1ra-627/2019 — art. 327 alin. 2 lit. b; 42, 332 alin. 2 lit. b CP

1ra-627/2019 — art. 327 alin. 2 lit. b; 42, 332 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-627/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Moraru Constantin, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Scurtu Constantin XXX, născut la

XXX, originar și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal la amendă

în mărime de 750 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în organele administrației publice pe un termen de 3 ani.

Procesul penal intentat în privința lui Scurtu Constantin în baza art.42, 332

alin.(2) lit.b) Cod penal a fost încetat, pe motivul existenței circumstanțelor care exclud

tragerea la răspundere penală.

deținând funcția de primar al s. Rădeni, r-nul Călărași, fiind persoană cu funcții de

demnitate publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal, știind cu

certitudine că cotele-părți valorice ale locuitorilor s. Rădeni, r-nul Călărași nu au fost

repartizate între locuitori, că nu au avut loc adunări cu locuitorii s. Rădeni referitor la

repartizarea cotelor valorice și că nu au fost întocmite documente referitoare la

repartizarea cotelor valorice, și că toate documentele privind privatizarea bunurilor

fostului sovhoz-zavod „Rădeni” se păstrează în localul primăriei, având acces liber la

documentele menționate, a organizat falsificarea proceselor-verbale ale adunării unui

grup de cetățeni nedeterminanți, datat cu anul 2002, precum că chipurile cetățenilor

menționați le-a fost repartizată în natură cota-parte valorică în construcții, date care nu

corespund adevărului, și anume lui Scurtu Veronica și Scurtu Tudor - a câte 50% cota-

parte valorică din construcția hidrotehnică - barajul bazinului acvatic „Ichel”, lui Sajin

Ivan - 35%, Jardan Ana - 50% și Sajin Tamara - 15% cotă-parte valorică din

construcția hidrotehnică - barajul bazinului acvatic „Valea Părului”, persoane care sunt

rude cu Scurtu Constantin.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Scurtu Constantin a comis infracțiunea

1

prevăzută de art.42, 332 alin.(2) lit.b) Cod penal - organizarea înscrierii de către o

persoană cu funcție de demnitate publică în documentele oficiale a unor date vădit

false, săvârșite din interes material.

Tot el, în toamna anului 2010, deținând funcția de primar al s. Rădeni, r-nul

Călărași, fiind persoană cu funcții de demnitate publică, folosind intenționat situația de

serviciu în interes personal, știind cu certitudine că cotele-părți valorice ale locuitorilor

s. Rădeni, r-nul Călărași nu au fost repartizate între locuitori, că nu au avut loc adunări

cu locuitorii s. Rădeni, referitor la repartizarea cotelor valorice și că toate documentele

privind privatizarea bunurilor fostului sovhoz-zavod „Rădeni” se păstrează în localul

primăriei, având acces liber la documentele menționate, a utilizat procesele-verbale

falsificate ale adunării unui grup de cetățeni nedeterminanți, datat cu anul 2002, care

nu corespund adevărului, precum că chipurile cetățenilor menționați le-a fost

repartizată în natură cota-parte valorică în construcții, și anume lui Scurtu Veronica și

Scurtu Tudor - a câte 50% cotă-parte valorică din construcția hidrotehnică - Scurtu

iazului acvatic „Ichel”, lui Sajin Ivan - 35%, Jardan Ana - 50% și Sajin Tamara - 15%

cotă-parte valorică din construcția hidrotehnică - barajul bazinului acvatic „Valea

Părului”, persoane care sunt rude cu Scurtu Constantin și folosindu-se de încrederea

acordată de cotași care i-au încredințat prin procură dreptul de a dispune de cota

valorică după bunul plac, a încheiat cu soția sa Scurtu Rodica contracte de vânzare-

cumpărare, intrând în posesia bunurilor imobile menționate – barajele iazurilor „Ichel”

și „Valea Părului”, fiind astfel cauzate daune în proporții considerabile intereselor

ocrotite de lege ale Primăriei s. Rădenii, r-nul Călărași, manifestată prin privarea de

dreptul de repartizare, administrare și gestionare a bunurilor acvatice menționate.

Prin acțiunile sale intenționate Scurtu Constantin a comis infracțiunea prevăzută

de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal - folosirea intenționată de către o persoană cu

funcție de demnitate publică a situației de serviciu, în interes material și în alte interese

personale, dacă acestea au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

Tot el, în toamna anului 2010, deținând funcția de primar al s. Rădeni, r-nul

Călărași, fiind persoană cu funcții de demnitate publică, folosind intenționat situația de

serviciu în interes personal, știind cu certitudine că cotele părți valorice ale locuitorilor

s. Rădeni, r-nul Călărași nu au fost repartizate între locuitori, că nu au avut loc adunări

cu locuitorii s. Rădeni referitor la repartizarea cotelor valorice și că nu au fost

