1ra-1304/2019 — art. 186 alin. 5, art. CP

Prima instanță: 19.06.2015 – 26.10.2016;

Instanța de apel: 18.11.2016 – 22.03.2019;

Instanța de recurs: 24.05.2019 – 06.08.2019. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 26 octombrie 2016, a fost recunoscută vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. A fost încetat procesul penal, privind învinuirea lui Pascal Andrei, Ursachi Andrian Gheorghe și Albu Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin.(2) lit. a, b) Cod penal, din motivul intervenirii actului de amnistie. Au fost achitați inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute și sancționate la art. 186 alin. (5) Cod penal - pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 14 decembrie 2013, aproximativ la orele 04:00, inculpatul Pascal Andrei, împreună și de comun acord cu inculpații Ursachi Andrian și Albu Andrei, în timp ce se aflau pe str. Grenoble 193, mun. Chișinău, aplicând violența fizică nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei Guțu Artur, au urcat la volan și au răpit automobilul „Xxxxx” 1 cu numerele de înmatriculare Xxx, în valoare de 200000 lei, de culoare albastră, și cu automobilul dat s-au deplasat de la locul comiterii faptei, abandonându-1 pe str. Prepelița 18, mun. Chișinău. Astfel, prin acțiunile lor intenționate, inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, au comis - răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, săvîrșită de mai multe persoane, însoțită de violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei, infracțiune prevăzută și sancționată de art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. Prin rechizitoriul inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei s-a incriminat și infracțiunea de la art. 186 alin. (5) Cod penal, anume furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari. În cadrul actului de inculpare, s-a stabilit că, inculpații, continuându-și acțiunile sale intenționate, după răpirea automobilului, împreună și de comun acord în timp ce se aflau în automobilul „Xxxxx” cu numerele de înmatriculare xxxxx, răpit de ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din geanta bărbătească ce se afla în salonul automobilului dat, au sustras bani în sumă de 20 000 euro, ceea ce conform cursului valutar al BNM de la data comiterii infracțiunii constituia suma de 356 800 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, și cu banii sustrași au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunurile prin ce i-au cauzat părții vătămate Guțu Artur, un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. De asemenea, în actul de inculpare s-a invocat ca și circumstanțe ce țin de învinuirea cu privire la infracțiunea de răpire că, în automobil se aflau o geantă bărbătească în valoare de 2000 lei, în care se aflau bani în sumă de 20 020 euro, 100 zloți polonezi, 100 lei MD, 1000 ruble transnistrene, ceas de mână „GUR” în valoare de 10 000 lei, telefon mobil de model „Nokia Lumia” în care se afla cartela SIM Xxxxx în valoare totală de 10 000 lei, telefon mobil de model „Android” fără SIM în valoare de 5000 lei, laptop de model „ASUS” în valoare de 5000 lei, GPS- navigator de model „TOM TOM” în valoare de 5000 lei, taloane de benzină „Șerif” în cantitate de 500 litri de benzină și 500 litri de motorină în valoare de 13000 lei, 8 anvelope de iarnă „R-15” în valoare de 20 000 lei, o geantă de bagaj din material în valoare de 1000 lei, acte personale, pe numele cet. Guțu Artur. În mod preliminar, instanța de judecată a atestat că, infracțiunea de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire, prevăzută la art.1921 răpirea mijlocului transport fără scop de însușire, săvârșită de mai multe persoane, însoțită de violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei, prevăzută la art. 1921 alin. (2) lit. a, b) Cod penal, nu este condiționată sau detereminată de aflarea sau neaflarea în obiectul răpit a unor bunuri sau valori materiale, aceste circumstanțe neintrând în conținutul infracțiunii de răpire, fiind caracteristice infracțiunii de sustragere, or nu se menționează obiectele indicate ca fiind obiect al sustragerii, prin urmare aceste 2 circumstanțe sînt nepertinente și irelevante de fi supuse constatării și aprecierii juridice. Excepție constituie suma de 20 000 euro, care este invocată ca și circumstanță - obiect material al infracțiunii de sustragere ulterioară răpirii, care se va aprecia în contextul aprecierii dovedirii existenței acestei infracțiuni. 3. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat Vladislav Harti, care a solicitat casarea parțială a sentinței judecătoriei Chișinău, sediul central din 26 octombrie 2016, în privința inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei din motivele expuse, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță prin care Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și să le fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 ani pentru fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului acuzatorul de stat a indicat următoarele motive: pe lângă faptul că inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor încriminate parțial, vinovăția acestora se dovedește pe deplin, prin probele examinate în ședința de judecată care sunt pertinente și concludente înre ele și anume: instanța nu a analizat minuțios și nu a dat o apreciere corectă probelor acumulate și prezentate de către acuzatorul de stat. Apelantul a menționat că, nu este de acord cu argumentele instanței de judecată în motivarea sentinței a indicat că, existența sumei de bani în automobilul răpit de inculpați, și respectiv sustragerea sumei