1ra-849/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-849/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-849/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
12 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
către inculpat și de către avocatul acestuia Bîrcă Ludmila, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019 și a
sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 11 septembrie 2018, în cauza penală
privindu-l pe
Horin Constantin Xxxxx, născut la xxxxx, originar din
mun. Xxxxx, domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 22.04.2016 - 11.09.2018
instanța de apel: 05.11.2018 – 22.01.2019
instanța de recurs: 15.03.2019 – 12.06.2019
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 11 septembrie 2018, Horin
Constantin Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit.
b), e), f) Cod penal, cu aplicarea art. 34, 82 din Codul penal, la 5 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții
legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani 8 luni.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al sentințelor, i-a fost
adăugat, parțial la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, partea neexecutată a
pedepsei stabilite prin încheierea Judecătoriei Bălți nr. 21-212/13 din 21 iunie 2013 de
8 ani 7 luni 1 zi închisoare, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe un
termen de 5 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
exercita funcții legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de
3 ani.
A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea din contul lui Horin C.
a cheltuielilor judiciare în sumă de 181,13 lei în folosul statului.
Potrivit sentinței, s-a constatat că, Horin Constantin executând pedeapsa sub
formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, r-nul Orhei, fiind antrenat în
câmpul muncii în funcția de fochist, la 02 februarie 2016, în jurul orei 1500, aflându-se
în incinta depozitului Penitenciarului nr. 18, Brănești, amplasat în afara obstacolelor
tehnico-genistice de pază ale penitenciarului, de unde urmau să încarce produse
alimentare și să le transporte pe teritoriul instituției penitenciare, acționând cu
1
intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de
înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite condamnaților care
execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești cu scopul
de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în
care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și două pachete în care
erau 240,58 grame de substanță narcotică - marihuana (materie uscată), ce constituie
proporții mari, pe care le-au obținut în circumstanțe care nu au putut fi stabilite de
către organul de urmărire penală. Ulterior pentru a fi transportate produsele
narcotice în cantina penitenciarului, au încărcat butoiul cu roșii murate în
autoturismul de model „GAZ 52” cu numerele de înmatriculare XXXXX, însă nu au
putut transmite destinatarilor substanța narcotică, din motivul că în timpul efectuării
controlului produselor alimentare transportate de la depozit spre penitenciar, la
punctul de control și trecere al penitenciarului, la 02.02.2016, ora 16:25 substanța
narcotică a fost depistată și ridicată de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție
Orhei.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Inculpat, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri
de achitare.
În motivarea apelului a invocat:
- sentința de condamnare este ilegală și neîntemeiată;
- sentința primei instanțe este bază doar pe declarațiile martorilor;
- este o fabricare a dosarului pe motivul neînțelegerilor condamnaților, inclusiv
cu șefa depozitului;
- nu se consideră vinovat și nu cunoștea că în butoi se mai află ceva în afară
de roșii.
3.2 Avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului a declarat apel suplimentar,
solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Horin C. să fie achitat din
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta nu întrunește
elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal.
În motivarea apelului a invocat:
- sentința de condamnare este neîntemeiată;
- prima instanță recunoscînd-l pe Horin C. vinovat de săvârșirea infracțiunii
incriminate, neîntemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia sânt prezente
semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (3)
Cod penal, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice. Mai
mult ca atât, aceasta a relatat instanței de judecată că a mers la depozitul
penitenciarului care se află în afara teritoriului pentru a aduce produse alimentare în
cantina penitenciarului;
- la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir
Mariana, Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă
în acest sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în
relație de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea
inculpatului;
2
- prima instanță a apreciat eronat probele acumulate de către OUP, or în cauză
n-au fost acumulate careva date obiective ce ar demonstra faptul că Horin C., a
urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de
înstrăinare, acționând pentru păstrarea și expedierea substanțelor narcotice;
- în acțiunile ce i se incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii
obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 2171 alin. (3) Cod penal;
- volumul probelor prezentate de acuzare și examinat în cadrul cercetării
judecătorești nu confirmă învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal și inculpatul urmează a fi achitat conform
prevederilor art. 390 alin. (1) pct. (1), (3) Cod de procedură penală, din motivul că nu
s-a constatat existența faptei incriminate, fapta nu întrunește elementele infracțiunii
(achitarea inculpatului întrucât fapta nu exista, subsidiar, achitarea întrucât nu există
probe ca inculpatul a săvârșit infracțiunea);
- vinovăția lui Horin C. nu a fost dovedită, persoana este supusă răspunderii
penale și pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție, mai mult ca atât
răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvârșit cu
intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea penală;
- condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza
multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține
concluzia instanței în ce privește acceptarea unor probe și, respectiv, motivele
respingerii altora, prezentate în sprijinul apărării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019,
au fost respinse apelurile declarate și menținută sentința.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că instanța de
fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost
dovedită cu certitudine, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare
materialului probator administrat.
