâlnirii când a fost transmisă prima tranșă de 80 000 euro,

când cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat de inculpatul Jioară Dumitru ca fiind

administratorul SRL „Amazon Event" sub un nume fals de Vladimir Vaculin.

Fără a elucida celelalte episoade cu transmiterea sumelor băneti în mărime

totală de 288 000 euro. La acest episod, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost

prezentat ca fiind Vaculin Valdimir, de către Jioară Dumitru, iar cel dintâi a

acceptat prezentarea sa sub un nume fals, cu bună știință s-a comportat și a

acționat ducând în eroare părțile vătămate, creând o falsă aparență așa cum a

fost prezentat de către Jioară Dumitru - Vaculin Vladimir și prezentându-se

(episod ce demonstrează acțiunea ce acoperă latura obiectivă) însuși el drept

Vaculin Vladimir reprezentant al ”Amazon Event” SRL, fapt ce se confirmă prin

6

declarațiile părților vătămate în procesul verbal de audiere a părții vătămate,

s-a realizat o formă a înșelăciunii pasive care presupune trecerea intenționată

cu tăcerea a unor circumstanțe faptice cu relevanță juridică, despre care

făptuitorul era obligat să comunice, în urma cărui fapt victimei i se creează o

reprezentare falsă privitoare la prezența temeiurilor legale vizând legalitatea

transmiterii bunurilor către făptuitori. Mai mult, intenția ce manifesta pasivitate

și comportamentul și acțiunile lui Rojnov Vladimir în raport cu prezentarea sa

precum și comportamentul și acțiunile sale sub nume fals, rezidă în faptul că

inculpatul Jioară Dumitru avea datorii față de Rojnov Vladimir, fapt confirmat și

de către Rojnov Vladimir părților vătămate în timpul discuțiilor avute

împreună, care a acceptat benevol împrejurarea în care a fost prezentat sub un

nume fals și acționând intenționat în scopul ca ambii să obțină mijloacele

financiare de la partea vătămată, Emilia Visterniceanu.

3.2. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel inculpatul Jioară

Dumitru prin care solicită casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul

penal în privința lui Jioară Dumitru să fie încetat sau să fie achitat, iar acțiunea

civilă să fie respinsă. În motivarea apelului a invocat:

- Instanța de judecată, în cazul lui Jioară Dumitru, putea admite acțiunea

sau o putea admite în principiu numai în cazul în care stabilea vinovăția

acestuia. În alte situații admiterea acțiunii civile este una contrară legii.

- Admiterea într-un asemenea mod a acțiunilor civile cum a fost făcută în

cazul lui Jioară Dumitru ar crea o situație de confuzie.

- Judecătorul care examinează o cauză penală, examinează și acțiunea civilă

înaintată în procesul penal. Instanța de judecată nu poate examina latura penală

și latura civilă separat una de alta, așa cum s-a procedat în cazul lui Jioară

Dumitru. Aceste două aspecte urmează a fi examinate în complex, dat fiind

faptul că în cazul achitării persoanei acțiunea civilă nu poate fi admisă, aceasta

poate fi admisă doar în cazul condamnării persoanei.

- Instanța de judecată nu a constatat vinovăția lui Jioară Dumitru, dar a

constatat că pe acest fapt, la data de pornirii urmăririi penale există o ordonanță

de refuz în pornirea urmăririi penale, ceea ce excludea în general urmărirea

penală.

- Ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale în privința lui Jioară

Dumitru a fost emisă, având ca baza constatarea faptului că în acțiunile lui

Jioară Dumitru nu sunt prezente elementele infracțiunii și că între părți s-au

stabilit raporturi juridice civile care urmează a fi examinate în instanța de

judecată, iar norma la care a făcut trimitere procurorul este art. 275 pct.3) Cod

de procedură penală.

- Consideră ilegală și mențiunea din dispozitivul sentinței precum că

pașaportul cu seria A 3170675 pe numele lui Jioară Dumitru se păstrează la

materialele cauzei penale până la intrarea în vigoare a sentinței.

- Ilegal au fost menținute și măsurile de asigurare a acțiunii civile aplicate

prin încheierea din 19.05.2017 emisă de Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana)

7

privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor și mijloacelor bănești ale lui

Jioară Dumitru.

- Astfel, instanța de judecată, odată ce a încetat procesul penal și nu a

existat cererea părților civile de a menține aplicat sechestru asupra bunurilor

lui Jioară Dumitru urma să ridice sechestru de pe aceste bunuri.

3.3. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 11

august 2017, avocatul Guțu Sergiu a declarat apel în numele și interesele

inculpatului Rojnov Vladimir, prin care solicită casarea parțială a sentinței, în

partea laturii civile ce ține de admiterea acțiunii civile în principiu și

menținerea măsurilor de asigurare a acțiunii civile, solicitând pronunțarea unei

noi sentințe în această parte, prin care acțiunea civilă înaintată de Visternicenu

(Filip) Laura și Visternicenu Emilia împotriva lui Rojnov Vladimir și Jioară

Dumitru, să fie respinsă, cu anularea măsurilor de asigurare aplicate prin

încheierea din data de 19.05.2017, privind aplicarea sechestrului asupra

bunurilor și mijloacelor bănești ale lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir,

invocând următoarele argumente:

- Deși prin sentința judecătorească menționată mai sus, Rojnov Vladimir, a

fost recunoscut nevinovat, fiind dispusă achitarea acestuia, instanța de judecată

a dispus în mod neîntemeiat admiterea în principiu a acțiunii civile și

menținerea măsurilor de asigurare a acțiunii, fapt inadmisibil.

- Admiterea în principiu a acțiunii civile, cu expunerea asupra fondului a

instanței civile, este neîntemeiată și sub aspectul ducerii în eroare a părților

vătămate la demararea unei cauze civile neîntemeiate care va genera pierdere

de mijloace financiare, timp și alte incomodități create lui Rojnov Vladimir în

lipsa vinovăției sale.

2018 a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Jioară Dumitru și apelul

avocatului Guțu Sergiu în numele inculpatului Rojnov Vladimir.

A fost admis apelul procurorului, apelul comun al părților vătămate Emilia

Visterniceanu, Laura Vistersniceanu (Filip) și avocatului Igor Hlopețchi, casată

total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

A fost recunoscut vinovat și condamnat Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir,

ambii în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) din Cod penal, și

stabilită pedeapsa lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni fiecăruia, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea mijloacelor bănești, și

fixe pe un termen de 5 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov

Vladimir în beneficiul părților vătămate Emilia Visternicianu și Laura

Visterniceanu (Filip) echivalentul în lei a 287000 euro, la momentul executării

hotărârii, cu titlu de prejudiciu material.

8

S-a încasat din contul inculpatului Jioară Dumitru în beneficiul Emiliei

Visterniceanu 10000 lei și în beneficiul Laurei Visterniceanu 10000 lei cu titlu

de prejudiciu moral.

S-a încasat din contul inculpatului Rojnov Vladimir în beneficiul Emiliei

Visterniceanu 10000 lei și în beneficiul Laurei Visterniceanu 10000 lei cu titlu

de prejudiciu moral.