de 20 000 euro de ultimii 4 după răpirea automobilului, nu a fost dovedită prin probe pertinente, concludente și utile. Or, instanța în motivarea sentinței a indicat declarațiile părții vătămate și declarațiile martorilor din punct de vedere unilateral, fără a le expune în totalitate. Instanța nu a făcut referire la actele procesuale întocmite conform prevederilor CPP, care în sine constituie probe și sunt pertinente și concludente cu celelalte probe administrate inclusiv și cu declarațiile părții vătămate și a martorilor. Apelantul a reiterat că, potrivit probelor administrate în cadrul ședinței de judecată referitor la capătul de învinuire privind comiterea de către inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal s-a stabilit că în luna octombrie 2013 Roșca Iurie, îi împrumută lui Guțu Artur bani în sumă de 32 mii euro. La 14 decembrie 2014 aproximativ la orele 03:00, Guțu Artur a ieșit din casă pentru a se deplasa la aeroport, de unde trebuia să zboare în Germania, pentru a procura un automobil de model „Xxxxx”. La momentul ieșirii din casă el avea la suma de bani de 20 000 euro precum și alte bunuri materiale, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Guțu Artur și a martorului Guțu Irina. În momentul răpirii automobilului în el se aflau bunurile ce aparțineau lui Gosudarev Denis și Guțu Artur, printre care și bani în sumă de 20 000 euro destinați pentru procurarea automobilului din Germania. A doua zi automobilul a fost depistat pe str. 3 Prepelița, or. Codru, mun. Chișinău, unde a fost abandonat de către inculpați, care și au arătat locul aflării lui. În cadrul cercetării la fața locului, au fost depistate și ridicate toate bunurile sustrase, cu excepția a sumei de 20 000 euro și permisul de conducere pe numele lui Gosudarev Denis. Peste câteva zile lui Gosudarev Denis i-a fost restituit permisul de conducere de către o persoană care a declarat că, 1-a găsit în or. Codru (Schinoasa). La fel este de menționat că, din telefonul mobil care se afla în automobil a dispărut cartela sim. La fel au fost administrate și alte probe indirecte, precum faptul că, actele de identitate a lui Gosudarev Denis au fost aruncate din automobil și din telefonul mobil a fost scoasă cartela sim, care nu a fost depistată, deci inculpații au căutat prin gențile și rucsacul din atumobil. La fel martorul Guțu Irina indică că, a văzut în acea seară la soțul ei bani, iar martorul Gosudarev Denis, confirmă că, Guțu Artur urma să dețină suma respectivă de bani, deoarece, i-a declarat că-i va trasmite 10 000 de euro pentru a-i transporta în Germania, și martorul Roșca lurie confirmă că, în luna octombrie 2013 i-a împrumutat lui Guțu Artur bani în sumă de 32 mii euro. Biletele de avion, conform cărora, Gosudarev Denis și Guțu Artur la data de 14 decembrie 2013 la ora 06:30 urmau să zboare în Germania cu itinerarul Chișinău -Frankfurd. Probele sus enumerate sunt pertinente și concludente între ele și dovedesc vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal în volum deplin, iar declarațiilor inculpaților urmează a fi dată o apreciere critică, deoarece sunt combătute prin toate probele examinate în ședința de judecată care sunt între ele concludente și pertinente.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2019, a fost admis apelul procurorului în procuratura Chișinău, oficiul Botanica, Vladislav Harti, casată sentința contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Pascal Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat, în comiterea infracțiunii prevăzute la art.186 alin.(5) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Ursachi Andrian Xxxxx a fost recunoscut vinovat, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.(5) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Albu Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4 S-a încasat în mod solidar din contul lui Pascal Andrei Xxxxx, Albu Andrei Xxxxx, Ursachi Andrian Xxxxx în beneficiul părții vătămate Artur Guțu, echivalentul în lei MD a 20 000 euro, la momentul executării hotărîrii. În rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, le dă o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a) b) Cod penal, art. 186 alin. (5) Cod penal. Colegiul penal, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de instanțele de judecată, conform materialelor din dosar și probelor scrise cercetate, prezentate instanței de apel, precum și verificarea probelor examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința instanței de apel, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a considerat că vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.(5), art. 1921 alin.(2) lit. a), b) Cod penal se dovedește conform probatoriului prezentat spre cercetare de partea acuzării în procesul de judecată. Colegiul penal a considerat că, vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Abu Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate a fost demonstrată pe deplin prin ansamblul de probe pertinente și concludente, utile și veridice prezentate de către acuzarea de stat în ședința de judecată. Procurorul, în calitate de apelant și acuzator de stat, a argumentat învinuirea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în comiterea infracțiunii imputate prin următoarele probe : declarațiile părții vătămate Guțu Artur date în cadrul urmăririi penale, declarații verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorului Gosudarev Denis, date în cadrul instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorului Buza Alexandru, date în cadrul instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorului Frunza Sergiu, date în cadrul instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorului Roșca Iurie, date în cadrul instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorului Guțu Irina, date în cadrul instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel. Vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii de răpire a mijlocului de transport fără scop de însușire, săvîrșită de mai multe persoane, însoțită de violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei, sancționată la art.1921 alin. (2) lit. a. b) Cod penal, este probată și prin materialele dosarului penal: - procesul verbal de cercetare la fața locului din 14.12.2013, conform căruia automobilul de model „Xxxxx” cu numerele de înmatriculare C NF 37 a fost depistat 5 parcat pe marginea carosabilului de pe str. Prepelița 18, or. Codru mun. Chișinău, în rezultatul cercetării nu s-a stabilit existența sumei de 20000 euro pretinsă de partea vătămată Gutu Artur că, s-a aflat la momentul răpirii automobilului, (f. d. 32, 33, vol. I); - procesele verbale de examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere și atașare a corpului delict din 20.12.2013, conform cărora au fost examinate automobilul de model „Xxxxx” și obiectelor ce se aflau în automobil, (f. d. 51-60, vol.I); - procesul verbal de prezentare spre recunoaștere din 14 decembrie 2014, conform căruia Guțu Artur 1-a recunoscut pe Pascal Andrei, ca fiind persoana care 1-a atacat, (f. d. 98-99, vol. I); - procesele verbale de confruntare între partea vătămată Guțu Artur și învinuiții Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei din 06.05.2014, 12.05.2014 și 15.05.2014, conform cărora fiecare parte și-a menținut declarațiile, cu excepția confruntării părții vătămate Guțu Artur cu învinuitul Pascal Andrei, la care partea vătămată a refuzat de a răspunde la întrebări pe motivul necesității de a se consulta cu avocatul său, (f. d. 124-131, vol. II); - procesele verbale de confruntare dintre martorul Gosudarev Denis și învinuiții Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei din 14.08.2014 și 15.08.2014, conform cărora fiecare parte și-a menținut declarațiile, (f. d. 132-136, vol. II); - copia din REI nr. 2 al IP Botanica - conform căruia despre faptul răpirii mijlocului de transport a comunicat la serviciu „902” cet. Gosudarev Denis prin intermediul numărului de telefon 079758533 la ora 04.00, (f.d. 116, vol. II); - DVD pe care sunt înscrise înregistrările video de la camerile de supraveghere video situate la clubul de noapte „Taboo”, amplasat str. Grenoble 193, mun. Chișinău din data de 14.12.2013 și procesul- verbal de examinare, (f.d. 147-148, vol. II); - raportul de expertiză nr.7l/D din 20.01.2014 și raportul nr. 6359 din 17.12.2013, ce atestă vătămarea neînsemnată stabilită în privința părții vătămate Guțu Artur (f. d. 84-86, vol. I). Colegiul penal prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și veridice expuse supra a constatat cu certitudine faptul că la data de 14 decembrie 2013, aproximativ la orele 04:00, inculpatul Pascal Andrei, împreună și de comun acord cu inculpații Ursachi Andrian și Albu Andrei, în timp ce se aflau pe str. Grenoble 193, mun. Chișinău, aplicând violența fizică nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei Guțu Artur, au urcat la volan și au răpit automobilul „Xxxxx” cu numerele de înmatriculare Xxxxx, în valoare de 200 000 lei, de culoare albastră, și cu automobilul dat s-au deplasat de la locul comiterii faptei, abandonându-1 pe str. Prepelița 18, mun. Chișinău. 6 Astfel, prin acțiunile lor intenționate, inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, au comis - răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, săvîrșită de mai multe persoane, însoțită de violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei, infracțiune prevăzută și sancționată de art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. Tot ei, inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, continuându- și acțiunile sale intenționate, după răpirea automobilului, împreună și de comun acord în timp ce se aflau în automobilul „Xxxxx” cu numerele de înmatriculare Xxxxx, răpit de ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din geanta bărbătească ce se afla în salonul automobilului dat, au sustras bani în sumă de 20000 euro, ceea ce conform cursului valutar al BNM de la data comiterii infracțiunii constituia suma de 356800 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, și cu banii sustrași au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunurile prin ce i-au cauzat părții vătămate, Guțu Artur, un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Colegiul penal a atestat că, potrivit apelului înaintat de către procuror, sentința judecătoriei Chișinău, sediul central din 26 octombrie 2016 a fost contestată doar în partea ce ține de învinuirea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei pe art. 186 alin. (5) Cod penal. Colegiul penal a reținut că, instanța de judecată eronat i-a achitat pe inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei de comiterea infrancțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, or aceste circumstanțe fiind combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de judecată. Colegiul penal a atestat că potrivit art. 101 alin.(l), (2) Cod de procedură penală - fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal a constatat, ca dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.