1ra-1084/2019 — art. 187 alin.2 lit. b, d, e, f CP

1ra-1084/2019 — art. 187 alin.2 lit. b, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1084/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Agachi Sergiu cu avocatul acestuia, Țurcan – Donțu Arina, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 12 iulie 2018 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Agachi Sergiu xxxx, născut la xx xx xxxx,

originar și domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.12.2016 – 12.07.2018;

Instanța de apel: 02.08.2018 – 22.01.2019;

Instanța de recurs: 18.04.2019– 17.07.2019.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza de art.187 alin.(2) lit. b), d), e),

f) Cod penal, la 5 ani închisoare, iar conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite inculpatului a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani.

Tot, prin aceeași sentință a fost condamnat și Aghenie Ștefan, hotărârea în

privința căruia cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

Totodată, prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui

Stratan Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d), e),

f) Cod penal, din motivul împăcării părților, absolvindu-l pe inculpat de răspunderea

penală, în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

1

Agachi Sergiu și Aghenie Ștefan având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane și obținerii unui profit material la 25 iunie 2016, aproximativ ora 21.00

aflându-se la stația Peco „Petrom” situată pe str. Alexandru cel Bun din or. Călărași,

cei trei, dispunând de informație precum că la stâna situată în extravilanul or. Călărași,

regiunea „Podiș” se afla ovine ce aparțin cet. Efros Ion au inițiat un plan de a sustrage

împreună o ovină pentru a pregăti frigărui.

Ulterior, în vederea realizării scopului infracțional, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă – în noaptea de 25 iunie 2016, aproximativ ora 23.30, cu

autovehiculele lor de model „Mercedes” de la stația Peco „Petrom” situată pe str.

Alexandru cel Bun din or. Călărași s-au deplasat pe teritoriul stânei situate în

extravilanul or. Călărași, regiunea „Podiș”, unde observându-l pe ciobanul Bordei Ion

l-au amenințat cu aplicarea violenței solicitându-i să le predea lor un ied. Bordei Ion a

refuzat și a încercat să le explice că ovinele și caprinele din stână nu-i aparțin, atunci

Agachi Sergiu împreună cu Aghenie Ștefan continuându-și acțiunile lor infracționale

urmărind același scop de cupiditate l-au amenințat pe Bordei Ion cu aplicarea violenței

și au pătruns în ocolul stânei de unde au sustras în mod deschis un ied (caprină) de

culoare albă cu vârsta de aproximativ 6 luni – la prețul de 800 lei, ce aparținea lui

Efros Ion, l-au însușit punându-l în portbagajul automobilului și au părăsit locul

comiterii infracțiunii, cauzându-i pârții vătămate o daună materială în proporții

considerabile în sumă totală de 800 lei și părții vătămate Bordei Ion suferințe psihice.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea sa, pe motiv că nu sunt întrunite

elementele laturii obiective și subiective a infracțiunii de jaf.

În argumentarea apelului a menționat că, prima instanță eronat a reținut că din

probele acumulate și prezentate de partea acuzării, s-a dovedit cu certitudine vinovăția

inculpatului Agachi Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.

b), d), e), f) Cod penal.

Concluzia instanței precum că inculpatul Agahi Sergiu a săvârșit infracțiunea

incriminată, este eronată deoarece instanța își întemeiază concluzia prin probe ce

invocă circumstanțe din auzite și anume: declarațiile părții vătămate Efros Ion și a

martorului Medvedev Dumitru, care declară că cunosc circumstanțele cauzei din

auzite..., iar această situație este inadmisibilă pentru justa soluționare a cauzei penale.

Declarațiile părții vătămate Efros Ion Sergiu și a martorilor Medvedev Dumitru și

Calancea Ion precum că trei persoane de gen masculin au cerut ciobanului Bordei Ion

o iadă, este combătută prin declarațiile date de însăși partea vătămată Bordei Ion și

cele a martorului ocular Roșea Nelea și care în fața instanței de fond a declarat:

„Agachi nu a coborât din mașină sa, care era parcată în fața mașinii în care se afla

ea. Nu a auzit ceartă sau ton ridicat între băieți și cioban nu știe ce au vorbit nu a

2

auzit. Nu a văzut nici o bătaie sau că cineva ar fi fost amenințat. Confirmă cu

certitudine că Agachi Sergiu nu a coborât din automobilul care se afla în fata sa”.

Instanța eronat a pus la baza sentinței doar declarațiile martorului Calancea Ion,

care nu s-a prezentat în ședința de judecată și apreciază critic declarațiile pârtii

vătămată Bordei Ion care a indicat că nici un inculpat nu l-a agresat sau amenințat, iar

Agachi Sergiu nici nu s-a coborât din mașină. Aceste probe oferă credibilitate

declarațiilor inculpatului Agachi Sergiu, deoarece acestea se confirmă prin declarațiile

părții vătămate Bordei Ion și prin declarațiile inculpaților Stratan Alexandru și

Aghenie Ștefan, care au recunoscut parțial fapta și au declarat că Agachi Sergiu nu a

participat la fapta comisă de ei, precum și prin declarațiile martorului Roșea Nelea,

care a confirmat că Agachi Sergiu nu a participat la fapta dată, a stat în automobil și

nu a văzut ce s-a întâmplat afară la stână.

A mai invocat că sentința instanței de fond este bazată exclusiv pe declarațiile

părții vătămate Efros Ion Sergiu și a martorilor Medvedev Dumitru și Calancea Ion

care nu au fost martori oculari și declară din auzite, în consecință fiind eronat

interpretate declarațiile inculpatului Agachi Sergiu, dar și a inculpaților Aghenie

Ștefan și Stratan Alexandru, declarațiile părții vătămate Bordei Ion și a martorului

Roșea Nelea care au negat comiterea infracțiunii imputate de către Agachi Sergiu, iar

instanța de fond nu le-a apreciat pe acestea în coroborare cu probele administrate la

dosar, care în opinia apărării dovedesc nevinovăția inculpatului Agachi Sergiu.

