1ra-1084/2019 — art. 187 alin.2 lit. b, d, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 12 iulie 2018, Agachi Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza de art.187 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, iar conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpatului a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani. Tot, prin aceeași sentință a fost condamnat și Aghenie Ștefan, hotărârea în privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă. Totodată, prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Stratan Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, din motivul împăcării părților, absolvindu-l pe inculpat de răspunderea penală, în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Stratan Alexandru, Agachi Sergiu și Aghenie Ștefan având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane și obținerii unui profit material la 25 iunie 2016, aproximativ ora 21.00 aflându-se la stația Peco „Petrom” situată pe str. Alexandru cel Bun din or. Călărași, cei trei, dispunând de informație precum că la stâna situată în extravilanul or. Călărași, regiunea „Podiș” se afla ovine ce aparțin cet. Efros Ion au inițiat un plan de a sustrage împreună o ovină pentru a pregăti frigărui. Ulterior, în vederea realizării scopului infracțional, de comun acord și prin înțelegere prealabilă – în noaptea de 25 iunie 2016, aproximativ ora 23.30, cu autovehiculele lor de model „Mercedes” de la stația Peco „Petrom” situată pe str. Alexandru cel Bun din or. Călărași s-au deplasat pe teritoriul stânei situate în extravilanul or. Călărași, regiunea „Podiș”, unde observându-l pe ciobanul Bordei Ion l-au amenințat cu aplicarea violenței solicitându-i să le predea lor un ied. Bordei Ion a refuzat și a încercat să le explice că ovinele și caprinele din stână nu-i aparțin, atunci Agachi Sergiu împreună cu Aghenie Ștefan continuându-și acțiunile lor infracționale urmărind același scop de cupiditate l-au amenințat pe Bordei Ion cu aplicarea violenței și au pătruns în ocolul stânei de unde au sustras în mod deschis un ied (caprină) de culoare albă cu vârsta de aproximativ 6 luni – la prețul de 800 lei, ce aparținea lui Efros Ion, l-au însușit punându-l în portbagajul automobilului și au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i pârții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 800 lei și părții vătămate Bordei Ion suferințe psihice.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Agachi Sergiu, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea sa, pe motiv că nu sunt întrunite elementele laturii obiective și subiective a infracțiunii de jaf. În argumentarea apelului a menționat că, prima instanță eronat a reținut că din probele acumulate și prezentate de partea acuzării, s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Agachi Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal. Concluzia instanței precum că inculpatul Agahi Sergiu a săvârșit infracțiunea incriminată, este eronată deoarece instanța își întemeiază concluzia prin probe ce invocă circumstanțe din auzite și anume: declarațiile părții vătămate Efros Ion și a martorului Medvedev Dumitru, care declară că cunosc circumstanțele cauzei din auzite..., iar această situație este inadmisibilă pentru justa soluționare a cauzei penale. Declarațiile părții vătămate Efros Ion Sergiu și a martorilor Medvedev Dumitru și Calancea Ion precum că trei persoane de gen masculin au cerut ciobanului Bordei Ion o iadă, este combătută prin declarațiile date de însăși partea vătămată Bordei Ion și cele a martorului ocular Roșea Nelea și care în fața instanței de fond a declarat: „Agachi nu a coborât din mașină sa, care era parcată în fața mașinii în care se afla ea. Nu a auzit ceartă sau ton ridicat între băieți și cioban nu știe ce au vorbit nu a 2 auzit. Nu a văzut nici o bătaie sau că cineva ar fi fost amenințat. Confirmă cu certitudine că Agachi Sergiu nu a coborât din automobilul care se afla în fata sa”. Instanța eronat a pus la baza sentinței doar declarațiile martorului Calancea Ion, care nu s-a prezentat în ședința de judecată și apreciază critic declarațiile pârtii vătămată Bordei Ion care a indicat că nici un inculpat nu l-a agresat sau amenințat, iar Agachi Sergiu nici nu s-a coborât din mașină. Aceste probe oferă credibilitate declarațiilor inculpatului Agachi Sergiu, deoarece acestea se confirmă prin declarațiile părții vătămate Bordei Ion și prin declarațiile inculpaților Stratan Alexandru și Aghenie Ștefan, care au recunoscut parțial fapta și au declarat că Agachi Sergiu nu a participat la fapta comisă de ei, precum și prin declarațiile martorului Roșea Nelea, care a confirmat că Agachi Sergiu nu a participat la fapta dată, a stat în automobil și nu a văzut ce s-a întâmplat afară la stână. A mai invocat că sentința instanței de fond este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate Efros Ion Sergiu și a martorilor Medvedev Dumitru și Calancea Ion care nu au fost martori oculari și declară din auzite, în consecință fiind eronat interpretate declarațiile inculpatului Agachi Sergiu, dar și a inculpaților Aghenie Ștefan și Stratan Alexandru, declarațiile părții vătămate Bordei Ion și a martorului Roșea Nelea care au negat comiterea infracțiunii imputate de către Agachi Sergiu, iar instanța de fond nu le-a apreciat pe acestea în coroborare cu probele administrate la dosar, care în opinia apărării dovedesc nevinovăția inculpatului Agachi Sergiu. Prima instanță nu a intrat în esența probatoriului, în partea ce tine de semnele constitutive obiective și subiective care califică fiecare faptă așa - numită