Instanța de apel a menționat că, în pofida faptului că inculpatul Horin
Constantin nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
imputate se confirmă prin declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir M., Bujor V.,
Magalov V., Pînzari I., Țurcanu D. și prin materialele cauzei: procesul-verbal de
consemnare a celor constatate din 02.02.2016 (f.d. 4, vol. I) procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta (f.d. 6-7, 8-9, vol. I);
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta
(f.d. 10, 11-13, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016 (f.d. 17-
20, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza
penală din 03.03.2016 (f.d. 26, vol. I); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte în
camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 27, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de
anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 09.03.2016 (f.d. 28, vol. I); ordonanța
de transmitere a corpurilor delicte în camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 29, vol.
I); procesul-verbal de ridicare din 10.03.2016, (f.d. 31, vol. I); procesul-verbal de
examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta (f.d. 32, 33-34, vol. I);
ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din
09.03.2016, (f.d. 35, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Magalov Viorel
din 09.03.2016 (f.d. 36, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Tcacenco
3
Andrei din 17.03.2016 (f.d. 37-38, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului
Guvir Mariana din 22.03.2016 (f.d. 39-40, vol. I); procesul-verbal de audiere a
martorului Bujor Victor din 22.03.2016 (f.d. 41-42, vol. I); procesul-verbal de ridicare
din 15.03.2016; copia ordinului nr. 114 din 31.10.2005, privind reorganizarea statelor;
copia foii de stare a gărzii pentru paza și escortarea deținuților la obiectivele de
scurtă durată din 02.02.2016; copia raportului pentru efectuarea lucrărilor la obiectul
de muncă de scurtă durată în depozit la data de 02.02.2016; fișa personală a lui Horin
Constantin; copiile sentințelor de condamnare ale lui Horin Constantin pe 5 file;
copia fișei personale de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă a lui
Horin Constantin pe 4 file; copia ordinului nr. 105 din 16.09.2015, privind numirea
în funcție a condamnaților; copia cererii deținutului Horin Constantin; copia
extrasului din ordinul nr. 105 din 16.09.2015, privind antrenarea condamnatului
Horin Constantin în câmpul muncii; obligațiunile funcționale a bucătarului-șef și
fochistului în cantină; caracteristica deținutului Horin Constantin; fișa personală a
deținutului Țurcanu Denis; copia sentinței de condamnare a lui Țurcanu Denis pe 4
file; copia extrasului din ordinul nr. 6 din 28.01.2015, privind antrenarea deținutului
Țurcanu Denis în câmpul muncii; copia datelor deținutului Țurcanu Denis; copia
fișei personale de instruire în domeniul securității în muncă a lui Țurcanu Denis pe 4
file; copia ordinului nr. 6 din 29.01.2015 privind transferul deținuților în sectoare pe
2 file; caracteristica deținutului Țurcanu Denis (f.d. 44, vol. I); ordonanța de anexare
a documentelor la cauza penală din 16.03.2016 (f.d. 45, 46-66, 75-87, vol. I); procesul-
verbal de audiere a bănuitului Horin Constantin din 15.03.2016 (f.d. 70, vol. I);
procesul-verbal de audiere a bănuitului Țurcanu Denis din 15.03.2016, potrivit căruia
acesta a refuzat să facă declarații (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere a
învinuitului Țurcanu Denis din 18.04.2016 (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere
a învinuitului Horin C. din 18.04.2016 (f.d. 70, vol. I); sentința Judecătoriei Orhei nr.
1-125/2016 din 20.10.2016 de condamnare a lui Țurcanu Denis Iurie în ordinea art.
3641 Cod de procedură penală (f.d. 159-163, vol. I).
Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de
probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția
inculpatului Horin Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.
