1ra-1020/2019 — art. 352-1 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1020/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin se care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 ianuarie 2019,

declarat în propria cauză penală de către inculpatul

Railean Andrian XXXXX, născut la XXXXX, originar și

locuitor al XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.09.2017 - 16.02.2018;

instanța de apel: 27.03.2018 - 16.01.2019;

instanța de recurs: 08.04.2019 - 12.06.2019.

a c o n s t a t a t :

2018, a fost încetată cauza penală în privința cet. Andrian Railean învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală în temeiul art. 60 Cod

penal.

se învinuiește de faptul că, deținând cetățenia română, a obținut permis de conducere

moldovenesc asupra mijloacelor de transport categoria „A B C D BE CE DE H ”

eliberat la 27 martie 2015 cu numărul de înregistrare XXXXX cu valabilitate până la

27 martie 2025, ulterior la 14 octombrie 2015 la ÎS Registru Basarabeasca a declarat în

cerere pentru obținerea duplicatului permisului de conducere, faptul că permis de

conducere cu numărul de înregistrare XXXXX a fost pierdut, cunoscând cu bună

știință că faptul indicat nu corespunde adevărul. După aceasta, la 15 octombrie 2015,

Andrian Railean în organele competente ale României a depus o cerere pentru

preschimbarea permisului străin, unde a declarat că, solicită preschimbarea

permisului de conducere moldovenesc eliberat din 27 martie 2015 cu valabilitate

până la 27 martie 2025, în rezultat ultimului fiindu-i eliberat alt permis de conducere

moldovenesc din 04 noiembrie 2015 cu numărul de înregistrare.

1

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal,

declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii

unor consecințe juridice, pentru sine, atunci când, potrivit legii declarația servește pentru

producerea acestor consecințe.

Aliona Rozlovan în numele inculpatului Andrian Railean, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să

fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii imputate. La 16 februarie 2018, avocatul declarat apelul motivat

împotriva sentinței prin care a indicat:

- Dezacordul cu aprecierea probelor, consideră că instanța de fond unilateral a

apreciat probele în defavoarea inculpatului;

- Învinuirea inculpatului este una neclară, or , nu se indică direct ce faptă a fost

comisă de către inculpat și care sunt consecințele faptei;

- Lipsește elementele infracțiunii imputate și intenția inculpatului cât și care

sunt acele acțiuni săvârșite din interes material sau personal, motivul acestora și care

a fost legătura de ca dintre faptă și rezultat.

2019, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Aliona

Rozlovan în numele inculpatului Andrian Railean, cu menținerea sentinței atacate

fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că în acțiunile inculpatului sunt prezente

elementele infracțiunii imputate declarația necorespunzătoare adevărului reprezintă

obiectul infracțiunii, iar prin „declarație" se înțelege o mărturie, depoziție, relatare,

informare, comunicare etc.

Pentru calificarea faptei în baza art. 3521 Cod penal, nu are importanță dacă

declarația este făcută din proprie inițiativă sau la solicitarea organului competent,

dacă este scrisă sau verbală, nici dacă se face sau nu prin completarea unui formular

tipizat. Astfel, este suficientă o declarație verbală, consemnată apoi în scris de

organul competent căruia i-a fost făcută.

Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 3521 Cod penal, este fapta

prejudiciabilă exprimată în acțiunea de prezentare a unei declarații

necorespunzătoare adevărului unui organ competent.

2

Latura subiectivă a infracțiunii de fals în declarații se caracterizează prin

intenție directă. Scopul acestei infracțiuni este unul special: scopul producerii unor

consecințe juridice pentru făptuitor sau pentru o terță persoană.

Subiectul infracțiunii analizate este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani.

Raportând elementele enunțate supra și circumstanțele speței, instanța de apel

a constatat că instanța de fond a ajuns la concluzia corectă că în acțiunile inculpatului

sunt întrunite elementele infracțiunii, or, probele administrate în respectiva cauză

penală susține poziția instanței și anume: informația din 20.04.2016 cu nr. de ieșire 03/2-

2099, eliberată de Direcția calificată a conducătorilor auto a Departamentului identificare,

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto privind informația

despre permisele de conducere avute de către Andrian Răilean (f.d. 40); proces-verbal de

ridicare din 12.04.2017, prin care s-a ridicat chestionarul pentru obținerea permisului de

conducere și cererea pentru obținerea duplicatului permisului de conducere „DL” din

14.10.2015 (f.d.42); chestionar pentru obținerea permisului de conducere al lui A. Railean

(f.d.43); cerere pentru obținerea duplicatului permisului de conducere „DL” din 14.10.2015

(f.d. 44); proces-verbal de examinare a obiectului din 12.04.2017, prin care s-au examinat

actele: chestionarul pentru obținerea permisului de conducere și cererea pentru obținerea

duplicatului permisului de conducere „DL” din 14.10.2015 (f.d. 45); cererea pentru obținerea

duplicatului permisului de conducere „DL” din 14.10.2015 intenție (f.d.46); proces-verbal de

audiere a martorului Iurie Strătilă din 16.05.2017; permisului de conducere au fost primite

și examinate conform regulamentelor interne (f.d.57).