Prima instanță nu a intrat în esența probatoriului, în partea ce tine de semnele

constitutive obiective și subiective care califică fiecare faptă așa - numită infracțională

în limitele unei componențe de infracțiuni distincte și pe această cale a emis o hotărâre

ilegală. Latura obiectivă a infracțiunii de jaf constă în acțiuni de luare ilegală și

gratuită, iar latura subiectivă se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție

directă, la calificarea este obligatoriu stabilirea scopului special - a scopului de

cupiditate, scop ce nu este relevant la speța dată, deoarece inculpatul Agachi Sergiu

nu a sustras în mod deschis nici un animal de la stână, nu a urmărit scopul de

cupiditate, mai mult, acesta nici nu s-a dat jos din mașină, nu a cunoscut intenția

colegilor săi, aceștia comunicându-i că merg să cumpere o iadă ca să facă frigărui.

De asemenea, afirmă că probele administrate nu indică direct la vinovăția

inculpatului, acestea fiind doar presupuneri care nu pot fi puse la baza unei sentințe de

condamnare.

apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

vinovăția inculpatului Agachi Sergiu în comiterea faptei imputate, instanța corect a

statuat la baza sentinței de condamnare cumulul de probe administrate la faza

urmăririi penale, ce au servit obiect de cercetare în instanța de fond, cu expunerea lor

detaliată în conținutul sentinței de condamnare.

3

Constatând ca fiind corect dovedită de către instanța de fond vinovăția

inculpatului Agachi Sergiu în comiterea jafului, instanța de apel a acordat o apreciere

critică argumentelor formulate de apelant referitor la lipsa probatoriului în acest sens,

ce contravin împrejurărilor faptice a cauzei, urmărind doar un singur scop de a evita

răspunderea și respectiv pedeapsa penală, versiunea că inculpatul Agachi Sergiu nu ar

fi participat la fapta dată, a stat în automobil și nu a văzut ce s-a întâmplat afară la

stână, fiind absolut controversă probelor administrate pe caz ce sunt suficiente în

sprijinul învinuirii aduse.

În acest context, instanța de apel a menționat că argumentele invocate de apelant

referitor la lipsa bazei probante ce ar demonstra vinovăția inculpatului Agachi Sergiu,

este lipsită de temei real, venind în contradicție cu aspectele faptice ale cauzei, or

probele cauzei penale denotă cu certitudine vinovăția acestuia în fapta imputată, fiind

lipsa oricăror îndoieli referitor la veridicitatea declarațiilor depuse de părțile vătămate

și martorii acuzării, audiați pe caz, ținând cont de consecutivitatea lor și coroborarea

cu restul probelor dobândite, ce nu au stârnit nici o obiecție din partea apărării la etapa

urmăririi penale și la finele ei.

De asemenea, instanța de apel a reținu că partea acuzării a adus probe directe care

dovedesc nemijlocit vinovăție inculpatului și acestea nu trezesc îndoieli, dar

dimpotrivă, combat afirmațiile date de inculpat, precum că nu dânsul ar fi participat la

fapta imputată, din care motiv instanța de apel just le-a respins.

În urma examinării apelului depus asupra sentinței, instanța de apel a considerat

corectă și întemeiată soluția primei instanțe, atât sub aspect de fapt și de drept, cât și

în latura individualizării pedepsei penale.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatului instanța a

acordat deplină eficientă dispozițiilor art.art.7, 61, 75, 90 Cod penal, a ținut cont de

scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corectarea condamnatului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, de personalitatea acestuia, ajungând la concluzia că, corectarea și

reeducarea inculpatei este posibilă fără izolare de societate, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o

perioadă de probațiune.

inculpatul Agachi Sergiu cu avocatul acestuia, Țurcan – Donțu Arina, au declarat

recurs ordinar, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul sa fie achitat.

În susținerea recursului recurenții indică aceleași motive ca și în apelul declarat

de inculpatul Agachi Sergiu, care au fost expuse în pct.3 al prezentei decizii, cererea

de recurs ordinar fiind de fapt o copiere a celei de apel.

pct.11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care a pledat pentru

4

inadmisibilitatea recursului declarat, deoarece recurenți își motivează recursul prin

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a

probelor nu se conțin în temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond doar

în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea pârților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în

calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 6), 8) și 12) alin.(1) al

art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii și faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct.5 al prezentei

5

decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o

concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Agachi Sergiu în

baza art.187 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile

inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară

repetarea acestora.

În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

Mai mult, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar. Astfel că, aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții, este o

competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei

de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, astfel

invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de

suport legal.

Cu referire la motivele recursului, prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în speța dată, în situația în

care inculpatul nu recunoaște vinovăție în comiterea infracțiunii ce i se incriminează,

invocarea acestei erori, care prevede că „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită” este lipsită de logică, dar și neîntemeiată, deoarece recursul nu conține o

motivare sub acest aspect, nefiind indicată norma penală în baza căreia urmau a fi

încadrate acțiunile inculpatului, iar potrivit prevederilor art.427 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art.427 Cod de procedură penală și motivelor expuse de către recurent.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel nu

este afectată de erori de drept invocate de recurenți, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.

6), 8) și 12) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

6

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură

penală, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a

fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Agachi Sergiu cu

avocatul acestuia, Țurcan – Donțu Arina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Agachi Sergiu

xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

7