(3) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: activitatea ilegală privind
circulația substanțelor narcotice, exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor
narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în
proporții mari.
În viziunea instanței de apel, prima instanță întemeiat a apreciat critic
declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării
răspunderii penale. În acest sens, prima instanță a reținut că, declarațiile inculpatului
se contrazic cu declarațiile martorului Țurcanu Denis, care a fost condamnat pe
aceeași cauză, a recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și în
cadrul instanței de fond sincer a relatat despre acțiunile în coparticipație cu
inculpatul Horin Constantin la săvârșirea infracțiunii, declarații care au fost
apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni sau
promisiuni și care nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice.
4
Totodată, instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe în
ceea ce privește maniera în care inculpatul neagă faptul cunoașterii ce bunuri
intenționa să introducă pe teritoriul Penitenciarului nr. 18, Brănești, potrivit căreia a
considerat că ar fi vorba de alte telefoane mobile, instanța a reținut-o ca o poziție de
apărare a inculpatului, deoarece, greutatea pachetelor cu substanțe narcotice este
evident mai mică decât a unui telefon mobil, în special ținând seama de mărimea
acestor pachete, însă, poziția inculpatului ce ține de măsurile întreprinse rămâne a fi
lipsită de elemente probatorii din simplu motiv că veridicitatea acesteia nu se
confirmă prin nici o probă supusă cercetării, dar din contra este combătută prin
probe incontestabile prezentate de acuzare.
Așa dar, în viziunea instanței de apel, potrivit declarațiilor martorului Țurcanu
Denis în coroborare cu celelalte probe, în cadrul instanței de fond s-a constatat că,
Horin Constantin a aflat despre faptul că urmează să participe la introducerea
substanțelor interzise pe teritoriul penitenciarului doar în acea zi în depozit, dar nu a
refuzat să participe și nici nu a întreprins nici o măsură să curmeze acțiunea ilegală
îndreptată în acest sens, ba din contra, a participat activ la comiterea faptei
infracționale, ce denotă conștientizarea acțiunilor sale și intenția manifestată de el în
comiterea acesteia. Potrivit conținutului procesului-verbal de examinare a obiectului
din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta, au fost examinate înregistrările video de pe
DVD-R-ul de model „VS” cu capacitatea de 4,7 Gb. pe care sunt înregistrate
secvențele video de pe camera de luat vederi instalată în depozitul Penitenciarului
nr. 18, Brănești și, înregistrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data
de 02.02.2016 (f.d. 32, 33-34, vol. I). Astfel, potrivit înregistrărilor video menționate
este clar redat cum inculpatul participă activ la tăinuirea bunurilor interzise în
butoiul cu roșii murate pentru ca acestea să fie introduse pe teritoriul Penitenciarului
nr. 18 Brănești.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării potrivit căruia, la
baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir Mariana,
Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă în acest
sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în relație
de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea
inculpatului.
Instanța de apel a stabilit că nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul
apelantului potrivit căruia, instanța de fond a apreciat eronat probele acumulate de
către organul de urmărire penală, în acest sens a menționat că potrivit conținutului
raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, masa vegetală uscată și
mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare în două ambalaje
confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistate la data de 02.02.2016, în
automobilul de model „Gaz-52”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, care
transporta produse alimentare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, reprezintă marijuană,
care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice
marijuană în stare uscată, constituie 240,58 gr (182,2 gr + 58.38 gr) (f.d. 17-20, vol. I).
Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de
substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin
5
Hotărârea de Guvern nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 240, 58 gr. se atribuie la
cantități mari.
În opinia instanței de apel, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Horin
Constantin nu se află la evidența medicului narcolog, mai mult acesta nu a declarat
instanței că ar fi consumator de substanțe narcotice, din considerentele menționate,
este clar că acesta a urmărit anume scopul de înstrăinare, fiind demonstrată intenția
de înstrăinare a substanțelor narcotice de către acesta.
În concluzie, instanța de apel a conchis că, inculpatul Horin Constantin a fost
cel care a acționat cu intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis,
urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite
condamnaților care execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr.
18, Brănești cu scopul de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii
murate un pachet în care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și
două pachete în care erau împachetate 240,58 grame de substanță narcotică -
marihuana (materie uscată), ce constituie proporții mari.
Totodată, instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a individualizat
pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub
formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise,
ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, de circumstanțele cauzei, de
personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de
restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către
inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că
drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale
Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.