întocmite documente referitoare la repartizarea cotelor valorice, și că toate

documentele privind privatizarea bunurilor fostului sovhoz-zavod „Rădeni” se

păstrează în localul primăriei, având acces liber la documentele menționate, a organizat

falsificarea proceselor-verbale al adunării unui grup de cetățeni nedeterminați, datat cu

anul 2002, precum că chipurile cetățenilor menționați le-a fost repartizată în natură

cota-valorică în construcții, date care nu corespund adevărului, și anume lui Andronic

Evghenia 13% cotă-parte valorică din atelierul de construcții de pe teritoriul fostei

brigăzi de tractoare din s. Rădeni, lui Andrei Ion 4%, lui Andrei Iulia 3%, lui Alexa

Maria 3%, lui Cibotari Maria 22%, lui Onța Irina 8%, lui Morari Tamara 6%, lui Rusu

Nina 6%, lui Pălitu Ion 3%, lui Tihon Axenia 5%, lui Subțirel Ion 3%, și folosindu-se

de încrederea acordată de cotași care i-au încredințat prin procură dreptul de a dispune

de cota valorică după bunul plac, a încheiat cu soția sa Scurtu Rodica contracte de

vânzare-cumpărare, intrând astfel în posesia bunului imobil menționat, fiindu-i cauzate

Primăriei s. Rădeni, r-nul Călărași daune în proporții considerabile, manifestate prin

privarea de dreptul de repartizare, administrare și gestionare a atelierului menționat.

2

Prin acțiunile sale intenționate Scurtu Constantin a comis infracțiunea prevăzută

de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal - folosirea intenționată de către o persoană cu

funcție de demnitate publică a situației de serviciu, în interes material și în alte interese

personale, dacă acestea au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice.

Mihaila Constantin în numele inculpatului și inculpatul, care au solicitat casarea

acesteia în partea recunoașterii vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal, rejudecarea cauzei în partea casată și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să fie dispusă achitarea lui Scurtu Constantin, invocând că instanța eronat l-a

recunoscut vinovat de comiterea respectivei infracțiuni aplicându-i, totodată, o

pedeapsă prea aspră; - instanța nu a ținut cont de faptul că prevederile art.123 și 327

alin.(2) lit.b) Cod penal, în vigoare la data săvârșirii presupusei infracțiuni, au fost

modificată prin Legea nr.245 din 02.12.2011; - instanța nu a ținut cont de prevederile

art.8 Cod penal; - lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate; - instanța

a examinat arbitrar probele și circumstanțele cauzei;

3.1. La data de 20 martie 2017, avocatul Mihaila Constantin în numele

inculpatului a depus apel suplimentar, în care a precizat că nu este întocmit un Plan

cadastral al terenului subacvatic al iazul „Valea părului”, iar în lipsa Pașaportului

iazului și al Extrasului din Cadastrul de stat al apelor, nu este posibilă identificarea

bunului acvatic, precum nici determinarea valorii lui la calificare, conform criteriilor

de clasificare a pagubei în proporții considerabile sau altfel; - în acest sens, procurorul

urma să anexeze la dosar un Raport de evaluare; - în cauza penală de față nu este

probat prin probe verosimile, pertinente și admisibile daunele în proporții

considerabile, iar acest fapt face ilegală încadrarea acțiunilor inculpatului în norma

prevăzută de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal; - bazinele acvatice vizate în speță nu au

fost înregistrate conform art.23 din Codul apelor; - speța nu poate fi examinată în

cadrul unei cauze penale, dar civile, în care autoritățile statului urmează să-și revendice

bunurile în rezultatul anulării actelor juridice, dacă se va dovedi încalcarea dreptului de

proprietate sau alte drepturi; - construcțiile de pământ denumite „dig” sunt în realitate

mai departe de hotarul terenului indicat în planul cadastral nr.2538110093 al terenului

subacvatic anexat la dosar; - nu a fost prezentat certificatul eliberat de OCT Călărași

din 15.12.2015.

2018, apelurile, inclusiv cele suplimentare, au fost admise din alte considerente, casată

sentința în partea condamnării lui Scurtu Constantin în baza art.327 alin.(2) lit.b) Cod

penal, rejudecată cauza în această parte și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat în privința lui Scurtu

Constantin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal a

fost încetat, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere

penală. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prin Hotărârea Curții

Constituționale nr.33 din 07.12.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi din articolele 327 alin.(1) și 361 alin.(2) lit.d) din Codul penal (abuzul de

putere sau abuzul de serviciu) a fost declarat neconstituțional textul „intereselor

publice sau” din alineatul (1) al articolului 327 Codul penal.