Pretențiile Emiliei Visterniceanu și Laurei Visterniceanu (Filip) privind

încasarea dobânzilor de întîrziere s-au admis în principiu, urmând ca asupra

cuantumului să se expună instanța de drept civil.

Măsurile asiguratorii s-au menținut.

considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Dumitru Jioară,

urmărind scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor

altei persoane, acționând intenționat, împreună și de comun acord eu Rojnov

Vladimir pe care l-a prezentat ca Vaculin Vladimir, director al SRL "Amazon

Event", sub pretextul de a intermedia servicii de producție a 2 (două) piese

muzicale cu starul american David Henrard "DJ Davis", producător de piese

muzicale, inclusiv sunet, text, voce a cet. Laura Visterniceanu (Filip) feat. JD

Davis, aflîndu-se în mun.Chișinău, bd. Mitropolit Bănulescu-Bodoni nr.8/1, în

barul Shateau Grill&Wine, ca rezultat al îndelungatelor tratative anterioare,

după ce au dus-o în eroare pe cet. Emilia Visterniceanu, mama Laurei

Visterniceanu (Filip), precum că au discutat cu David Henrard și numitul nu

dorește să contracteze careva servicii cu persoane fizice, contractul cu dânsul

urmând a fi încheiat cu SRL "Amazon Event", pentru a da o tentă legală

acțiunilor lor, fară a fi angajat al SRL "Amazon Event" și, respectiv fară a avea

careva împuterniciri de a o reprezenta, a încheiat din numele său ca director al

acestei întreprinderi cu cet.Laura Visterniceanu (Filip) contractul de

intermediere nr.01-21 I și au primit 80 000 Euro, ceea ce la ziua semnării

contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia 1.277.920

lei, ca prima tranșă pentru serviciile menționate, pe care i-au însușit.

În continuarea acțiunilor lui criminale, sub același pretext, la 20 decembrie

2011, continuând să ducă familia Visterniceanu în eroare, indicând că 80 000

Euro, primiți inițial, deja au fost transferați lui David Henrard și că pentru

înregistrarea ulterioară a unor videoclipuri necesită să mai transfere încă 100

300 Euro, sub pretextul documentării primirii banilor, a încheiat cu Laura

Visterniceanu (Filip) un contract de împrumut a 100 300 Euro, ceea ce la ziua

semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale constituia

1.545.994.11 lei, autentificat la notarul public Valentina Popovici, pe care

deasemenea a dus-o în eroare, și a primit de la Emilia Visterniceanu 100 300

Euro pe care i-a însușit.

Sub același pretext, la 12 ianuarie 2012, continuând să înșele familia

Visterniceanu, indicând că toți banii primiți anterior deja au fost transferați lui

David Henrard și că pentru remixarea pieselor înregistrate necesită să mai

transfere încă 107 000 Euro, sub pretextul documentării primirii banilor, a

încheiat cu Emilia Visterniceanu un contract de împrumut a 107 000 Euro, ceea

9

ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale Băncii Naționale

constituia 1.609.922 lei autentificat la notarul public Liliana Boico, pe care de

asemenea a dus-o în eroare, și a primit de la Emilia Visterniceanu 107 000 Euro

pe care i-a însușit.

În condițiile date, Dumitru Jioară a sustras prin escrocherie de la Emilia și

Laura Visterniceanu (Filip) 287.300 Euro, ceea ce constituie 4.433.836.11 lei.

Astfel, acțiunile lui Jioară Dumitru conțin indubutabil elementele și

urmează a fi încadrate în temeiul alin. (5) al art. 190 din Cod penal -

escrocheria, adică dobândirea ilictă a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari.

Rojnov Vladimir Anatolii a dobândit ilicit bunurile altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari în următoarele

circumstanțe: la data de 21 septembrie 2011, Dumitru Jioară, urmărind scopul

dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane,

acționând intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov Vladimir pe care

l-a prezentat ca Vaculin Vladimir, director al SRL "Amazon Event", sub pretextul

de a intermedia servicii de producție a 2 (două) piese muzicale cu starul

american David Henrard "JD Davis", producător de piese muzicale, inclusiv

sunet, text, voce a cet. Laura Visterniceanu (Filip) feat. JD Davis, aflîndu-se în

mun.Chișinău, bd.Mitropolit Bănulescu-Bodoni nr.8/1, în barul Shateau

Grill&Wine, ca rezultat al îndelungatelor tratative anterioare, după ce au dus-o

în eroare pe cet. Emilia Visterniceanu, mama Laurei Visterniceanu (Filip),

precum că au discutat cu David Henrard și numitul nu dorește să contracteze

careva servicii cu persoane fizice, contractul cu dânsul urmând a fi încheiat cu

SRL "Amazon Event", pentru a da o tentă legală acțiunilor lor, fără a fi angajat al

SRL "Amazon Event" și, respectiv fără a avea careva împuterniciri de a o

reprezenta, a încheiat din numele său ca director al acestei întreprinderi cu cet.

Laura Visterniceanu (Filip) contractul de intermediere nr.01-21 1 și au primit

80 000 Euro, ceea ce la ziua semnării contractului conform cursului oficial ale

Băncii Naționale constituia 1.277.920 lei, ca prima tranșă pentru serviciile

menționate, pe care i-au însușit.

Astfel, acțiunile lui Rojnov Vladimir conțin indubutabil elementele și

urmează a fi încadrate în temeiul alin. (5) al art. 190 din Cod penal -

escrocheria, adică dobândirea ilictă a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a constatat, ca dovedită în afara dubiilor rezonabile

vinovăția inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) din Cod penal, iar personalitatea

acestora susceptibilă de a fi supusă răspunderii și pedepsei penale.

Instanța de apel a conchis că prima instanță în mod eronat a încetat

procesul penal în privința inculpatului Jioară Dumitru în temeiul art. 391 alin.

(1) pct. 5) Cod de procedură penală, pe motiv că la momentul emiterii sentinței

în privința numitului nu a existat careva hotărâre a organului de urmărire

penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi

penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a

10

procesului penal, înn fapt, existând doar o ordonanță de neîncepere a urmăririi

penale emisă de către Procuratura Anticoruptie la 01.08.2012, care a fost

supusă anulării la 28.10.2015.

În acest sens instanța de apel a remarcat faptul, că la momentul respectiv

cauza penală de acuzare a lui Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir la etapa

indicată supra se afla la stadiul de efectuare a acțiunilor de urmărire penală.

Totodată procesul penal investigat de către Procuratura Anticorpuție nu

viza în totalitate circumstanțele invesigate în prezenta cauză penală, deoarece

în cazul din speță erau investigate fapte noi și anume comiterea infracțiunii de

către două persoane ( D.Jioară și V.Rijnov), ceea ce nu a fost supus investigării

anterior, după cum rezultă din actul de învinuire pus în sarcina inculpaților. În

acest sens au fost aplicate corect prevederile art. 287 din Codul de procedură

penală.

Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată eronat l-a achitat pe

Rojnov Vladimir de comiterea infrancțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din

Codul penal, or aceste circumstanțe fiind combătute de totalitatea probele

acuzării prezentate în instanța de judecată.

Deși în fața instanței de apel ambii inculpați, abuzând de garanțiile și

imunitățile oferite prin lege, au încercat să ducă în eroare instanța de judecată

făcând o declarație falsă precum că, între inculpatul Dumitru Jioară și inculpatul

Vladimir Rojnov și rudele acestuia nu existau careva relații civile din care să

derive careva datorii, avocatul părților vătămate Igor Hlopețchi a prezentat

contractul de împrumut nr. 10377 din 03 decembrie 2011 prin care se confirmă

faptul că cet. Alexei Rojnov care este fratele inculpatului Vladimir Rojnov i-a

împrumutat inculpatului Dumitru Jioară suma de 75 000 Euro pe un termen de

3 (trei) luni, până la 03 martie 2012. Mai mult, prin pct. 2 din contractul

prenotat, împrumutătorul Alexei Rojnov își păstrează dreptul de a transmite

dreptul de creanță către o a terță persoană.

Deasemenea, Alexei Rojnov prin preavizul (cererea prealabilă) adresată

inculpatului Dumitru Jioară, solicită restituirea datoriei, indicând locul

executării obligației și persoana față de care urmează să fie executată obligația,

și anume adresa mun. Chișinău, or. Vadul lui Vodă, str. Ștefan cel Mare, nr. 17,

ap. 1, tel: 069885574.

Din analiza actelor procesuale anexate la dosar se reține că locul executării

obligației pecuniare este adresa declarată a inculpatului Vladimir Rojnov (Vol. II

f.d, 13, 14, 15), prin urmare ipoteza lipsei unor datorii față de familia Rojnov din

partea lui Dumitru Jioară a fost răsturnată pe deplin.

Relevant este faptul că, avocatul Vladimir Spoială în scrisoarea nr. 3255 din

24 decembrie 2015 vorbește despre existența unei datorii a lui Dumitru Jioară

față de Rojnov Vladimir, lansând următoarele argumente: „contractul de

împrumut nr.10377 din 03 decembrie 2011 încheiat între Rojnov Alexei și

Jioară Dumitru, care confirmă transmiterea lui Jioară Dumitru a sumei de 75

000 euro(...). De menționat că banii au fost dați, de facto, de către Rojnov

Vladimir, în acte figurând fratele acestuia Rojnov Alexei. Aceste înscrisuri

dovedesc faptul că, Rojnov Vladimir de rând cu alte persoane a fost deposedat

11

de suma de 75 000 euro, cât și faptul că aceștia aveau chestiuni comune pe care

le discutau la data când au venit la cafeneaua Château, Emilia și Laura

Visterniceanu (Filip) (Vol. II f.d 96).

Mai mult, în actele procesuale ale dosarului numărul de contact al

inculpatului Vladimir Rojnov și adresa sa coincide cu locul executării obligației

de 75 000 Euro (Vol. II f.d 8, 13, 14, 15, 43; Vol. 3 f.d 114). Anume aceste

împrejurări demonstrează scopul cooperării ambilor inculpați în activitatea de

convingere, precum și intenția comună a inculpaților de a deposeda părțile

vătămate de mijloace financiare, alături de falsitatea tuturor declarațiilor făcute

în fața instanței de apel.

În speța examinată instanța de apel a reținut realizarea laturii obiective a

infracțiunii determinate în acțiunile inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov

Vladimir, care indubitabil este și s-a manifestat prin anumite procedee

psihologice, acțiuni directe utilizate de primii. Astfel, lucrările pricinii denotă

faptul că, Jioară Dumitru la data de 21.09.2011, urmărind scopul dobândirii,

prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane, acționând

intenționat, împreună și de comun acord cu Rojnov Vladimir, pe care l-a

prezentat ca Vaculin Vladimir director al SRL"Amazon Event", sub pretextul de

a intermedia serviciile de producție a două piese muzicale cu starul american

David Henrard(DJ Davis) producător de piese muzicale, inclusiv sunet, text,

voce pentru Laura Visterniceanu (Filip)(Filip) feat DJ Davis, aflându-se în

mun.Chișinău, str.M.B.Bodoni 8/1, pentru a da o tentă legală acțiunilor sale, fară

a fi angajat al SRL"Amazon Event" și fără a avea careva împuterniciri de a o

reprezenta, a încheiat, din numele său ca director al acestei întreprinderi cu

Visterniceanu (Filip) Laura contractul de intermediere nr.01-21I și au primit

suma de 80000 Euro.

La data de 20.12.2011, în continuarea acțiunilor sale, inculpatul Jioară

Dumitru, indicând părții vătămate că, suma de 80000 euro a fost transmisă lui

DJ Davis și că, pentru înregistrarea ulterioară a unui videoclip este necesară

suma de 100300 euro, sub pretextul documentării transmiterii banilor, a

încheiat cu Visterniceanu (Filip) Laura un contract de împrumut în sumă de

100300 euro. În continuare la data de 12.01.2012, inculpatul Jioară Dumitru

indicându-i părții vătămate că, banii primiți anterior au fost transmiși lui DJ

Davis, și, că, pentru remixarea pieselor înregistrate mai sunt necesari 107000

euro, a primit de la partea vătămată Visterniceanu Emilia suma dată, fiind

întocmit un contract de împrumut. Iar, în total i-a fost transmisă suma de

287300 euro.

Obiectul infracțiunii de escrocherie are un carcater complex, obiectul

juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra

bunurilor mobile; obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu

privire la libertatea manifestării de voință în minimul necesar de încredere.

Latura subiectivă a infracțiunii deferită spre examinare se caracterizează

prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificarea faptei este

obligatoriu stabilirea scopului special- a scopului cupidant.

12

Astfel, în speța deferită este evidentă și clară intenția inculpaților, inclusiv

scopul cupidant, din startul derulării stării de fapt, ori aceștia primind de la

Visterniceanu Emilia inițial suma de 80 mii euro în scopul de a intermedia

servicii de producție a 2 piese muzicale cu starul DJ Davis pentru a da o tentă

legală a acțiunilor lor, Jioară Dumitru a încheiat contract de intermediere din

numele său ca director la SRL Amazon în care nu era angajat.

În speța examinată, subiectul infracțiunii este Jioară Dumitru și Rojnov

Vladimir, care potrivit art. 21 din Codul penal, au atins vârsta de tragere la

răspundere penală și care au capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil al

faptei lor, precum și capacitatea de a-și manifesta voința și de a-și dirija

acțiunile.

Instanța de apel a stabilit indubitabil din cumulul probator examinat,

intenția inculpatului Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir, că încă la momentul

intrării în stăpânire asupra mijloacelor bănești, aceștia urmăreau scopul de a le

sustrage și nu intenționa onorarea angajamentului asumat - intermediera

serviciilor de producție a 2 piese muzicale cu DJ Davis.

