ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.06.2019

1ra-849/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP

HOTĂRÂRE
27.06.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-849/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-849/2019

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către inculpat și de către avocatul acestuia Bîrcă Ludmila, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019 și a

sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 11 septembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Horin Constantin Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

mun. Xxxxx, domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Constantin Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit.

b), e), f) Cod penal, cu aplicarea art. 34, 82 din Codul penal, la 5 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani 8 luni.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al sentințelor, i-a fost

adăugat, parțial la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin încheierea Judecătoriei Bălți nr. 21-212/13 din 21 iunie 2013 de

8 ani 7 luni 1 zi închisoare, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe un

termen de 5 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de

3 ani.

A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea din contul lui Horin C.

a cheltuielilor judiciare în sumă de 181,13 lei în folosul statului.

formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, r-nul Orhei, fiind antrenat în

câmpul muncii în funcția de fochist, la 02 februarie 2016, în jurul orei 1500, aflându-se

în incinta depozitului Penitenciarului nr. 18, Brănești, amplasat în afara obstacolelor

tehnico-genistice de pază ale penitenciarului, de unde urmau să încarce produse

alimentare și să le transporte pe teritoriul instituției penitenciare, acționând cu

1

intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de

înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite condamnaților care

execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești cu scopul

de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în

care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și două pachete în care

erau 240,58 grame de substanță narcotică - marihuana (materie uscată), ce constituie

proporții mari, pe care le-au obținut în circumstanțe care nu au putut fi stabilite de

către organul de urmărire penală. Ulterior pentru a fi transportate produsele

narcotice în cantina penitenciarului, au încărcat butoiul cu roșii murate în

autoturismul de model „GAZ 52” cu numerele de înmatriculare XXXXX, însă nu au

putut transmite destinatarilor substanța narcotică, din motivul că în timpul efectuării

controlului produselor alimentare transportate de la depozit spre penitenciar, la

punctul de control și trecere al penitenciarului, la 02.02.2016, ora 16:25 substanța

narcotică a fost depistată și ridicată de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție

Orhei.

3.1 Inculpat, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare.

În motivarea apelului a invocat:

- sentința de condamnare este ilegală și neîntemeiată;

- sentința primei instanțe este bază doar pe declarațiile martorilor;

- este o fabricare a dosarului pe motivul neînțelegerilor condamnaților, inclusiv

cu șefa depozitului;

- nu se consideră vinovat și nu cunoștea că în butoi se mai află ceva în afară

de roșii.

3.2 Avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului a declarat apel suplimentar,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Horin C. să fie achitat din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal.

În motivarea apelului a invocat:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- prima instanță recunoscînd-l pe Horin C. vinovat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, neîntemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia sânt prezente

semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (3)

Cod penal, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice. Mai

mult ca atât, aceasta a relatat instanței de judecată că a mers la depozitul

penitenciarului care se află în afara teritoriului pentru a aduce produse alimentare în

cantina penitenciarului;

- la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir

Mariana, Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă

în acest sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în

relație de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea

inculpatului;

2

- prima instanță a apreciat eronat probele acumulate de către OUP, or în cauză

n-au fost acumulate careva date obiective ce ar demonstra faptul că Horin C., a

urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, acționând pentru păstrarea și expedierea substanțelor narcotice;

- în acțiunile ce i se incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii

obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 2171 alin. (3) Cod penal;

- volumul probelor prezentate de acuzare și examinat în cadrul cercetării

judecătorești nu confirmă învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal și inculpatul urmează a fi achitat conform

prevederilor art. 390 alin. (1) pct. (1), (3) Cod de procedură penală, din motivul că nu

s-a constatat existența faptei incriminate, fapta nu întrunește elementele infracțiunii

(achitarea inculpatului întrucât fapta nu exista, subsidiar, achitarea întrucât nu există

probe ca inculpatul a săvârșit infracțiunea);

- vinovăția lui Horin C. nu a fost dovedită, persoana este supusă răspunderii

penale și pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție, mai mult ca atât

răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvârșit cu

intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea penală;

- condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza

multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține

concluzia instanței în ce privește acceptarea unor probe și, respectiv, motivele

respingerii altora, prezentate în sprijinul apărării.