3

Totodată, instanța a reținut că, potrivit art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal,

incriminat inculpatului, consecințe prejudiciabile sunt „daune în proporții

considerabile intereselor publice”, precum și „daune în proporții considerabile

intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice”,

sintagme care conțin sintagma „intereselor publice sau” - declarată neconstituțională

prin Hotărârea Curții Constituționale menționată supra și prin urmare, în acțiunile lui

Scurtu Constantin lipsește semnul constitutiv a infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2)

lit.b) Cod penal – urmările prejudiciabile sub forma daunelor intereselor publice.

De asemenea, cu referire la a treia faptă incriminată inculpatului, instanța de apel

a menționat că din această învinuire nu este clar căror persoane fizice le-au fost cauzate

daune considerabile, în ce volum, de ce aceste daune sunt considerabile etc., iar în

această ordine de idei învinuirea că acesta a cauzat „daune în proporții

considerabile...drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice”, este pur

declarativă.

Prin urmare, în temeiul art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel

a considerat oportună încetarea procesului penal intentat în privința lui Scurtu

Constantin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal.

recurs ordinar procurorul care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța a

apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - instanța nu s-a expus vis-a-vis de

declarațiile părții vătmate Jardan Liuba și ale martorilor Macari Parascovia, Cebotari

Varvara, Pop Ion, Andronic Eugenia, Subțirelu Ion, Sajin Tamara, Andrei iulia, Jerdan

Elena, Morari Tamara, Scurtu Vasile, Sajin Ion, Boldurescu Valentina, Croitoru

Onorin; - instanța eronat a constatat, făcând referire la Hotărârea Curții Constituționale

nr.33 din 07.12.2017, că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod penal, și anume –

urmările prejudiciabile sub forma daunelor intereselor publice; - sintagma „drepturilor

și intereselor ocrotite de lege persoanelor fizice sau juridice”, conținută de art.327 Cod

penal, nu a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr.33

din 07.12.2017, acțiunile inculpatului încadrându-se perfect în prevederile normei.

inculpatului a formulat cerere prin care solicită încetarea procesului penal intentat în

privința lui Scurtu Constantin în baza art.42, 332 alin.(2) lit.b) și 327 alin.(2) lit.b) Cod

penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului.

ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din alte considerente decât cele

formulate de către recurent.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei

instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care statuează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

4

Colegiul penal reține că, în recurs, procurorul nu este de acord cu decizia

instanței de apel prin care a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui

Scurtu Constantin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) Cod

penal, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală,

solicitând menținerea sentinței în această parte.

Totodată, Colegiul penal are în vedere că la data de 11 martie 2019, avocatul

Mihaila Constantin în numele inculpatului a formulat cerere prin care a solicitat

încetarea procesului penal intentat în privința lui Scurtu Constantin în baza art.42, 332

alin.(2) lit.b) și 327 alin.(2) lit.b) Cod penal, în legătură cu intervenirea decesului

acestuia.

Potrivit art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, ân cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)-9), 285

alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 Cod penal,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Consecvent, potrivit art.275 pct.5) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazul în

care a intervenit decesul făptuitorului.

Potrivit actului de deces nr.5 din 01 martie 2019, inculpatul Scurtu Constantin a

decedat la 26 februarie 2019 (f.d.222 v.5).

Prin urmare, în virtutea normelor precitate este incontestabilă necesitatea

încetării procesului penal intentat în privința lui Scurtu Constantin în baza art.42, 332

alin.(2) lit.b) și 327 alin.(2) lit.b) Cod penal, în legătură cu intervenirea decesului

acestuia.

În context, Colegiul precizează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului (cauza Grădinar vs Republica Moldova, hotărârea din 08 aprilie

2008), Înalta Curte ține să menționeze, cu titlu de principiu că are rezerve serioase față

de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate,

având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra. În

aceeași cauză, inter alia, Curtea a relevat despre faptul că, continuarea post-mortem a

procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului de comiterea

infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu este inechitabilă și incompatibilă cu

ansamblul de garanții acordate de art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a

beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut

din posibilitatea exercitării dreptului la apărare.

De asemenea, Curtea Europeană în hotărârea sa din 29 august 1997, în cauza

A.P., M.P. et T.P. vs Suisse, pct.48, a menționat că: „… răspunderea penală încetează

odată cu moartea autorului infracțiunii, or, moștenirea vinovăției defunctului nu este

compatibilă cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea

dreptului”.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța dispune încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide

asupra necesității admiterii recursului declarat de către procuror, din alte considerente,

și încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului Scurtu Constantin în baza

art.42, 332 alin.(2) lit.b) și 327 alin.(2) lit.b) Cod penal, în legătură cu intervenirea

decesului acestuia.

5

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Moraru Constantin și se casează integral sentința Judecătoriei

Călărași din 27 octombrie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 11 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Scurtu Constantin, cu încetarea

procesului penal intentat în privința acestuia în baza art.42, 332 alin.(2) lit.b) și 327

alin.(2) lit.b) Cod penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată, pronunțată la data de 18 iulie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

6