Analizând probele administrate și cercetate, instanța de apel a considerat

vina inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dovedită integral.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților și le-a calificat

drept o metodă de apărare aleasă de către aceștia în scop de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru faptele comise și această versiune nu coroborează

cu celelalte probe. Mai mult ca atât că aceste declarații sunt contradictorii fiind

combătute pe deplin de declarațiile părților vătămate și a probelor anexate și

cercetate.

A mai reținut instanța de apel că, instanța de fond a considerat că fapta lui

Rojnov Vladimir urma să se materializeze în exclusivitate prin acțiune. Or, art.

190 alin. (5) Cod penal, conform specificului său prespune două forme de

realizare a laturii obiective în special - înșelăciunea activă și înșelăciunea

pasivă. În speță, instanța s-a referit doar la episodul întâlnirii când a fost

transmisă prima tranșă de 80 000 euro, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost

prezentat de inculpatul Jioară Dumitru ca fiind administratorul SRL „Amazon

Event" sub un nume fals de Vladimir Vaculin. Fără a elucida celelalte episoade

cu transmiterea sumelor bănești în mărime totală de 287 300 euro. La acest

episod, cînd cet. Rojnov Vladimir a fost prezentat ca fiind Vaculin Valdimir, de

către Jioară Dumitru, iar cel dintâi a acceptat prezentarea sa sub un nume fals,

cu bună știință s-a comportat și a acționat ducând în eroare părțile vătămate,

creând o falsă aparență așa cum a fost prezentat de către Jioară Dumitru -

Vaculin Vladimir și prezentându-se (episod ce demonstrează acțiunea ce

acoperă latura obiectivă) însuși el drept Vaculin Vladimir reprezentant al

„Amazon Event” SRL, fapt ce se confirmă prin declarațiile părților vătămate în

procesul verbal de audiere a părții vătămate, s-a realizat o formă a înșelăciunii

pasive care presupune trecerea intenționată cu tăcere a unor circumstanțe

faptice cu relevanță juridică, despre care făptuitorul era obligat să comunice, în

urma cărui fapt victimei i se creează o reprezentare falsă privitoare la prezența

13

temeiurilor legale vizând legalitatea transmiterii bunurilor către făptuitori. Mai

mult, intenția ce manifesta pasivitate și comportamentul și acțiunile lui Rojnov

Vladimir în raport cu prezentarea sa precum și comportamentul și acțiunile sale

sub nume fals, rezidă în faptul că inculpatul Jioară Dumitru avea datorii față de

Rojnov Vladimir, fapt confirmat și de către Rojnov Vladimir părților vătămate în

timpul discuțiilor avute împreună, care a acceptat benevol împrejurarea în care

a fost prezentat sub un nume fals și acționând intenționat în scopul ca ambii să

obțină mijloacele financiare de la părțile vătămate, Emilia Visterniceanu si

Laura Visterniceanu (Filip).

Mai mult, instanța de fond nu a elucidat aspectul cooperării premediate, în

partea ce ține de desfașrarea unei activități ample de convingere a părților

vătămate, prezentarea lui Rojnov Vladimir ca fiind o altă persoană, precum și

acceptarea acestui fapt de cel din urmă.

Așadar, conduita făptuitorilor a luat o formulă de creare a unei false

aparențe a calității de persoane împuternicite să acționeze din numele SRL

Amazon Events.

La întâlnirea din cafeneaua Château, inculpatul Rojnov Vladimir, prezentat

sub un nume fals Vaculin, i-a transmis lui Jioară ștampila SRL Amazon Event

care a aplicat-o pe documentele semnate, cu scopul de a câștiga încrederea

părților vătămate. Un alt element notoriu rezidă în faptul că, la întâlinirea de la

Château numele Vladimir Vaculin a fost pronunțat de mai multe ori ca fiind a

inculpatului Vladimir Rojnov, acesta nu a obiectat, ceea ce reprezintă un

exemplu clasic de înșelăciune pasivă.

Relevante sunt contradicțiile apărute în declarațiile inculpaților și anume:

Vladimir Rojnov mai întâi declară că nu a asistat până la urmă la discuția de la

Château, pe urmă spune că a asistat la transmiterea banilor, fiind convins de

Dumitru Jioară că va dura numai 15-20 min. După care la a doua confruntare,

Vladimir Rojnov declară că a asistat la primirea banilor și semnarea

documentelor. Mai mult, dacă dânsul a participat la numărarea banilor, care s-a

derulat între momentul semnării documentelor și transmiterii banilor, nu poate

fi reținută ipoteza precum că acesta nu a primit banii și nu a avut nici o atribuție

la săvârșirea infracțiunii.

O altă contradicție esențială rezidă în faptul că deși, Vladimir Rojnov

pretinde că nu are tangență cu activitatea SRL „Amazon Event” de organizare a

concertelor, la confruntare dânsul declară că la Château împreună cu inculpatul

Dumitru Jioară discutau despre organizarea concertului formației germane

Scooter.

Instanța de apel nu a putut reține alegațiile inculpatului Jioară Dumitru

precum că ultimul a recunoscut primirea banilor în mărime de 287300 euro

fiind sub presiune, or ultimul nu a cotestat la nici un organ competent acțiunile

părții vătămate de presiune și amenințare.

De asemenea, în sentință au fost plasate selectiv declarațiile martorului

Valentina Popovici, instanța ezitând să menționeze și să dea apreciere

declarațiilor martorului care a menționat că, „la biroul notarului s-a prezentat

ulterior, singur Jioară Dumitru care a solicitat notarului să anuleze unilateral

14

contractele, fară să comunice dacă a stins datoriile, ceea ce demonstrează că

Dumitru Jioară avea intenția să se eschiveze de la restituirea mijloacelor

financiare dobândite și să șteargă urmele infracțiunii comise". Instanța de fond

în mod eronat a reținut că conform înțelegerii dintre inculpatul Dumitru Jioară

și partea vătămată Emilia Visterniceanu, suma de 80 000 euro a fost

redirecționată pentru finanțarea concertului la care urma să participe trupa

Scooter, or, astfel de declarații la urmărirea penală nu au fost făcute, ci doar în

instanța de judecată, nefiind altceva decât o încercare de a duce în eroare

instanța de judecată și de eschivare de la răspundere penală.

Totodată, odată cu "așa zisele piese" pe care Dumitru Jioară pretinde că

le-a recepționat de la DJ Davis (David Henrard), inculpatul nu a prezentat actele

necesare, în special dreptul de autor cu confirmarea de la DJ Davis (David

Henrard).

Potrivit contractului care fusese anulat din cauza neonorării obligațiunilor

contractuale de către Jioară Dumitru care nu a expediat mijloacele financiare

așa cum a promis părților vătămate, se indica la pct. 1 lit a)-g) că producerea

piesei se putea realiza din momentul recepționării onorariului, or dacă Dumitru

Jioară nu a transferat banii pe conturile companiei producătoare, acesta nu

putea în nici un mod să obțină piesele în cauză, or, prezentarea pieselor fără

actele necesare de primire predare, cu atributele proprietății intelectuale etc,

nu reprezintă decât continuarea activității de înșelare a părților vătămate.

Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond prin admiterea în

principiu a acțiunii civile nu neagă caracterul acuzator al probelor prezentate de

partea acuzării vizate supra, în special faptul dobândirii mijloacelor financiare

în sumă de 287 300 euro de la Emilia Visterniceanu și Laura Visterniceanu

(Filip), însă emite o sentință de încetare a procesului penal/achitare pe

temeiuri de reabilitare.

Suportul probator examinat mai sus determină prezența în acțiunile

inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir a semnelor componenței de

infracțiune prevăzută la art. 190 alin. (5) din Cod penal, după elementele

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, cu cauzarea unei daune în proporții deosebit de mari.

În privința lui Rojnov Vladimir, a fost pronunțată soluția de achitare,

motivată în sensul că fapta săvârșită de acesta prevăzută de art. 190 alin. (5)

Cod penal, nu întrunește elementele infracțiunii imputate, și nu există în genere

faptul infracțiunii. Așadar, se reține că instanța de fond a reținut în sentința sa

două temeiuri de achitare, și anume: „ așa fiind, se reiterează că, la caz, referitor

la inculpatul Rojnov Vladimir, s-a stabilit în ședința de judecată lipsa în acțiunile

sale a elementelor componenței de infracțiuni precum și lipsa infracțiunii în

general". Astfel instanța de apel a constatat că instanța de fond eronat a dispus

achitarea inculpatului în baza a două temeiuri.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță a tratat eronat circumstanțele

de fapt și de drept constatate în cadrul cercetării judecătorești, a calificat

acțiunile inculpaților drept relații civile, fără a da o apreciere juridică a formei

raportului juridic civil, nefiind stabilit un act juridic civil ce ar da naștere unor

15

obligațiuni sau drepturi, acesta constituind un temei de calificare a acestui fapt

ca raport juridic.

Instanța de apel, din materialul probator examinat nu a putut identifica

elementele raporturile civile invocate, or, ele nici nu au fost.

Raporturile civile se bazează în exclusivitate pe buna credință și diligenta

părților participante, ceea ce subiectul infracțiunii, inculpații Jioară Dumitru și

Rojnov Vladimir, nu le-a manifestat.

Instanța de apel, având în vedere argumentele apelurilor declarate de

acuzatorul de stat și avocatul în numele și interesele părții vătămate în coraport

cu circumstanțele constatate reține că, la soluționarea modului și măsurii de

pedeapsă, instanța de apel va ține seama de prevederile art. 75 Cod penal,

potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată la fel

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel având în vedere că, inculpații Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir se

fac vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

instanța de apel a considerat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința ultimilor nu poate fi atins decât prin

stabilirea pedepsei în limita prevăzută de sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod

penal, sub formă de închisoare.

Astfel, instanța de apel a constatat că, scopul educativ și preventiv al

pedepsei stabilite inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir în raport cu

personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea

unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea unei

pedepse cu închisoare pe un termen de 8 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea mijloacelor bănești, și

fixe pe un termen de 5 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, nefiind rațional aplicarea altei pedepse.

Actele și lucrările pricinii atestă faptul că, părțile vătămate în instanța de

fond până la începerea cercetării judecătorești s-a constituit ca și părți civile,

formulând în acest sens acțiune civilă în procesul penal.

Părțile vătămate (Filip) Visterniceanu Laura și Visterniceanu Emilia au

depus acțiune civilă. Conform acesteia au solicitat încasarea de la inculpați, în

mod solidar a prejudiciului în sumă de 287300 euro și a prejudiciului moral de

200 000 lei.

Ulterior, în ședința de judecată, părțile vătămate și-au concretizat cerințele

în sensul majorării pretenției. Conform acesteia au solicitat încasarea de la

inculpați a prejudiciului material în sumă de 287300 euro, prejudiciul moral în

sumă de 200 000 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 321885,64 euro și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 euro.

16

Instanța de apel a constatat că potrivit contractului de intermediere și

contractelor de împrumut au fost probat prejudiciul material cauzat și anume

287300 euro ce urmează a fi încasat în mod solidar de la ambii inculpații, ceea

ce ține de încasării dobânzii de întârziere solicitată de părțile vătămate, de către

partea apărării nu a fost prezentate careva probe incontestabile pentru

stabilirea cuantumului concret, și aceasta nu este posibil de constatat iară a

amâna judecarea cauzei, și astfel, reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod

de procedură penală sus-indicate, consideră oportun a admite în principiu

pretențiile Emiliei Visterniceanu și Laura Visterniceanu (Filip) privind

încasarea dobânzilor de întârziere, urmând ca asupra cuantumului să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

De asemenea nu a fost prezentate probe incontestabile privind încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 500 euro, din care motiv instanța de apel

va respinge pretențiile în acest sens.

Astfel părțile vătămate Visterniceanu Emilia și Laura Visterniceanu (Filip)

solicită încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral în mărime de 200

000 lei. Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a statuat că, partea

vătămată, fără îndoială a suferit de pe urma acțiunilor comise de către Jioară

Dumitru și Rojnov Vladimir. Totuși suma de 200 000 lei, solicitată de către

părțile vătămate, Colegiul penal o consideră prea mare, care vine în contradicție

cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din

care rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o

îmbogățire fără temei.

La aprecierea cuantumului prejudiciul moral instanța de apel a ținut seama

de toate circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului.

Instanța de apel a considerat necesar a acorda cu titlu de prejudiciu moral

sumă de 10 000 lei pentru fiecare parte vătămată în parte, care necesită să fie

încasată din contul fiecărui inculpat, și care va avea efect compensatoriu pentru

părțile vătămate.

declară recurs ordinar avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8),

11), 16) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- în decizia Curții de Apel Chișinău sunt menționate niște chestiuni care nu

s-au petrecut și nu au avut loc. Instanța de apel doar a mimat verificarea

declarațiilor părților depuse în prima instanță.

- instanța de apel face în decizie trimitere la declarațiile lui Rojnov Vladimir

depuse la etapa urmăririi penale, fără însă a specifica în ce calitate. Ideea

instanței este că între declarațiile lui Rojnov Vladimir depuse la urmărirea

penală și cele depuse în instanța de judecată sunt contradicții.

17

- totodată, asemenea probe precum declarațiile lui Rojnov Vladimir depuse

la etapa urmăririi penale niciodată nu au fost cercetate în cursul întregului

proces penal.

- în aceste condiții, instanța de apel cu desăvârșire încalcă prevederile art.

384 al.(4) Cod de procedură penală care obliga instanța de judecată să-și

întemeieze sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de

judecată.

- în decizia Curții de apel nu se găsește nici una din probele invocate de

partea apărării și în special stenograma care conține discuțiile dintre Jioară

Dumitru și Visterniceanu Emilia în care ultima îl amenință cu moartea și

răfuiala fizică pe Jioară Dumitru în cazul în care acesta nu-i va semna recipise

care să confirme pretinsele datorii ale acestuia față de ea.