au fost respinse apelurile declarate și menținută sentința.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Instanța de apel a menționat că, în pofida faptului că inculpatul Horin

Constantin nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii

imputate se confirmă prin declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir M., Bujor V.,

Magalov V., Pînzari I., Țurcanu D. și prin materialele cauzei: procesul-verbal de

consemnare a celor constatate din 02.02.2016 (f.d. 4, vol. I) procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta (f.d. 6-7, 8-9, vol. I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta

(f.d. 10, 11-13, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016 (f.d. 17-

20, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 03.03.2016 (f.d. 26, vol. I); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte în

camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 27, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de

anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 09.03.2016 (f.d. 28, vol. I); ordonanța

de transmitere a corpurilor delicte în camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 29, vol.

I); procesul-verbal de ridicare din 10.03.2016, (f.d. 31, vol. I); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta (f.d. 32, 33-34, vol. I);

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din

09.03.2016, (f.d. 35, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Magalov Viorel

din 09.03.2016 (f.d. 36, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Tcacenco

3

Andrei din 17.03.2016 (f.d. 37-38, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului

Guvir Mariana din 22.03.2016 (f.d. 39-40, vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului Bujor Victor din 22.03.2016 (f.d. 41-42, vol. I); procesul-verbal de ridicare

din 15.03.2016; copia ordinului nr. 114 din 31.10.2005, privind reorganizarea statelor;

copia foii de stare a gărzii pentru paza și escortarea deținuților la obiectivele de

scurtă durată din 02.02.2016; copia raportului pentru efectuarea lucrărilor la obiectul

de muncă de scurtă durată în depozit la data de 02.02.2016; fișa personală a lui Horin

Constantin; copiile sentințelor de condamnare ale lui Horin Constantin pe 5 file;

copia fișei personale de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă a lui

Horin Constantin pe 4 file; copia ordinului nr. 105 din 16.09.2015, privind numirea

în funcție a condamnaților; copia cererii deținutului Horin Constantin; copia

extrasului din ordinul nr. 105 din 16.09.2015, privind antrenarea condamnatului

Horin Constantin în câmpul muncii; obligațiunile funcționale a bucătarului-șef și

fochistului în cantină; caracteristica deținutului Horin Constantin; fișa personală a

deținutului Țurcanu Denis; copia sentinței de condamnare a lui Țurcanu Denis pe 4

file; copia extrasului din ordinul nr. 6 din 28.01.2015, privind antrenarea deținutului

Țurcanu Denis în câmpul muncii; copia datelor deținutului Țurcanu Denis; copia

fișei personale de instruire în domeniul securității în muncă a lui Țurcanu Denis pe 4

file; copia ordinului nr. 6 din 29.01.2015 privind transferul deținuților în sectoare pe

2 file; caracteristica deținutului Țurcanu Denis (f.d. 44, vol. I); ordonanța de anexare

a documentelor la cauza penală din 16.03.2016 (f.d. 45, 46-66, 75-87, vol. I); procesul-

verbal de audiere a bănuitului Horin Constantin din 15.03.2016 (f.d. 70, vol. I);

procesul-verbal de audiere a bănuitului Țurcanu Denis din 15.03.2016, potrivit căruia

acesta a refuzat să facă declarații (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere a

învinuitului Țurcanu Denis din 18.04.2016 (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere

a învinuitului Horin C. din 18.04.2016 (f.d. 70, vol. I); sentința Judecătoriei Orhei nr.

1-125/2016 din 20.10.2016 de condamnare a lui Țurcanu Denis Iurie în ordinea art.

3641 Cod de procedură penală (f.d. 159-163, vol. I).

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția

inculpatului Horin Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(3) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: activitatea ilegală privind

circulația substanțelor narcotice, exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în

proporții mari.

În viziunea instanței de apel, prima instanță întemeiat a apreciat critic

declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării

răspunderii penale. În acest sens, prima instanță a reținut că, declarațiile inculpatului

se contrazic cu declarațiile martorului Țurcanu Denis, care a fost condamnat pe

aceeași cauză, a recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și în

cadrul instanței de fond sincer a relatat despre acțiunile în coparticipație cu

inculpatul Horin Constantin la săvârșirea infracțiunii, declarații care au fost

apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni sau

promisiuni și care nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice.