(5) Cod penal, iar personalitatea acestora susceptibilă de a fi supusă răspunderii și pedepsei penale. Colegiul penal a reținut că, instanța de judecată eronat i-a achitat pe inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei de comiterea infrancțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal, precum că nu s-a constat existența faptei infracțiunii, or aceste circumstanțe fiind combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de judecată, care coroborează între ele, fiind pertinente și concludente, combătând declarațiile inculpaților. Astfel în urma examinării și cercetării probelor administrate în mod legal, Colegiul penal a reținut dovedită vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în săvârșirea infracțiunii imputate. 7 Nerecunoașterea vinei de către inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și acțiunile sale nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Instanța de apel a considerat întemeiat apelul procurorului, deoarece în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe concludente și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția lui Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, în urma examinării și cercetării probelor administrate în mod legal, Colegiul penal a reținut dovedită vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar personalitatea acestora susceptibilă sancționării. Totodată, pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, prin probele materiale, documentele ridicate și examinate. Referitor la stabilirea modului și măsurii de pedeapsă în privința inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în baza art.186 alin.(5) Cod penal, instanța de apel a ținut seama de prevederile art.75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. Având în vedere că, inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei se fac vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, Colegiul penal a considerat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința ultimilor nu poate fi atins decât prin stabilirea pedepsei în limita prevăzută de sancțiunea art.186 alin.(5) Cod penal, sub formă de închisoare. Colegiul penal a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei numite inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în raport cu personalitatea acestora și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse pe art. 186 alin.(5) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din circumstanțele cauzei, inclusiv cele care caracterizează personalitatea inculpaților, instanța de apel, la individualizarea pedepsei în privința lui Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, prin care se statuează, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. 8 La caz, Colegiul penal, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu izolarea de societate. În virtutea celor expuse, Colegiul penal a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei numite inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei în raport cu personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse pe art. 186 alin. (5) Cod penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare în termen de către: 5.1. partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, din motiv că apelul depus de Guțu Artur și Arseni Vladimir nu a fost examinat. 5.2. avocatul Lungu Vasile în numele inculpaților Albu Andrei și Ursachi Andrian și avocatul Răcilă Vladimir în numele inculpatului Pascal Andrei, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei atacate, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 octombrie 2016. În motivarea cererilor de recurs recurenții au indicat motive similare : - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri : nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; - potrivit învinuirii înaintată inculpaților în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, în timp ce se aflau în automobilul de model „Xxxxx” cu n/î xxxx, răpit de aceștia, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din geanta bărbătească ce se afla în salonul automobilului dat, au sustras bani în sumă de 20000 euro, ceia ce conform cursului valutar al BNM de la data comiterii infracțiunii constituia suma de 356 800 lei, ceia ce constituie proporții deosebit de mari, și cu banii sustrași au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunurile prin ce i-au cauzat părții vătămate, Guțu Artur, un prejudiciu material în proporții deosebit de mari; - apărarea atestă că existența sumei de bani în automobilul răpit de inculpați și respectiv sustragerea sumei de 20000 euro de ultimii după răpirea automobilului, nu a fost dovedită prin probe pertinente, concludente și utile, care apreciate în 9 interconexiunea lor, ar dovedi învinuirea formulată; - or, această latură a învinuirii, este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate Guțu Artur, care fiind audiat la faza UP, declarațiile fiind citite în ședință; - referitor la suma împrumutată de la martorul Roșca Iurie, fiind prezentate de partea apărării copii ale materialelor dosarului civil (f.d. 151-159, Vol. III), se atestă că, poziția părții vătămate pe dosarul civil a fost că de ultimul a fost perfectată o recipisă dar a fost aruncată la gunoi deoarece nu-i conveneau condițiile, poziție care este contrară celei expuse în cadrul audierii la faza UP pe dosarul penal, unde confirmă împrumutul sumei de aproximativ 35 mii euro, iar în ședință, partea vătămată nu s-a prezentat pentru a explica referitor la aceste inadvertențe. In același context, fiind efectuată confruntarea cu inculpații, partea vătămată Guțu Artur a dat la fel explicații contradictorii referitor la originea pretinsei sume, astfel, în cadrul confruntării cu învinuitul Albu Andrei, partea vătămată Guțu Artur a indicat că a împurumutat banii dar fară a scrie recipise; în cadrul confruntării