1re-54/2019 — art. 469-472 CPP

La 03 mai 2018 în Judecătoria Chișinău, (sediul Râșcani) a parvenit plângerea condamnatului Frunze Ivan, privind aplicarea retroactivității legii penale, vizând deținerea ilegală în stare de arest preventiv, pentru perioada din 03 martie 2006- 08 martie 2006 și pe perioada din 08 martie 2006 - 24 noiembrie 2006.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 11 februarie 2019, s-a respins ca fiind inadmisibilă plângerea condamnatului Frunze Ivan privind deținerea ilegală în stare de arest preventiv.

La 15 februarie 2019, încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs, de către condamnatul Frunze Ivan, prin care a solicitat casarea încheierii și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă plângerea privind aplicarea retroactivității legii penale, vizând deținerea ilegală în stare de arest preventiv, pentru perioada din 03 martie 2006- 08 martie 2006 și pe perioada din 08 martie 2006 - 24 noiembrie 2006.

Prin decizia Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2019, a fost admis recursul condamnatului Frunze Ivan, casată încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 11 februarie 2019, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), în alt complet de judecată. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, la examinarea plângerii condamnatului Frunze Ivan privind aplicarea retroactivității legii penale, vizând deținerea ilegală în stare de arest preventiv, pentru perioada din 03 martie 2006- 08 martie 2006 și pe perioada din 08 martie 2006 - 24 noiembrie 2006, instanța de fond a comis erori, și anume nu a verificat actele judecătorești privind aplicarea arestului față de condamnatul Frunze, nu a cercetat nemijlocit dosarul personal al inculpatului, nu a audiat reprezentantul ANP MJ RM, erori care echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei, care nu pot fi reparate de instanța de recurs. Mai mult, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată a fost admis demersul procurorului pentru a fi făcută o interpelare către Penitenciarul -13, verificând în baza la ce a fost deținut Frunze Ivan în Penitenciarul -13, pentru perioada 03.03.2006-08.03.2006 și 08.03.2006-24.11.2006, însă un careva răspuns în acest sens nu se găsește la materialele dosarului. 1 Prin urmare instanța de fond nu și-a motivat încheierea asupra tuturor circumstanțe de fapt și de drept, or, neexpunerea asupra unei cerințe, se egalează cu faptul că nu au fost auzite părțile. Potrivit Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018, s-a dispus specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău începând cu data de 01 ianuarie 2019, după cum urmează: Sediul Botanica - în materie de insolvabilitate; Sediul Buiucani - în materie penală; Sediul Centru - în materie civilă; Sediul Ciocana - în materie contravențională și activitatea judecătorului de instrucție; Sediul Rîșcani - în materie de contencios administrativ.

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, condamnatul Frunze Ivan declară recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie recunoscute încălcările invocate de condamnat privind deținerea ilegală în stare de arest preventiv. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de recurs (pct.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărâri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”, se referă la hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac - în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, adoptată 2 asupra chestiunilor prevăzute de art. 469-472 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2019, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către Frunze Ivan, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționarul Frunze Ivan XXX, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2019, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 17 iulie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 3