4

Totodată, instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe în

ceea ce privește maniera în care inculpatul neagă faptul cunoașterii ce bunuri

intenționa să introducă pe teritoriul Penitenciarului nr. 18, Brănești, potrivit căreia a

considerat că ar fi vorba de alte telefoane mobile, instanța a reținut-o ca o poziție de

apărare a inculpatului, deoarece, greutatea pachetelor cu substanțe narcotice este

evident mai mică decât a unui telefon mobil, în special ținând seama de mărimea

acestor pachete, însă, poziția inculpatului ce ține de măsurile întreprinse rămâne a fi

lipsită de elemente probatorii din simplu motiv că veridicitatea acesteia nu se

confirmă prin nici o probă supusă cercetării, dar din contra este combătută prin

probe incontestabile prezentate de acuzare.

Așa dar, în viziunea instanței de apel, potrivit declarațiilor martorului Țurcanu

Denis în coroborare cu celelalte probe, în cadrul instanței de fond s-a constatat că,

Horin Constantin a aflat despre faptul că urmează să participe la introducerea

substanțelor interzise pe teritoriul penitenciarului doar în acea zi în depozit, dar nu a

refuzat să participe și nici nu a întreprins nici o măsură să curmeze acțiunea ilegală

îndreptată în acest sens, ba din contra, a participat activ la comiterea faptei

infracționale, ce denotă conștientizarea acțiunilor sale și intenția manifestată de el în

comiterea acesteia. Potrivit conținutului procesului-verbal de examinare a obiectului

din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta, au fost examinate înregistrările video de pe

DVD-R-ul de model „VS” cu capacitatea de 4,7 Gb. pe care sunt înregistrate

secvențele video de pe camera de luat vederi instalată în depozitul Penitenciarului

nr. 18, Brănești și, înregistrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data

de 02.02.2016 (f.d. 32, 33-34, vol. I). Astfel, potrivit înregistrărilor video menționate

este clar redat cum inculpatul participă activ la tăinuirea bunurilor interzise în

butoiul cu roșii murate pentru ca acestea să fie introduse pe teritoriul Penitenciarului

nr. 18 Brănești.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării potrivit căruia, la

baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir Mariana,

Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă în acest

sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în relație

de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea

inculpatului.

Instanța de apel a stabilit că nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul

apelantului potrivit căruia, instanța de fond a apreciat eronat probele acumulate de

către organul de urmărire penală, în acest sens a menționat că potrivit conținutului

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, masa vegetală uscată și

mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare în două ambalaje

confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistate la data de 02.02.2016, în

automobilul de model „Gaz-52”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, care

transporta produse alimentare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, reprezintă marijuană,

care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice

marijuană în stare uscată, constituie 240,58 gr (182,2 gr + 58.38 gr) (f.d. 17-20, vol. I).

Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin

5

Hotărârea de Guvern nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 240, 58 gr. se atribuie la

cantități mari.

În opinia instanței de apel, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Horin

Constantin nu se află la evidența medicului narcolog, mai mult acesta nu a declarat

instanței că ar fi consumator de substanțe narcotice, din considerentele menționate,

este clar că acesta a urmărit anume scopul de înstrăinare, fiind demonstrată intenția

de înstrăinare a substanțelor narcotice de către acesta.

În concluzie, instanța de apel a conchis că, inculpatul Horin Constantin a fost

cel care a acționat cu intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis,

urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite

condamnaților care execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr.

18, Brănești cu scopul de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii

murate un pachet în care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și

două pachete în care erau împachetate 240,58 grame de substanță narcotică -

marihuana (materie uscată), ce constituie proporții mari.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a individualizat

pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise,

ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, de circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Ținând cont că, inculpatul Horin Constantin anterior a fost condamnat de

nenumărate ori, a comis o nouă infracțiune gravă din intenție, fiind în stare de

recidivă periculoasă, a comis infracțiunea aflându-se în penitenciar, nu s-a căit de

cele comise, nu a conștientizat gravitatea faptei comise, prezintă un pericol social

sporit, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, precum și, toate

circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță

în conținutul sentinței, instanța de apel a indicat că, realizarea scopului pedepsei

penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum

și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor

persoane, este posibilă doar numindu-i o pedeapsă în limitele prevăzute de norma

legală, care este privativă de libertate.

către:

6.1 Avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Horin C. din

motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel,

suplimentar indicând:

6

- potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă,

acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare,

transportare, distribuire și operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora,

săvîrșite în scop de înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor

acestora”, însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea descriptivă a

ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie privind

semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor

inculpatului conform acestora;

- datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în baza art.