Ținând cont că, inculpatul Horin Constantin anterior a fost condamnat de
nenumărate ori, a comis o nouă infracțiune gravă din intenție, fiind în stare de
recidivă periculoasă, a comis infracțiunea aflându-se în penitenciar, nu s-a căit de
cele comise, nu a conștientizat gravitatea faptei comise, prezintă un pericol social
sporit, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, precum și, toate
circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță
în conținutul sentinței, instanța de apel a indicat că, realizarea scopului pedepsei
penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum
și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor
persoane, este posibilă doar numindu-i o pedeapsă în limitele prevăzute de norma
legală, care este privativă de libertate.
Hotărârile judecătorești adoptate la caz, sunt atacate cu recursuri ordinare de
către:
6.1 Avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Horin C. din
motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu
întrunește elementele infracțiunii.
În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel,
suplimentar indicând:
6
- potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă,
acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare,
transportare, distribuire și operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora,
săvîrșite în scop de înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor
acestora”, însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea descriptivă a
ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie privind
semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor
inculpatului conform acestora;
- datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în baza art.
2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului - înstrăinarea. De
remarcat, că procurorul a avut obligația să indice împrejurările, locul, timpul și
metodele de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri
sau cu analogi ai acestora, săvîrșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a
drogurilor a substanțelor narcotice de către inculpat;
- cu referire la dispoziția art. 2171 Cod penal, acuzarea nu a expus care sînt
acțiunile inculpatului legate de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni
ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora. Prin urmare, expunerea faptei
inculpatului a avut loc fără a se ține cont de esența laturii obiective, fără a se invoca
prezența acestei laturi. În speță, acuzarea a indicat pe presupunere scopul ca un
element obligatoriu a componenței de infracțiune de înstrăinare a drogurilor, fără a
prezenta în cadrul cercetării judecătorești probe concludente în acest sens;
- în pofida carențelor menționate, fără a „oferi” vreun răspuns la alegațiile
apărării, prima instanță a recunoscut vinovăția inculpatului conform acuzației
înaintate, iar instanța de apel a menținut sentința de condamnare, stabilind că Horin
C. a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) Cod penal;
- atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești, probe
pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost administrate
învinuirea adusă inculpatului este eronată bazată doar pe presupuneri, iar
acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente în sensul existenței unui raport
de cauzalitate direct între acțiunile făptuitorului și consecințele acțiunilor date;
- organul de urmărire penală nu au administrat suficiente probe care să
dovedească cu certitudine și dincolo de orice dubiu rezonabil că condamnatul a
săvârșit infracțiunea care a fost incriminată;
- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești
acuzatorul de stat nu a adus probe ce ar confirma prezența elementelor ce sînt
caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor cu scop de înstrăinare, adică prelucrarea și păstrarea substanțelor
narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare;
- acuzatorul nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi
manifestat-o inculpatul, care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul
urmărit, astfel se impune concluzia certă că inculpatul urmează a fi achitat din motiv
că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;
- poziția acuzării referitor la existența în intenția inculpatului a scopului și
motivului comiterii infracțiunii ce i se incriminează este combătut de probele din
dosar;
7
- partea acuzării nu a prezentat probe suficient de doveditoare pentru a-l
condamna pe Horin C.;
- nici organul de urmărire penală nu a realizat o cercetare sub toate aspectele,
completă și obiectivă a cauzei și a pus la baza învinuirii fapte și înscrisuri ce nu
demonstrează vina lui Horin C.;
- condamnarea lui Horin C. este bazată pe presupuneri, fără analiza
multilaterală și coerentă, a tuturor probelor și a legăturii dintre ele.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) Cod de procedură penală.
6.2 Inculpat, care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei
deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând dispunerea inadmisibilității prezentului recurs, deoarece recursul nu este
motivat sub aspectul casării hotărârii contestate, iar reaprecierea probelor nu se
încadrează în acest caz în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură
penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, just ajungând la concluzia
menținerii sentinței de condamnare a lui Horin C.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind
vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul penal lecturând textul recursului declarat de către avocatul Bîrcă L. în
numele inculpatului, reține, că aceasta indică faptul că probele au fost apreciate
eronat, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice, astfel invocă
ca temei de drept pct. 6), 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite
elementele infracțiunii. Totodată, din textul recursului declarat de către inculpat, acesta
solicită dispunerea rejudecării cauzei, deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu
încălcări, astfel semnalează de asemenea temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală.