cu învinuitul Ursachi Andrian (f.d. 129 verso V. II), partea vătămată Guțu Artur a indicat că a declarat proveniența acestor bani la audiere, iar la audiere a indicat că pentru această sumă a scris o recipisă (f.d. 36 verso Voi. I); pentru ca ulterior, a refuzat să răspundă la întrebări în cadrul confruntării cu învinuitul Pascal Andrei (f.d. 131 verso Voi. II), fapt ce atestă contradicții și confuzia în declarațiilor părții vătămate Guțu Artur ce ține și de aspectul provenienței banilor și existenței acestor în locul indicat de el, și imposibilitatea înlăturării acestora prin prezența în ședință; - mai mult, se atestă contradicții esențiale în materialul probator și referitor la aspectul vizualizării sumei pretinse de 20 mii euro, de careva alte persoane, or, partea vătămată a declarat în cadrul confruntării cu învinuitul Ursachi Andrian (f.d. 129 verso V. II), că poate confirma soția sa că în acea seară avea bani la el, adică Guțu Irina, ultima a văzut că partea vătămată a luat bani dar personal nu a văzut cîți bani a luat de acasă. Se atestă contradicții în declarațiile celor doi soți, Guțu Artur și Guțu Irina, și referitor la destinația pertinsului automobil BMW X5, care se pretinde de partea vătămată că urma a fi procurat din Germania, primul indicînd în cadrul confruntării relevate (f.d. 129 verso V. II) că, automobilul urma să fie procurat pentru el, însă martorul Guțu Irina a indicat că automobiul trebuia să fie cumpărat în calitate de surpriză pentru ea, în condițiile în care banii erau împrumutați, și faptul dat nu a incomodat-o. Pe de altă parte, partea vătămată Guțu Artur nu a confirmat versiunea sa precum că ar fi achitat 15 mii euro avans pentru automobil, modul cum a trecut această sumă teritoriul vamal, în condițiile în care pentru suma de 10 mii euro a avut necesitatea ulterior de prezența martorului Gosudarev Denis pentru a-i trece teritoriul vamal, neclaritate reconfirmată și de lipsa vreunei probe ce ar confirma transmiterea unei astfel de sume notoriu mare; - contradicții neînlăturate în materialul probator administrat, se atestă și între declarațiile părții vătămate Guțu Artur și cele ale martorului Gosudarev Denis, care 10 au indicat că ultimul trebuia să vină din Germania cu automobilul cumpărat, scop în care ultimul urma să se deplaseze, în același timp martorul Gosudarev Denis declarînd că biletele elctronice le-au procurat tur-retur, fapt ce se confirmă și prin copia electronică primit pe poșta mobilă mail.ru, prezentat de partea acuzării (f.d. 204-205 Vol. III), în care se poate releva din limba engleză, acuzarea neprezentînd traducerea înscrisului, și cifrele ce atestă vizual rezervare sintagma departure: Frankfurt (traducere conform dicționarului - plecare), arrival: Chișinău (traducere conform dicționarului - sosire) și pentru a doua zi, adică data de 15.12.2014; - în această ordine de ideii ținem să menționăm că potrivit probei prezentate de către partea apărării: informația prezentată de la întreprinderea de stat Mod ATS A la data de 14.12.2013 nu au fost operată cursa aeriană cu itinerarul Chișinău - Frankfur na Main. Astfel proba respectivă încă odată vine să combată versiunea înaintată de Guțu Artur, ori conform declarațiilor acestuia date în cadrul urmării penale el urma să plece în Germania.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate de avocații inculpaților, considerându-le inadmisibile, fiind vădit neîntemeiat, menționând că recurenții nu sunt de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, temei ce nu este prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Iar recursul părții vătămate Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir să fie declarat inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir. Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive: Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Din actele dosarului, rezultă că partea dispozitivă a hotărîrii motivate a fost pronunțată la 17 aprilie 2019 în prezența procurorului, avocatului Lungu Vasile și a reprezentantului legal al părții vătămate Arseni Vladimir (f.d. 92, vol. V), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre termenul de atac al deciziei instanței de apel. La materialele cauzei penale există și recipisa care confirmă faptul că reprezentantului legal al părții vătămate Arseni Vladimir a primit copia deciziei motivate în cauza penală la data de 17.04.2019 (f.d. 126, vol. V). Prin urmare, Colegiul atestă că partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir, au declarat recurs ordinar împotriva hotărârii instanței de 11 apel la data de 22 mai 2019, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei de intrare a Secției documentare procesuală a cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție (f.d. 150, vol. V). În prezenta speță, Colegiul penal constată că, termenul de 30 de zile se calculează începând cu data de 18 aprilie 2019, ultima zi fiind data de 20 mai 2019, pe când recurenții, au depus recurs ordinar, la data de 22 mai 2019, după expirarea termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar. Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Totodată, Colegiul menționează că recursul depus de către partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir nu este motivat și nici argumentat conform prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Având ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar de către partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir, a fost depășit, impunându-se în consecință respingerea ca inadmisibil a recursului, or acesta este declarat peste termen. 7.1. Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Lungu Vasile în numele inculpaților Albu Andrei și Ursachi Andrian și de către avocatul Răcilă Vladimir în numele inculpatului Pascal Andrei. Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea soluției privind condamnarea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod penal și menținerea în vigoare a sentinței în această parte, pentru următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și menținerea sentinței, când apelul a fost greșit admis. Tot aici, urmează a fi reiterate și stipulările din art.434 Cod de procedură penală, unde este indicat că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de 12 Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. La caz, din textul recursurilor ordinare declarate de avocatul Lungu Vasile în numele inculpaților Albu Andrei și Ursachi Andrian și de către avocatul Răcilă Vladimir în numele inculpatului Pascal Andrei, se constată că recurenții, în esență, critică soluția adoptată de instanța de apel, în partea condamnării pe capătul de învinuire în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, din motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputată inculpaților pe acest capăt de acuzare. Pentru a putea aprecia temeinicia cererilor de recurs formulate de recurenți și ținând seama de natura erorilor de drept invocate, amintim că prima instanță a dispus condamnarea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. A fost încetat procesul penal, privind învinuirea lui Pascal Andrei, Ursachi Andrian Gheorghe și Albu Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin.(2) lit. a, b) Cod penal, din motivul intervenirii actului de amnistie. Au fost achitați inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute și sancționate la art. 186 alin. (5) Cod penal - pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. După care, prin decizia instanței de apel, sentința a fost casată, Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei au fost recunoscuți vinovați, în comiterea infracțiunii prevăzute la art.186 alin.(5) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat în mod solidar din contul lui Pascal Andrei, Albu Andrei, Ursachi Andrian în beneficiul părții vătămate Artur Guțu, echivalentul în lei MD a 20 000 euro, la momentul executării hotărîrii. Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile apărătorilor, Colegiul penal lărgit conchide că, judecând apelul, instanța neîntemeiat a dispus admiterea apelului declarat de către procurorul Harti Vladislav, cu casarea sentinței în partea achitării inculpaților pe art. 186 alin. (5) Cod penal. Or, soluția nominalizată nu este bazată pe materialele cauzei, altfel spus, argumentele instanței de apel, precum că vinovăția inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian, Albu Andrei a fost dovedită în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (5) Cod penal, iar personalitatea acestora susceptibilă sancționării, sunt vădit neîntemeiate, întrucât din partea descriptivă a sentinței rezultă că instanța de fond a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, just apreciind că, în speță, nu au fost stabilite în 13 ședința de judecată probe incontestabile a dovedirii faptului că inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei ar fi comis infracțiunea de la art. 186 alin. (5) Cod penal, anume furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari. Prin urmare, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul penal lărgit, este solidar cu concluziile primei instanțe de achitare pe acest capăt de învinuire în privința inculpaților. Se reține, că conform rechizitoriului inculpații sunt învinuiți și în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, anume furtul - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari, în aceia că inculpații, continuându-și acțiunile sale intenționate, după răpirea automobilului, împreună și de comun acord în timp ce se aflau în automobilul „Xxxxx” cu numerele de înmatriculare Xxxxx, răpit de ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din geanta bărbătească ce se afla în salonul automobilului dat, au sustras bani în sumă de 20 000 euro, ceea ce conform cursului valutar al BNM de la data comiterii infracțiunii constituia suma de 356 800 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, și cu banii sustrași au părăsit locul comiterii infracțiunii, însușind bunurile prin ce i-au cauzat părții vătămate Guțu Artur, un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. De asemenea, în actul de inculpare s-a invocat ca și circumstanțe ce țin de învinuirea cu privire la infracțiunea de răpire că, în automobil se aflau o geantă bărbătească în valoare de 2000 lei, în care se aflau bani în sumă de 20 020 euro, 100 zloți polonezi, 100 lei MD, 1000 ruble transnistrene, ceas de mână „GUR” în valoare de 10 000 lei, telefon mobil de model „Nokia Lumia” în care se afla cartela SIM Xxxxx în valoare totală de 10 000 lei, telefon mobil de model „Android” fără SIM în valoare de 5000 lei, laptop de model „ASUS” în valoare de 5000 lei, GPS- navigator de model „TOM TOM” în valoare de 5000 lei, taloane de benzină „Șerif” în cantitate de 500 litri de benzină și 500 litri de motorină în valoare de 13000 lei, 8 anvelope de iarnă „R-15” în valoare de 20 000 lei, o geantă de bagaj din material în valoare de 1000 lei, acte personale, pe numele cet. Guțu Artur. Colegiul penal lărgit reiterează că, existența sumei de bani în automobilul răpit de inculpați, și respectiv sustragerea sumei de 20000 euro de ultimii după răpirea automobilului, nu a fost dovedită prin probe pertinente, concludente și utile, apreciate în interconexiunea