- în decizia Curții de apel nu se conțin nici extrasele pe de poșta electronică

a lui Jioară Dumitru în care acesta dovedește faptul transmiterii a trei piese

muzicale lui Visterncieanu Laura.

- în vederea respectării obligațiilor asumate prin contract, Jioară Dumitru

i-a transmis Laurei Visterniceanu nu două, dar chiar trei piese muzicale.

- în ceea ce privește cele două contracte de împrumut a sumelor de 100300

euro și 107000 euro, bani care, chipurile, Jioară Dumitru i-ar fi primit de la

Laura Visterniceanu, menționează că în realitate asemenea sume de bani nu au

fost primite de către Jioară Dumitru, iar contractele au fost semnate de către

Jioară Dumitru sub presiunea părții vătămate.

- din probele audio prezentate de către Jioră Dumitru rezultă că acesta a

semnat nu numai contractele menționate, dar și alte angajamente și recipise

care se conțin și la materialele cauzei penale.

- din conținutul stenogramelor prezentate rezultă foarte clar că Jioară

Dumitru a mai semnat în fața lui Visterniceanu Emilia, sub presiunea exercitată

de dânsa, mai multe recipise în valoare de peste 240000 euro fiecare.

- deși Jioară Dumitru nici la data de 12.01.2012 nu-i restituie suma

împrumutată, Visterncieanu Laura decide să-i împrumute o sumă de bani și mai

mare și anume de 107000 euro, stabilindu-i un termen de restituire de până la

26.01.2012, adică de 2 săptămâni.

- din cele stabilite în cauza penală nu rezultă nici pe de parte că Laura

Visterniceanu și Emilia Visterniceanu sunt persoane naive și care cu cunosc

esența unui contract de împrumut. Mai mult ca atât, Emilia Visterniceanu pare

să aibă studii juridice și din spusele lui Dumitru Jioară este și profesor

universitar. Este evident că asemenea persoane nu pot fi induse în eroare.

- rezultă că sumele respective de ordinul sutelor de mii de euro nici nu

puteau fi împrumutate de către părțile vătămate, deoarece ele nici nu le aveau și

că contractele de împrunt sunt fictive.

- straniu este faptul că Visterniceanu Emilia, în discuțiile avute cu Jioară

Dumitru nici nu pomenește de suma de 287300 de euro, dar face calcule din alte

sume mai mici și menționază despre dobânzi de ordinul a 350-400 de euro pe zi

și în plus îi sunt calculate dobânzi la dobânzi.

18

- instanța de apel pe lângă faptul că a admis o eroare gravă de fapt, nu s-a

expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul lui Jioară Dumitru.

- astfel, prima instanță deși a încetat procesul în privința lui Jioară Dumitru,

a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile, iar instanța de apel deși a

pronunțat o decizie de condamnare a admis acțiunea civilă în partea ce ține de

încasarea prejudiciului material în mărime de 287300 euro, și câte 10000 de lei

în calitate de prejudiciu moral pentru fiecare parte vătămată. Totodată, instanța

de apel a admis în principiu acțiunea civilă a părților vătămate în partea ce ține

de încasarea dobânzilor de întârziere, urmând ca asupra cuantumului acestora

să se expună instanța de drept civil.

- în cererea de apel a fost invocat că nu este legal ca acțiunea civilă să fie

admisă în principiu în asemenea situație.

- în aceasta situație instanța de judecată, fie trebuia să se expună integral

asupra acțiunii civile, fie trebuie să admită parțial acțiunea civilă. Codul de

procedură penală nu permite ca instanța de judecată să divizeze modul de

soluționare a acțiunii civile.

- în acțiunile lui Jioară Dumitru nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

- ultimul a executat partea din contract și i-a transmis Laurei Visterniceanu

3 piese muzicale, fapt pentru ca a primit 80000 de euro.

- în ceea ce privește cele două tranșe de peste 100000 euro, atunci este

evident că Jioară Dumitru nu a primit acești bani.

- la acest capitol însăși instanța de apel se contrazice în decizie când

apreciază că tranșele de 100300 euro și 107000 euro au fost transmise lui

Jioară Dumitru pentru crearea videoclipurilor și pentru remixare, dar pentru ca

transmirea banilor să fie documentată au fost întocmite contracte de împrumut.

- Jioară Dumitru nu a comis vreo escrocherie, deoarece nu a primit suma de

287300 euro, or, Visterniceanu Emilia nici nu a avut așa o sumă de bani.

- la 24.04.2015 de către Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău a fost

dispusă pornirea urmăririi penale în baza art. 190 al.(5) Cod penal în cadrul

cauzei penale nr. 2015488025.

- Temei pentru pornirea urmăririi penale, așa cum rezultă din conținutul

ordonanței privind pornirea urmăririi penale, dar și din materialele cauzei

penale, a servit sesizarea lui Visterniceanu Emilia din 09.04.2015 în care invocă

faptul că Jioară Dumitru a dobândit prin înșelăciune de la aceasta suma de

288000 de euro.

- Anterior însă, la 25.02.2012 Visterniceanu Emilia a adresat o plângere

similară Procuraturii Anticorupție, înregistrată în Registrul privind evidența

infracțiunilor nr. 1 a Procuraturii cu nr. 140 pr.12, în care a solicitat să fie tras la

răspundere penală Jioară Dumitru pentru dobândirea prin înșelăciune a sumei

de 288000 euro.

- atât în plângerea din 25.02.2012 adresată Procuraturii Anticorupție, cât și

în plângerea din 09.04.2015 adresată Procuraturii sect. Ciocana mun. Chișinău

este indicată aceiași sumă de 288000 euro transmisă în aceleași circumstanțe.

19

- astfel, în baza plângerii lui Visterniceanu Emilia adresată Procuraturii

Anticorupție, la 01.08.2012 a fost emisă o ordonanță de refuz în pornirea

urmării penale pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

- la 24.04.2015, adică în momentul pornirii urmăririi penale de către

Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău în cadrul cauzei penale nr.

2015488025, exista deja ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale emisă

pe același fapt, pe care a fost dispusă și pornirea urmăririi penale.

- în continuare, deja în cadrul efectuării urmăririi penale, de către procuror

sau ofițer de urmărire penală a fost stabilit că pe același fapt care este investigat

de ei, există deja o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale care nu este

anulată.

- se admite faptul că la momentul pornirii urmăririi penale procurorul

Anici Renata putea să nu cunoască despre existența unei ordonanțe de refuz în

pornirea urmăririi penale, dar ulterior, ea a aflat despre existența acestei

ordonanțe și legea o obligă să înceteze urmărirea penală.

- această încălcare foarte gravă a legii admisă de către procuror este

dublată și de faptul că Jioară Dumitru se află sub arest din 13.11.2015 și până în

prezent, deja a 9-a lună.

- este evident că Jioară Dumitru este urmărit de două ori pentru comiterea

aceleași fapte, fapt interzis atît de legislația națională, cît și de acea

internațională.

- este eronată poziția instanței de apel când menționează că în cauza penală

au fost cercetate circumstanțe noi. La materialele cauzei penale este anexată

atât plângerea Emiliei Visterniceanu din anul 2012 depusă la Procuratura

Anticorupție și cea din 2015 depusă la Procuratura Ciocana, mun. Chișinău.