infracțională în limitele unei componențe de infracțiuni distincte și pe această cale a emis o hotărâre ilegală. Latura obiectivă a infracțiunii de jaf constă în acțiuni de luare ilegală și gratuită, iar latura subiectivă se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, la calificarea este obligatoriu stabilirea scopului special - a scopului de cupiditate, scop ce nu este relevant la speța dată, deoarece inculpatul Agachi Sergiu nu a sustras în mod deschis nici un animal de la stână, nu a urmărit scopul de cupiditate, mai mult, acesta nici nu s-a dat jos din mașină, nu a cunoscut intenția colegilor săi, aceștia comunicându-i că merg să cumpere o iadă ca să facă frigărui. De asemenea, afirmă că probele administrate nu indică direct la vinovăția inculpatului, acestea fiind doar presupuneri care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că concluzionând vinovăția inculpatului Agachi Sergiu în comiterea faptei imputate, instanța corect a statuat la baza sentinței de condamnare cumulul de probe administrate la faza urmăririi penale, ce au servit obiect de cercetare în instanța de fond, cu expunerea lor detaliată în conținutul sentinței de condamnare. 3 Constatând ca fiind corect dovedită de către instanța de fond vinovăția inculpatului Agachi Sergiu în comiterea jafului, instanța de apel a acordat o apreciere critică argumentelor formulate de apelant referitor la lipsa probatoriului în acest sens, ce contravin împrejurărilor faptice a cauzei, urmărind doar un singur scop de a evita răspunderea și respectiv pedeapsa penală, versiunea că inculpatul Agachi Sergiu nu ar fi participat la fapta dată, a stat în automobil și nu a văzut ce s-a întâmplat afară la stână, fiind absolut controversă probelor administrate pe caz ce sunt suficiente în sprijinul învinuirii aduse. În acest context, instanța de apel a menționat că argumentele invocate de apelant referitor la lipsa bazei probante ce ar demonstra vinovăția inculpatului Agachi Sergiu, este lipsită de temei real, venind în contradicție cu aspectele faptice ale cauzei, or probele cauzei penale denotă cu certitudine vinovăția acestuia în fapta imputată, fiind lipsa oricăror îndoieli referitor la veridicitatea declarațiilor depuse de părțile vătămate și martorii acuzării, audiați pe caz, ținând cont de consecutivitatea lor și coroborarea cu restul probelor dobândite, ce nu au stârnit nici o obiecție din partea apărării la etapa urmăririi penale și la finele ei. De asemenea, instanța de apel a reținu că partea acuzării a adus probe directe care dovedesc nemijlocit vinovăție inculpatului și acestea nu trezesc îndoieli, dar dimpotrivă, combat afirmațiile date de inculpat, precum că nu dânsul ar fi participat la fapta imputată, din care motiv instanța de apel just le-a respins. În urma examinării apelului depus asupra sentinței, instanța de apel a considerat corectă și întemeiată soluția primei instanțe, atât sub aspect de fapt și de drept, cât și în latura individualizării pedepsei penale. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatului instanța a acordat deplină eficientă dispozițiilor art.art.7, 61, 75, 90 Cod penal, a ținut cont de scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, de personalitatea acestuia, ajungând la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatei este posibilă fără izolare de societate, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune.

Nefiind de acord cu soluțiile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, inculpatul Agachi Sergiu cu avocatul acestuia, Țurcan – Donțu Arina, au declarat recurs ordinar, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul sa fie achitat. În susținerea recursului recurenții indică aceleași motive ca și în apelul declarat de inculpatul Agachi Sergiu, care au fost expuse în pct.3 al prezentei decizii, cererea de recurs ordinar fiind de fapt o copiere a celei de apel.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru 4 inadmisibilitatea recursului declarat, deoarece recurenți își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea pârților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 6), 8) și 12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct.5 al prezentei 5 decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Agachi Sergiu în baza art.187 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora. În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Mai mult, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel că, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții, este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Cu referire la motivele recursului, prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în speța dată, în situația în care inculpatul nu recunoaște vinovăție în comiterea infracțiunii ce i se incriminează, invocarea acestei erori, care prevede că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” este lipsită de logică, dar și neîntemeiată, deoarece recursul nu conține o motivare sub acest aspect, nefiind indicată norma penală în baza căreia urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului, iar potrivit prevederilor art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală și motivelor expuse de către recurent. În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel nu este afectată de erori de drept invocate de recurenți, prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a 6 respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Agachi Sergiu cu avocatul acestuia, Țurcan – Donțu Arina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Agachi Sergiu xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 7