8
Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în
sensul că nu Horin C. a săvârșit infracțiunea imputată, Colegiul o consideră ca
neîntemeiată.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților
orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele
în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei
analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea
laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de
condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la
concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului Horin C. în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal.
Totodată, instanța de apel prin menținerea sentinței, prin care Horin C. a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, și-a argumentat soluția prin
faptul că, din declarațiile martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert
se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.
(3) lit. b), e), f) Cod penal, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea
judecătorească (f.d. 33-49, v. II).
Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului Bîrcă L. invocate în recurs,
referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de
apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile
asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește.
Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat
concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere
justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.
Totodată, nu este fondată nici critica avocatului Bîrca L., în sensul pretinderii că
inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice și a mers la depozitul
penitenciarului pentru a aduce produse alimentare în cantina penitenciarului.
Dimpotrivă, instanța de recurs atestă că faptul comiterii infracțiunii de către inculpat
se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume:
- declarațiile martorului Tcacenco A., care a indicat că a mers la depozit, au
venit condamnații printre care și Horin C., au încărcat în mașină un butoi și alte
produse și au mers la penitenciar unde era poliția, iar în butoiul cu roșii au găsit 2
telefoane și 2 pachete, cu masa de culoare verde;
- declarațiile martorului Guvir M., care a menționat că au venit să ia marfa din
depozit șeful serviciului Bratuțel T., împreună cu condamnații, printre care era și
Horin C., care cu Țurcanu D. au intrat singuri să ia murăturile. Condamnaților nu le
plăcea murăturile și spuneau că le aruncă, însă atunci au mers să le ia, ceea ce i s-a
părut straniu și tot ei au pus butoiul în mașină. Ulterior a aflat de la șeful serviciului
că în butoiul cu murături au fost găsite 2 telefoane și 2 pachete cu substanțe
narcotice;
9
- declarațiile martorului Bujor V., care a relatat că a primit condamnații de la
punctul de control, în număr de 5 persoane, printre care Horin C., i-a escortat la
depozitul din afara penitenciarului, unde condamnații au intrat în depozitul ce se
afla în subsol și au așteptat până când aceștia au încărcat produse alimentare și
butoaie cu roșii. Dintre persoanele din gardă nu a intrat nimeni în depozit, deoarece
era interzis. În apropierea punctului de control era mașina poliției, care a scos un
butoi în care erau 2 pachete;
- declarațiile martorului Magalov V., care a menționat că o persoană de
încredere i-a comunicat că condamnații care sunt scoși sub escortă la muncă, la
depozit, pentru a încărca produse alimentare au intenția de a introduce obiecte
interzise și substanțe narcotice în penitenciar. Despre faptul dat a fost anunțat
conducătorul Penitenciarului 18 Brănești, Grădinaru V. și unitatea de gardă a IP
Orhei. La intrarea automobilului în penitenciar, în rezultatul verificării împreună cu
angajații poliției, au depistat în butoiul cu murături, două pachete, unul cu 2
telefoane mobile, iar altul masa vegetală de culoare verde, asemănătoare cu cânepa.
La depozit era cameră video și s-a depistat că Horin cu Țurcanu, în timp ce încărcau
murăturile în butoi, au aruncat și aceste 2 pachete, ulterior au pus roșii deasupra. În
depozit au intrat doar condamnații, paza a rămas afară;
- declarațiile martorului Țurcanu D. care a declarat că, au fost scoși sub escortă
în afara penitenciarului, la depozit, pentru a lua produse alimentare. Colța s-a înțeles
cu o persoană pe nume „Andrei”, de la Serviciul de resocializare, să meargă la oprire
să întâlnească 2 pachete, pentru a le duce la depozit. El împreună cu Colța și Horin
au luat pachetele și le-au pus în butoi, care l-au pus în mașină;
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.02.2016, porivit căruia pe
teritoriul Penitenciarului nr. 18 Brănești, într-un butoi de plastic albastru, cu volumul
de 200 litri, cu roșii murate, care a fost descărcat într-un autocamion, au fost
depistate două pachete cu substanță narcotică și două telefoane mobile;
- raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, potrivit căruia masa
vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde cafenie, prezentată la examinare în
două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistată la data de
02.02.2016, în automobilul de model „Gaz-52”, cu n/î XXXXX, care transporta
produse alimentare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, reprezintă marijuana, care se
atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice marijuana,
în stare uscată, constituie 240, 58 gr. (182, 2 gr.+ 58,38 gr.);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la
acesta, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video de pe DVD-R-ul de
model „VS”, cu capacitatea 4,7 Gb, pe care sunt înregistrate secvențele video de pe
camera de luat vederi, instalată în depozitul Penitenciarului nr. 18 Brănești și
înregăstrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data de 02.02.2016.
Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică
direct la Horin C. că a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f)
Cod penal, din care considerent Colegiul penal respinge critica avocatului precum că
nu au fost acumulate probe obiective, ce ar demonstra faptul că Horin C. a urmărit
scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.
10
Instanța de recurs consideră neîntemeiată și critica din recurs, prin care se
menționează că, potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, acuzarea a
incriminat acestuia termenii „procurare, păstrare, transportare, distribuire și
operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de a
înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, astfel Colegiul
penal din lucrările dosarului constată că, inculpatul Horin C. a fost învinuit,
recunoscut vinovat și condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3)
lit. b), e), f) Cod penal, activitatea ilegală privind circulația substanțelor narcotice,
exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni
săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari.
De asemenea, cu referire la critica recurentului, că în acțiunile ce i se
incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii obiective a componenței
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, Colegiul penal o respinge ca
fiind neîntemeiată.
Astfel, Colegiul penal atestă că potrivit teoriei penale, latura obiectivă a
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă,
care se exprimă în acțiunea, care cunoaște mai multe modalități, dintre care
păstrarea și expedierea ilegală. Infracțiunea specificată se consideră consumată din
momentul realizării producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării,
transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării
sau altor operațiuni ilegale cu substanțe narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor.
Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul
de probe, Colegiul penal constată că, a fost demonstrat faptul păstrării și expedierii
ilegale, de către Horin C. a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, totodată a
fost dovedit și faptul că acesta a acționat cu intenție comună împreună cu
condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice
și anume de a le transmite condamnaților care execută pedeapsa sub formă de
închisoare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, cu scopul de a le tăinui de la control, au
introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în care se aflau două telefoane
mobile de model „Samsung” și două pachete în care erau 240, 58 grame de substanță
narcotică - marijuana, ce constituie proporții mari. Astfel, motivul infracțiunii,
exprimându-se în interesul material. În urma celor expuse, instanța de recurs
respinge și argumentul recurentului, precum că nu a fost specificat prin ce s-a
manifestat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul, motivul comiterii
infracțiunii.
Ce ține de argumentul invocat de avocat, precum că la baza învinuirii au fost
puse declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir V., Bujor V., Magalov V., însă nu s-a
luat în considerație că sunt angajați a penitenciarului și în relație de subordine cu
angajatorul, Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a indicat că nu există
temei de apreciere critică a declarațiilor martorilor în cauză date în prima instanță,
care sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penale și
coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării
judecătorești. Martorii audiați au fost preveniți de răspundere penală pentru darea
declarațiilor intenționat false și nu există temei de a aprecia critic aceste declarații
oferite sub jurământ și care corespund adevărului.
11
La fel, este nefondată și ultima critică din recursul inculpatului, precum că
urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat. La acest
capitol, Colegiul penal reține că instanța de apel just a apreciat critic declarațiile
inculpatului, considerând a fi neveridice și date în scopul evitării răspunderii penale.
În acesta sens, instanțele de fond au reținut că declarațiile inculpatului se contrazic
cu declarațiile martorului Țurcanu D., care a fost condamnat pe aceeași cauză, a
recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și a relatat despre
acțiunile în coparticipație cu inculpatul Horin C., la săvârșirea infracțiunii, declarații
care au fost apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni
și că nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice.
Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se
constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Horin C., în
săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal și în cele din urmă
temeiurile pentru recurs semnalate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.
În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima
instanță și instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța
de recurs vre-o eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a
hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate
criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite spre examinare.
Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a
fi declarate inadmisibile.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de către
avocatul acestuia Bîrcă Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Horin Constantin
Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 27 iunie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Țurcan Anatolie
12