lor, ar dovedi învinuirea formulată. Inculpații Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei, în mod univoc au negat vizualizarea în automobil a sumei de bani indicate și sustragerea acesteia. Din materialele cauzei penale se atestă că această latură a învinuirii, este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate Guțu Artur, date la urmărirea penală, citite în ședință, conform cărora acesta a explicat că , „la momentul răpirii automobilului de către inculpați, în salonul acestuia a rămas inclusiv o geantă bărbătească în care 14 se aflau bani în sumă de 20 000 euro, bani pregătiți pentru procurarea automobilului de model „Xxxxx”, anul fabricării 2005, din Germania, iar în Germania urma să plece cu martorul Denis Gosudarev, cu care trebuia să treacă vama cîte 10 mii euro, în total 20 mii euro, iar ultimul trebuia să revină din Germania cu automobilul cumpărat, anterior a achitat suma de 15 mii euro arvună pentru automobil, dar confirmare nu are, aproximativ cu o lună jumătate în urmă a împrumutat suma de aproximativ 35 mii euro de la cet. Roșca Iurie, sumă pentru care a scris o recipisă”. Totodată, Colegiul menționează că instanța de apel, fără a administra noi probe, fără audierea părții vătămate, doar în baza declarațiilor acestuia date la urmărirea penală, care nu sunt ample, și nu sunt confirmate prin alte probe, fiind contradictorii în unele aspecte, și anume privind existența sumei de 20000 euro în automobil, examinînd apelul procurorului și audiind selectiv martorii, care nu au putut comunica nimic relevant la cazul dat, menținîndu-și declarațiile date în cadrul instanței de fond, astfel reinterpretarea nici de pe departe a probatoriului esențial pentru relevanța cazului, a casat sentința de achitare cu o nouă interpretare a faptelor și a condamnat inculpații în baza art.186 alin.(5) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit fiind solidar cu motivarea primei instanțe reiterează, că declarațiile părții vătămate Guțu Artur date la urmărirea penală cu privire la posesia sumei de bani de 20 000 euro, aflarea ei în automobilul răpit, în momentul răpirii acestuia sunt unilaterale, nu se confirmă prin alte probe concludente și pertinente, iar declarațiile martorilor audiați în prima instanță, fiind contradictorii, au fost apreciate conform art.101 Cod de procedură penală, inclusiv și probele scrise. Totodată, nici în instanța de apel n-au fost audiați careva martori noi, sau probe scrise ce ar confirma vinovăția inculpatului și ar combate constatările primei instanțe de achitare a inculpaților. Astfel, într-adevăr s-a constatat existența unor dubii serioase privind existența sumei de bani de 20000 euro în automobilul răpit, or, din declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și în prima instanță rezultă, că aceștia cunosc din spusele părții vătămate, care n-a comunicat din start despre aceasta, povestind la început despre răpirea automobilului, ulterior povestind, că în automobil se afla și suma de 20000 euro, motivare amplă găsim în sentința primei instanțe la pag.90-91 vol.IV, concluzii, care corespund circumstanțelor cauzei și probelor analizate conform art.101 Cod de procedură penală. La fel, prima instanță întemeiat a constatat dubii esențiale, reieșind și din contradicțiile relevate din materialul probator referitor la sursa pretinsei sume de 20 mii euro, invocată de partea vătămată ca fiind în automobil, or, partea vătămată a indicat că banii i-a împrumutat de la martorul Roșca Iurie, aproximativ 35 mii euro dintre care 15 mii a achitat avans pentru automobilul din Germania, fără a primi 15 recipisă, iar 20000 erau în mașină, or, din înscrisurile prezentate de partea apărării - copiile materialelor dosarului civil (f.d.151-159, Vol. III), se atestă că, poziția părții vătămate pe dosarul civil a fost că de ultimul a fost perfectată o recipisă dar a fost aruncată la gunoi deoarece nu-i conveneau condițiile, poziție care este contrară celei expuse în cadrul audierii la faza urmăririi penale pe dosarul penal, unde confirmă împrumutul sumei de aproximativ 35 mii euro, iar în ședință, partea vătămată nu s- a prezentat pentru a explica referitor la aceste divergențe. În același context, întemeiat au fost reținute de prima instanță și confruntările părții vătămate cu inculpații, în procesul cărora partea vătămată Guțu Artur la fel a dat declarații contradictorii referitor la originea pretinsei sume, astfel, în cadrul confruntării cu învinuitul Albu Andrei, partea vătămată Guțu Artur a indicat că a împrumutat banii dar fără a scrie recipise; în cadrul confruntării cu învinuitul Ursachi Andrian (f.d.129 verso V. II), partea vătămată Guțu Artur a indicat că a declarat proveniența acestor bani la audiere, iar la audiere a indicat că pentru această sumă a scris o recipisă (f.d. 36 verso Vol. I); pentru ca ulterior, să refuze să răspundă la întrebări în cadrul confruntării cu învinuitul Pascal Andrei (f. d. 131 verso Vol. II), fapt ce atestă contradicții și confuzia în declarațiile părții vătămate Guțu Artur ce ține și de aspectul provenienței banilor și existenței acestor în locul indicat de el, și imposibilitatea înlăturării acestora în cadrul judecării cauzei. Mai mult, se atestă contradicții esențiale în materialul probator și referitor la aspectul vizualizării sumei pretinse de 20 mii euro, de careva alte persoane, or, partea vătămată a declarat în cadrul confruntării cu învinuitul Ursachi Andrian (f.d.129 verso V. II), că poate confirma soția sa că în acea seară avea bani la el, adică Guțu Irina, ultima a văzut că partea vătămată a luat bani dar personal nu a văzut cîți bani a luat de acasă. Se atestă