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, care le-a

calificat drept o metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de

la răspunderea penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu

celelalte probe.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, declarațiile inculpatului sunt

combătute de întregul suport probator prezentat, atât în instanța de fond cât și în cea

de apel, fiind confirmate doar prin declarațiile martorului Vladimir Garaba.

Mai mult ca atât, instanța de apel a subliniat că inculpatul activează în calitate

de polițist, astfel, ultimul conștient a comis faptele imputate, cunoscând cu

certitudine ilegalitatea acestora.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondată poziția apărării precum

că, inculpatul nu a declarat la revenire în țară organului competent că a fost găsit

permisul de conducere și că l-a predat organului competent din România pentru

preschimbare, deoarece doamna de la ghișeu din România i-a spus că permisul din

Republica Moldova se anulează, or, această poziție la fel a fost calificată ca metodă a

inculpatului de a se eschiva de la răspundere.

3

Astfel, instanța de apel a susținut că, după ce a găsit permisului său de

conducere inculpatul era obligat de a anunța organele competente, deoarece conform

materialelor cauzei el a depus la Serviciul public comunitar regim permise de

conducere al României privind preschimbarea permisului de conducere eliberat de

autoritatea competentă a Republicii Moldova. Respectiv, nefiind întreprinsă de către

inculpatul Andrian Railean nicio acțiune în sensul declarării despre faptul că a găsit

permisul, confirmă cu certitudine că inculpatul a avut intenția de a comite fapta

imputată.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, inculpatul declarând că

a pierdut permisul de conducere, care de fapt era la el, a urmărit scopul de a se folosi

în viitor, necătând la faptul că a fost depusă cererea de a obține un alt permis de

conducere al altui stat, cea ce produce niște consecințe de drept și neclarități în acest

sens la soluționarea securității rutiere și sporirea siguranței pe drumuri prin normele

naționale ale legislației și regulile uniforme de circulație adoptate în Convenția

asupra circulației rutiere (08 noiembrie 1968, Viena), la care a aderat Republica

Moldova la 02 martie 1993.

În concluzie, instanța de apel a menționat că, este exclusă deținerea a câteva

acte care sunt eliberate întru reglementarea acelorași reporturi juridice, la caz

prezumându-se schimbarea a unui permis prin emiterea altui potrivit prevederilor

legislației cu privire la circulația rutieră.

Mai mult ca atât, inculpatul Andrian Railean a solicitat permisul de conducere

al altui stat și la caz sunt aplicabile normele Convenției asupra circulației rutiere (08

noiembrie 1968, Viena) din conținutul cărora la fel reiese obținerea a unicului permis

de conducere de către o persoană.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a reiterat că,

potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 3521 Cod penal, se califică

ca una ușoară, întrucât sancțiunea prevăzută la art. 3521 alin. (1) Cod penal (în

vigoare la data săvârșirii infracțiunii), este amenda în mărime de până la 600 unități

convenționale sau cu închisoare de până la 1 an cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpatul a comis infracțiunea la 14

octombrie 2015, astfel, termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a

expirat la 14 octombrie 2017.

inculpatul Andrian Railean, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

4

procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea recursului, inculpatul susține aceleași motive indicate și în cererea

de apel, susținând dezacordul cu aprecierea probelor, or, nicio probă administrată în

respectiva cauză penală nu confirmă vinovăția acestuia în cele imputate.

cauzei și opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către

inculpatul Adrian Railean, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că,

recursul este declarat peste termen.

Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod

de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele său

atât în latura penală, cât și în cea civilă.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici

ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat a fost pronunțat la 16 ianuarie 2019, în prezența inculpatului și al

avocatului acestuia, Iurie Cușnir, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

judecată, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate (f.d. 177-

178).

Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost pronunțată la 15

februarie 2019, inculpatul și avocatul acestuia în pofida faptului că au fost citați legal,

nu s-au prezentat (f.d. 180), decizia a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel

Comrat în aceeași zi.

Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel la 19 martie

2019 (f.d. 205), astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar

s-a epuizat la 18 martie 2019, inclusiv. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a

5

deciziei instanței de apel, nu a fost respectat de recurent, el fiind declarat peste

termenul de 30 zile.

Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente întemeiate în justificarea

motivelor întârzierii declarării recursului.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea al recursului

ordinar este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea

din dreptul de a exercita această cale de atac.

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație

jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr.

25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului res judicata, care indică caracterul irevocabil al

hotărârilor judecătorești.

Referitor la argumentele inculpatului, expuse în pct. 5 din prezenta decizie,

instanța de recurs nu se va expune asupra lor, odată ce recursul este declarat peste

termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2)

pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar de către inculpatul Adrian Railean, este

depășit, prin urmare, recursul ordinar este inadmisibil, ca fiind declarat peste

termen.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 ianuarie 2019, în propria cauză penală de

către inculpatul Railean Andrian XXXXX, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 iulie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6