Aceste plângeri sunt în proporție de 99,9% identice. Pe marginea unei plângeri

a fost emisă ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale, iar pe marginea

alteia peste trei ani a fost dispusă pornirea urmăririi penale, fără ca prima să fie

anulată.

- Dosarul nr. 1ra-116/14, decizie pronunțată în privința Iui Ganenco

Alexandru, potrivit căreia instanța nu a ținut cont de faptul că anterior în

privința inculpatului a fost adoptată ordonanța de neîncepere a urmăririi

penale din lipsa componenței de infracțiune și a fost pornită procedura

contravențională în baza art. 78 alin. (3) și art. 69 Cod contravențional, acesta

fiind pedepsit contravențional cu amendă, astfel că aceste fapte au fost evaluate

o dată din punct de vedere juridic și la data pornirii urmăriri penale -

30.09.2011, în privința inculpatului exista o hotărîre neanulată pentru aceleași

acțiuni, în cauză fiind încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală.

- în cele din urmă, prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

din 05.02.2014, a fost menținută decizia instanței de apel și respins recursul

procurorului.

6.1. Împotriva deciziei instanței de apel, la 21 martie 2018, în termen,

declară recurs ordinar avocatul Vladimir Spoială în numele inculpatului Rojnov

Vladimir.

20

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8),

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- existența contractului de împrumut între Rojnov Alexei sau Vladimir și

Jioară Dumitru nu confirmă în nici un mod comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 190 alin. (5) Cod penal de către Rojnov Vladimir și deposedarea părților

vătămate prin înșelăciune și abuz de încredere de suma de 287300 euro.

- relațiile civile și faptul că Jioară Dumitru avea careva datorii financiare

față de Rojnov Vladimir nu poate confirma vinovăția ultimului în comiterea

infracțiunii de escrocherie în privința lui Laura și Emilia Visterniceanu.

- deși aparent instanța de apel examinează suplimentar toate probele,

dându-le o altă apreciere decât instanța de fond, în realitate toate părțile care au

fost audiate în cadrul instanței de apel, inclusiv părțile vătămate, martorii și

inculpații, își mențin declarațiile date în prima instanță și nu declară nimic

suplimentar, instanța de apel ajunge la concluzia neîntemeiată de a-l recunoaște

pe Rojnov Vladimir culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin.

(5) Cod penal, fapt inadmisibil.

- totodată s-a stabilit cu certitudine că banii au fost transmiși lui Jioară

Dumitru, părțile vătămate fiind în imposibilitate de a declara exact dacă și

Rojnov Vladimir a primit acești bani și în ce număr, declarând printr-o formulă

generală, că banii erau în pungă și ambii i-au luat.

- este straniu că până în anul 2015, după mai bine de 4 ani, părțile vătămate

nu au înaintat careva pretenții ce ține de restituirea sumei de 80 mii euro în

adresa lui Rojnov Vladimir, fapt confirmat prin procesul verbal de confruntare

din 10.12.2015 și audierea acestora în instanța de judecată.

- nu s-a stabilit faptul dacă Rojnov Vladimir a comunicat prin convorbirile

telefonice până la acea dată cât și ulterior cu Emilia sau Laira Visterniceanu,

pretinzând careva mijloace bănești.

- Rojnov Vladimir niciodată nu s-a prezentat ca directorul firmei de

impresariat "Amazon" sau ca partener de afacere a lui Jioară Dumitru,

folosindu-se de un alt nume.

- decizia de condamnare se bazează doar pe declarațiile părților vătămate

care sunt cointeresate de a obține mijloace financiare din contul lui Rojnov

Vladimir pe orice cale, declarații ce sunt contradictorii și nefondate, fără a fi

confirmate de alte probe, probe ce sunt insuficiente și neîntemeiate pentru

incriminarea adusă lui Rojnov Vladimir.

- acuzarea întru stabilirea adevărului juridic și restabilirii echității sociale,

potrivit legislației procesual penale în vigoare urma să colecteze și să aprecieze

toate probele, atât în acuzarea, cât și în apărarea inculpatului.

- potrivit actului de învinuire Rojnov Vladimir se învinuiește că a estorcat

suma de 80 000 euro, prin înșelăciune și abuz de încredere din contul lui Emilia

și Laura Visterniceanu, iar Curtea de Apel Chișinău îl condamnă anume pentru

estorcarea sumei de 287300 euro, sumă ce nu îi este incriminată de către

acuzatorul de stat în rechizitoriu.

21

- Astfel, instanța de apel a încălcat în mod grav dreptul la apărare și accesul

liber la justiție a inculpatului Rojnov Vladimir, condamnîndu-l pentru fapte ce

nu i-au fost incriminate, fapt inadmisibil.

- deși prin sentința instanței de fond Rojnov Vladimir, a fost recunoscut

nevinovat, fiind dispusă achitarea acestuia, instanța de judecată dispune în mod

neîntemeiat admiterea în principiu a acțiunii civile și menținerea măsurilor de

asigurare a acțiunii, fapt inadmisibil.

- admiterea în principiu a acțiunii civile, cu expunerea asupra fondului a

instanței civile, este neîntemeiată și sub aspectul ducerii în eroare a părților

vătămate la demararea unei cauze civile neîntemeiate care va genera pierdere

de mijloace financiare, timp și alte incomodități ale lui Rojnov Vladimir în lipsa

vinovăției sale.

- Rojnov Vladimir este învinuit pe faptul obținerii prin înșelăciune și abuz

de încredere a sumei de 80 000 euro, instanța de apel admite acțiunea civilă

integral cu obligarea achitării de către Rojnov Vladimir părților vătămate a

sumei de 287300 euro, sumă ce nu îi este imputată în actul de învinuire, fapt

inadmisibil.

- apelul declarat de către apărătorul Guțu Sergiu în intereseul lui Rojnov

Vladimir, este lăsat fără examinare și apreciere de către instanța de apel și care

nu se regăsește în motivarea deciziei de condamnare contestate, fapt

inadmisibil.

Visterniceanu Emilia și Visterniceanu (Filip) Laura prin referințele depuse,

pledează pentru declararea inadmisibilității recursurilor declarate, ca fiind

vădit neîntemeiate, deoarece consideră că motivele invocate în recurs au

constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra

probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei, iar hotărârea contestată conține motive

legale pe care se întemeiază soluția.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că

recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 11) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de

apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct.

22

11) există o cauză de înlăturare a răspunderii penale; 16) norma de drept

aplicată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterioar de

către Curtea Supremă de Justiție.

8.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor

declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Colegiul penal constată, că acuzarea, în conformitate cu prevederile legale

și practica judiciară constantă, a solicitat reluarea cercetării judecătorești, după

o sentință de achitare, și a prezentat în ședința de judecată probele sale, care au

fost puse la baza deciziei de condamnare, instanța de apel reapreciindu-le în

conformitate cu prevederile art. 414 al.in.(4) Cod de procedură penală.