contradicții în declarațiile celor doi soți, Guțu Artur și Guțu Irina, și referitor la destinația pretinsului automobil Xxxxx, care se pretinde de partea vătămată că urma a fi procurat din Germania, primul indicînd în cadrul confruntării relevate (f.d. 129 verso V. II) că, automobilul urma să fie procurat pentru el, însă martorul Guțu Irina a indicat că automobilul trebuia să fie cumpărat în calitate de surpriză pentru ea, în condițiile în care banii erau împrumutați, și faptul dat nu a incomodat-o. Pe de altă parte, partea vătămată Guțu Artur nu a confirmat versiunea sa precum că ar fi achitat 15 mii euro avans pentru automobil, modul cum a trecut această sumă teritoriul vamal, în condițiile în care pentru suma de 10 mii euro a avut necesitatea ulterior de prezența martorului Gosudarev Denis pentru a-i trece teritoriul vamal, neclaritate reconfirmată și de lipsa vreunei probe ce ar confirma transmiterea unei astfel de sume notoriu mare. Contradicții neînlăturate în materialul probator administrat, se atestă și între declarațiile părții vătămate Guțu Artur și cele ale martorului Gosudarev Denis, care au indicat că ultimul trebuia să vină din Germania cu automobilul cumpărat, scop în care ultimul urma să se deplaseze, în același timp martorul Gosudarev Denis 16 declarînd că biletele electronice le-au procurat tur-retur, fapt ce se confirmă și prin copia electronică primit pe poșta mobilă mail.ru, prezentată de partea acuzării (f.d. 204-205 Vol. III), în care se poate releva din limba engleză, acuzarea neprezentînd traducerea înscrisului, și cifrele ce atestă vizual rezervare sintagma departure: Frankfurt (traducere conform dicționarului - plecare), arrival: Chișinău (traducere conform dicționarului - sosire) și pentru a doua zi, adică data de 15.12.2014. În această ordine de ideii , Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit probei prezentate de către partea apărării: informația prezentată de la întreprinderea de stat Mod ATS A la data de 14.12.2013 nu au fost operată cursa aeriană cu itinerarul Chișinău - Frankfurt na Main. Astfel proba respectivă încă odată vine să combată versiunea înaintată de Guțu Artur, or conform declarațiilor acestuia date în cadrul urmării penale el urma să plece în Germania, astfel sentința primei instanțe este motivată, fiind analizate și întemeiat respinse toate probele prezentate de acuzare în vederea susținerii învinuirii, iar instanța de apel, adoptînd o soluție de condamnare nu și-a motivat soluția, n-a combătut toate constatările primei instanțe, n-a înlăturat toate dubiile privind nevinovăția inculpaților. Se reține, că potrivit alin.(3) art.8 Cod de procedură penală concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Relevant speței în cauză instanța de recurs ordinar menționează practica CEDO, care a statuat că art. 6 alin. 2 CEDO, cere ca sarcina probațiunii să aparțină acuzării, iar impunerea acuzatului de a-și proba nevinovăția, în general, constituie o violare a prezumției nevinovpției (Hotărîrea în cauza Barbera vs Spania din 06 decembrie 1988), or în speță, faptul infracțiunii și a vinovăției inculpaților nu este probat incontestabil, existînd numeroase contradicții și divergențe în materialul probator. Astfel, se reține ca întemeiate motivele recurenților invocate în recursuri, precum că apelul procurorului a fost greșit admis, or sentința primei instanțe este legală și întemeiată. În atare situație, reieșind din cele relatate, Colegiul penal lărgit statuează asupra faptului că în cauza supusă judecării, la etapa examinării apelului instanța a admis erorile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală și neîntemeiat a dispus condamnarea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod penal. La fel, Colegiul menționează că odată ce instanța de recurs ordinar menține achitarea inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, se concluzionează că soluția primei instanțe în privința acțiunii civile de neîncasare în mod solidar din contul acestora în beneficiul părții vătămate Guțu Artur echivalentul în lei MD a sumei de 20000 euro, la fel urmează 17 a fi menținută ca fiind legală. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră, că recursurile avocatului Lungu Vasile în numele inculpaților Albu Andrei și Ursachi Andrian, și a avocatului Răcilă Vladimir în numele inculpatului Pascal Andrei, urmează a fi admise cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2019 tot ce ține de învinuirea pe art. 186 alin (5) Cod penal ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 octombrie 2016, în această parte, în privința lui Pascal Andrei Xxxxx, Ursachi Andrian Xxxxx și Albu Andrei Xxxxx. 7. În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată Guțu Artur și reprezentantul acestuia, Arseni Vladimir. Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Lungu Vasile în numele inculpaților Albu Andrei și Ursachi Andrian, de către avocatul Răcilă Vladimir în numele inculpatului Pascal Andrei, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2019, în partea condamnării inculpaților Pascal Andrei, Ursachi Andrian și Albu Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, în cauza penală privindu-i pe Pascal Andrei Xxxxx, Ursachi Andrian Xxxxx și Albu Andrei Xxxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 octombrie 2016 în această parte. În rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Pascal Andrei Xxxxx, Ursachi Andrian Xxxxx și Albu Andrei Xxxxx, urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința lor nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe altă cauză sau aceștia nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 18