2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului - înstrăinarea. De

remarcat, că procurorul a avut obligația să indice împrejurările, locul, timpul și

metodele de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri

sau cu analogi ai acestora, săvîrșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a

drogurilor a substanțelor narcotice de către inculpat;

- cu referire la dispoziția art. 2171 Cod penal, acuzarea nu a expus care sînt

acțiunile inculpatului legate de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni

ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora. Prin urmare, expunerea faptei

inculpatului a avut loc fără a se ține cont de esența laturii obiective, fără a se invoca

prezența acestei laturi. În speță, acuzarea a indicat pe presupunere scopul ca un

element obligatoriu a componenței de infracțiune de înstrăinare a drogurilor, fără a

prezenta în cadrul cercetării judecătorești probe concludente în acest sens;

- în pofida carențelor menționate, fără a „oferi” vreun răspuns la alegațiile

apărării, prima instanță a recunoscut vinovăția inculpatului conform acuzației

înaintate, iar instanța de apel a menținut sentința de condamnare, stabilind că Horin

- atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești, probe

pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost administrate

învinuirea adusă inculpatului este eronată bazată doar pe presupuneri, iar

acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente în sensul existenței unui raport

de cauzalitate direct între acțiunile făptuitorului și consecințele acțiunilor date;

- organul de urmărire penală nu au administrat suficiente probe care să

dovedească cu certitudine și dincolo de orice dubiu rezonabil că condamnatul a

săvârșit infracțiunea care a fost incriminată;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești

acuzatorul de stat nu a adus probe ce ar confirma prezența elementelor ce sînt

caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor cu scop de înstrăinare, adică prelucrarea și păstrarea substanțelor

narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare;

- acuzatorul nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi

manifestat-o inculpatul, care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul

urmărit, astfel se impune concluzia certă că inculpatul urmează a fi achitat din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- poziția acuzării referitor la existența în intenția inculpatului a scopului și

motivului comiterii infracțiunii ce i se incriminează este combătut de probele din

dosar;

7

- partea acuzării nu a prezentat probe suficient de doveditoare pentru a-l

condamna pe Horin C.;

- nici organul de urmărire penală nu a realizat o cercetare sub toate aspectele,

completă și obiectivă a cauzei și a pus la baza învinuirii fapte și înscrisuri ce nu

demonstrează vina lui Horin C.;

- condamnarea lui Horin C. este bazată pe presupuneri, fără analiza

multilaterală și coerentă, a tuturor probelor și a legăturii dintre ele.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală.

6.2 Inculpat, care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei

deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând dispunerea inadmisibilității prezentului recurs, deoarece recursul nu este

motivat sub aspectul casării hotărârii contestate, iar reaprecierea probelor nu se

încadrează în acest caz în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură

penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, just ajungând la concluzia

menținerii sentinței de condamnare a lui Horin C.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind

vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lecturând textul recursului declarat de către avocatul Bîrcă L. în

numele inculpatului, reține, că aceasta indică faptul că probele au fost apreciate

eronat, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice, astfel invocă

ca temei de drept pct. 6), 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii. Totodată, din textul recursului declarat de către inculpat, acesta

solicită dispunerea rejudecării cauzei, deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu

încălcări, astfel semnalează de asemenea temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

8

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că nu Horin C. a săvârșit infracțiunea imputată, Colegiul o consideră ca

neîntemeiată.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților

orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele

în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea

laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de

condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la

concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului Horin C. în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal.

Totodată, instanța de apel prin menținerea sentinței, prin care Horin C. a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, și-a argumentat soluția prin

faptul că, din declarațiile martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert

se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(3) lit. b), e), f) Cod penal, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea

judecătorească (f.d. 33-49, v. II).

Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului Bîrcă L. invocate în recurs,

referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de

apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile

asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, nu este fondată nici critica avocatului Bîrca L., în sensul pretinderii că

inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice și a mers la depozitul

penitenciarului pentru a aduce produse alimentare în cantina penitenciarului.