De asemenea Colegiul penal atestă, că apărarea, în cadrul judecării cauzei

în instanța de apel, s-a limitat numai la discursuri, nu a prezentat careva probe

ale apărării, deși potrivit principiului contradictorialității urmau să le prezinte

și să le susțină în fața instanței de apel, nu au făcut careva obiecții în cadrul

prezentării de către procuror a probelor și nu au avut careva întrebări, cereri

sau demersuri, adoptând o poziție pasivă în apărarea intereselor inculpaților,

23

fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței instanței de apel asupra căruia n-au

fost depuse careva obiecții. Astfel că invocarea în argumentarea recursurilor

depuse a cărorva erori de procedură comise de către instanța de apel la

cercetarea și aprecierea probelor nu au careva suport, fiind neîntemeiate.

Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, doar își

exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel,

însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate

la prezenta cauză.

Astfel, Colegiul penal atestă, că este întemeiată concluzia instanței de apel

precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii menționate.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide, că opinia

recurenților precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor

ordinare.

Totodată, Colegiul penal consideră că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele avocatului Ticu

Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru cu privire la existența ordonanței de

refuz în pornirea urmării penale în privința lui Jioară Dumitru pe motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii, au constituit obiect al examinării în

instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns detailat și întemeiat asupra

acestora.

24

În așa mod Colegiul penal conchide, că este neîntemeiat și temeiul invocat

de avocatul Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru prin prisma

prevederilor pct. 11 alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală.

8.2. Cu referire la eroarea de drept indicată de recurenți în recursurile

declarate prin prisma pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și

anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii,

Colegiul penal subliniază următoarele.

Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în

acțiunile inculpaților Jioară Dumitru și Rojnov Vladimir nu sunt întrunite

elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care

să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, nu

și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanța de

apel au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungând la concluzia corectă că inculpații Jioară Dumitru și Rojnov

Vladimir au comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelurile, respectând

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele

administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la

concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția

inculpaților a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza

penală, care demonstrează vinovăția inculpaților în afara oricărui dubiu

rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și

intereselor inculpaților, nu au fost depistate.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propun

recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de

recurenți, menționate în pct. 6. și 6.1. din decizie, au format obiect de examinare

25

la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare

argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune.

Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,

le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de 9 Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

8.3. Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16)

Cod de procedură penală, invocată de avocatul Ticu Ion în numele inculpatului

Jioară Dumitru, Colegiul atestă că, în argumentarea acestui temei sub aspectul

că există ordonanța procurorului privind refuzul în pornirea urmării penale în

privința lui Jioară Dumitru pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, recurentul face referire la decizia Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție nr. 1ra-116/14 în cauza penal în privința lui Ganenco Alexandru,

potrivit căreia instanța de recurs în motivarea deciziei a indicat că, instanța de

apel, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect a încetat

procesul penal pe învinuirea lui A. Ganenco în baza art. 179 alin. (2) Cod penal,

în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, aplicând principiul

non bis in idem.

Totodată, potrivit deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, la

care face trimitere recurentul, reiese că în privința inculpatului Ganenco

Alexandru, anterior a fost adoptată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi

penale din lipsa componenței de infracțiune și a fost pornită procedura

contravențională în baza art. 78 alin. (3) și art. 69 Cod contravențional, acesta

fiind pedepsit contravențional cu amendă, astfel că aceste fapte au fost evaluate

o dată din punct de vedere juridic și la data pornirii urmăriri penale -

30.09.2011, în privința inculpatului exista o hotărâre neanulată pentru aceleași

acțiuni, în cauză fiind încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală.

În această ordine de idei, Colegiul penal ține să menționeze că, principiul

non bis in idem de drept procesual-penal și de drept contravențional, pe lângă

faptul că are o conotație constituțională (articolele 4, 21 și 25 din Constituție),

are ca model normele pertinente statuate în Pactul internațional al Organizației

Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice, ratificat prin Hotărârea

Parlamentului nr.217 din 28 iulie 1990 cu privire la aderarea R.S.S. Moldova la

Declarația Universală a Drepturilor Omului și ratificarea pactelor internaționale

26

ale drepturilor omului, care prevede în art.14 paragraful (7) că nimeni nu poate

fi urmărit sau pedepsit pentru comiterea unei infracțiuni pentru care a fost deja

achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în conformitate cu legea și cu

procedura penală a fiecărei țări.

La fel, acest principiu de bază al justiției penale, derivă și din normele

statuate în art. 4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, ratificat prin Hotărârea

Parlamentului nr.1298 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenției pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a unor

protocoale adiționale la aceasta, care stabilește că nimeni nu poate fi urmărit

sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea

infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre

definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.

Prin urmare, instanța de recurs reține că, potrivit ordonanței procurorului

în Procuratura Anticorupție din 01 august 2012, s-a dispus refuzul în pornirea

urmării penale în privința cetățeanului Jioară Dumitru, din lipsa elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal (f. d. 148 – 150, vol. I).

Astfel, pornind de la noțiunea principiului non bis in idem descrisă supra,

Colegiul penal statuează că încălcarea acestui principiu nu a fost stabilită în

cadrul speței deduse judecății, dat fiind faptul că, în acea perioadă (anul 2012),

în privința inculpatului Jioară Dumitru, nu au fost întreprinse careva acțiuni

procesual penale de urmărire, urmărirea penală în privința acestuia nefiind

declanșată, iar ultimul neavând nici o calitate procesuală în raport cu acțiunile

infracționale invocate în sesizare, pe când principiul non bis in idem vizează

anume existența unei urmări penale în privința persoanei, ba mai mult decât

atât existența unei hotărâri neanulate asupra învinuirilor înaintate, fapt ce nu a

fost constatat în speță.

În aceste sens, Colegiul penal consideră că nu pot fi luate în considerație

argumentele recurenților, care în susținerea solicitărilor sale prezintă decizia

sus-menționată din jurisprudența Curții Supreme, deoarece în speța prezentată

dosarul penal a fost încetat pe motivul existenței unei decizii de sancționare

contravențională neanulată a inculpatului pentru aceleași fapte, astfel că speța

prezentată nu este relevantă la caz.

Mai mult ca atât, Colegiul penal ține să reitereze, că instanța de apel

întemeiat și-a motivat soluția, corect ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (5) Cod penal, or, ordonanța de refuz în pornirea urmării penale emisă

de către Procuratura Anticorupție din 01 august 2012, a fost supusă anulării la

28 octombrie 2015 de către procurorul ierarhic superior (f. d. 123, vol. I).

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că speța jurisprudențială

invocată la care a făcut trimitere recurentul, nu este relevantă cazului examinat,

iar încălcarea principiului non bis in idem în cauza dată nu a fost stabilită.

8.4. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța

de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la

27

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) și 16) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

8.5. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către către avocatul

Ticu Ion în numele inculpatului Jioară Dumitru și de către avocatul Spoială

Vladimir în numele inculpatului Rojnov Vladimir, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-i

pe Jioară Dumitru XXXXX și Rojnov Vladimir XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

28