Dimpotrivă, instanța de recurs atestă că faptul comiterii infracțiunii de către inculpat

se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume:

- declarațiile martorului Tcacenco A., care a indicat că a mers la depozit, au

venit condamnații printre care și Horin C., au încărcat în mașină un butoi și alte

produse și au mers la penitenciar unde era poliția, iar în butoiul cu roșii au găsit 2

telefoane și 2 pachete, cu masa de culoare verde;

- declarațiile martorului Guvir M., care a menționat că au venit să ia marfa din

depozit șeful serviciului Bratuțel T., împreună cu condamnații, printre care era și

Horin C., care cu Țurcanu D. au intrat singuri să ia murăturile. Condamnaților nu le

plăcea murăturile și spuneau că le aruncă, însă atunci au mers să le ia, ceea ce i s-a

părut straniu și tot ei au pus butoiul în mașină. Ulterior a aflat de la șeful serviciului

că în butoiul cu murături au fost găsite 2 telefoane și 2 pachete cu substanțe

narcotice;

9

- declarațiile martorului Bujor V., care a relatat că a primit condamnații de la

punctul de control, în număr de 5 persoane, printre care Horin C., i-a escortat la

depozitul din afara penitenciarului, unde condamnații au intrat în depozitul ce se

afla în subsol și au așteptat până când aceștia au încărcat produse alimentare și

butoaie cu roșii. Dintre persoanele din gardă nu a intrat nimeni în depozit, deoarece

era interzis. În apropierea punctului de control era mașina poliției, care a scos un

butoi în care erau 2 pachete;

- declarațiile martorului Magalov V., care a menționat că o persoană de

încredere i-a comunicat că condamnații care sunt scoși sub escortă la muncă, la

depozit, pentru a încărca produse alimentare au intenția de a introduce obiecte

interzise și substanțe narcotice în penitenciar. Despre faptul dat a fost anunțat

conducătorul Penitenciarului 18 Brănești, Grădinaru V. și unitatea de gardă a IP

Orhei. La intrarea automobilului în penitenciar, în rezultatul verificării împreună cu

angajații poliției, au depistat în butoiul cu murături, două pachete, unul cu 2

telefoane mobile, iar altul masa vegetală de culoare verde, asemănătoare cu cânepa.

La depozit era cameră video și s-a depistat că Horin cu Țurcanu, în timp ce încărcau

murăturile în butoi, au aruncat și aceste 2 pachete, ulterior au pus roșii deasupra. În

depozit au intrat doar condamnații, paza a rămas afară;

- declarațiile martorului Țurcanu D. care a declarat că, au fost scoși sub escortă

în afara penitenciarului, la depozit, pentru a lua produse alimentare. Colța s-a înțeles

cu o persoană pe nume „Andrei”, de la Serviciul de resocializare, să meargă la oprire

să întâlnească 2 pachete, pentru a le duce la depozit. El împreună cu Colța și Horin

au luat pachetele și le-au pus în butoi, care l-au pus în mașină;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.02.2016, porivit căruia pe

teritoriul Penitenciarului nr. 18 Brănești, într-un butoi de plastic albastru, cu volumul

de 200 litri, cu roșii murate, care a fost descărcat într-un autocamion, au fost

depistate două pachete cu substanță narcotică și două telefoane mobile;

- raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, potrivit căruia masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde cafenie, prezentată la examinare în

două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistată la data de

02.02.2016, în automobilul de model „Gaz-52”, cu n/î XXXXX, care transporta

produse alimentare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, reprezintă marijuana, care se

atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice marijuana,

în stare uscată, constituie 240, 58 gr. (182, 2 gr.+ 58,38 gr.);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la

acesta, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video de pe DVD-R-ul de

model „VS”, cu capacitatea 4,7 Gb, pe care sunt înregistrate secvențele video de pe

camera de luat vederi, instalată în depozitul Penitenciarului nr. 18 Brănești și

înregăstrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data de 02.02.2016.

Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică

direct la Horin C. că a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f)

Cod penal, din care considerent Colegiul penal respinge critica avocatului precum că

nu au fost acumulate probe obiective, ce ar demonstra faptul că Horin C. a urmărit

scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.

10

Instanța de recurs consideră neîntemeiată și critica din recurs, prin care se

menționează că, potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, acuzarea a

incriminat acestuia termenii „procurare, păstrare, transportare, distribuire și

operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de a

înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, astfel Colegiul

penal din lucrările dosarului constată că, inculpatul Horin C. a fost învinuit,

recunoscut vinovat și condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3)

lit. b), e), f) Cod penal, activitatea ilegală privind circulația substanțelor narcotice,

exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni

săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari.

De asemenea, cu referire la critica recurentului, că în acțiunile ce i se

incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii obiective a componenței

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, Colegiul penal o respinge ca

fiind neîntemeiată.

Astfel, Colegiul penal atestă că potrivit teoriei penale, latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă,

care se exprimă în acțiunea, care cunoaște mai multe modalități, dintre care

păstrarea și expedierea ilegală. Infracțiunea specificată se consideră consumată din

momentul realizării producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării,

transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării

sau altor operațiuni ilegale cu substanțe narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor.

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul

de probe, Colegiul penal constată că, a fost demonstrat faptul păstrării și expedierii

ilegale, de către Horin C. a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, totodată a

fost dovedit și faptul că acesta a acționat cu intenție comună împreună cu

condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice

și anume de a le transmite condamnaților care execută pedeapsa sub formă de

închisoare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, cu scopul de a le tăinui de la control, au

introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în care se aflau două telefoane

mobile de model „Samsung” și două pachete în care erau 240, 58 grame de substanță

narcotică - marijuana, ce constituie proporții mari. Astfel, motivul infracțiunii,

exprimându-se în interesul material. În urma celor expuse, instanța de recurs

respinge și argumentul recurentului, precum că nu a fost specificat prin ce s-a

manifestat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul, motivul comiterii

infracțiunii.

Ce ține de argumentul invocat de avocat, precum că la baza învinuirii au fost

puse declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir V., Bujor V., Magalov V., însă nu s-a

luat în considerație că sunt angajați a penitenciarului și în relație de subordine cu

angajatorul, Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a indicat că nu există

temei de apreciere critică a declarațiilor martorilor în cauză date în prima instanță,

care sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penale și

coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării

judecătorești. Martorii audiați au fost preveniți de răspundere penală pentru darea

declarațiilor intenționat false și nu există temei de a aprecia critic aceste declarații

oferite sub jurământ și care corespund adevărului.

11

La fel, este nefondată și ultima critică din recursul inculpatului, precum că

urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat. La acest

capitol, Colegiul penal reține că instanța de apel just a apreciat critic declarațiile

inculpatului, considerând a fi neveridice și date în scopul evitării răspunderii penale.

În acesta sens, instanțele de fond au reținut că declarațiile inculpatului se contrazic

cu declarațiile martorului Țurcanu D., care a fost condamnat pe aceeași cauză, a

recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și a relatat despre

acțiunile în coparticipație cu inculpatul Horin C., la săvârșirea infracțiunii, declarații

care au fost apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni

și că nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se

constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Horin C., în

săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs semnalate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima

instanță și instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța

de recurs vre-o eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a

hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate

criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite spre examinare.

Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a

fi declarate inadmisibile.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de către

avocatul acestuia Bîrcă Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Horin Constantin

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 27 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-08-14
0,97
1ra-1477/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; art. 287 alin. 2 lit. b; art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1477/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 august 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admisi
CSJ 2019-07-24
0,97
1ra-1560/2019 — art. 217-1 alin. 3 lit. f; art. 217-6 alin. 1; art. 166 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1560/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admisib
CSJ 2020-11-24
0,96
1ra-1362/20 — art.art.217-1 al.4 lit. b, d, 42 al. 2, 217-1 al.4 lit. b, d, 217 al. 3 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1362/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, Cobzac Elena,
CSJ 2020-11-12
0,96
1ra-1748/2020 — art. 42 alin. 2, 5, art. 217-1 alin. 3 lit. b, f, art. 42 alin. 2, art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1748/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând ad
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-535/2019 — art.217 alin. 3 lit. c; 217-1 alin. 3 lit. f; 290 alin. 1; 322 alin. 1CP
Dosarul nr.1ra-535/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Ţurc
Sursă