1ra-849/2019 — Art. 217-1 alin. 3 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 11 septembrie 2018, Horin Constantin Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea art. 34, 82 din Codul penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani 8 luni. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al sentințelor, i-a fost adăugat, parțial la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin încheierea Judecătoriei Bălți nr. 21-212/13 din 21 iunie 2013 de 8 ani 7 luni 1 zi închisoare, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de accesul la substanțe narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani. A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea din contul lui Horin C. a cheltuielilor judiciare în sumă de 181,13 lei în folosul statului.

Potrivit sentinței, s-a constatat că, Horin Constantin executând pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, r-nul Orhei, fiind antrenat în câmpul muncii în funcția de fochist, la 02 februarie 2016, în jurul orei 1500, aflându-se în incinta depozitului Penitenciarului nr. 18, Brănești, amplasat în afara obstacolelor tehnico-genistice de pază ale penitenciarului, de unde urmau să încarce produse alimentare și să le transporte pe teritoriul instituției penitenciare, acționând cu 1 intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite condamnaților care execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești cu scopul de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și două pachete în care erau 240,58 grame de substanță narcotică - marihuana (materie uscată), ce constituie proporții mari, pe care le-au obținut în circumstanțe care nu au putut fi stabilite de către organul de urmărire penală. Ulterior pentru a fi transportate produsele narcotice în cantina penitenciarului, au încărcat butoiul cu roșii murate în autoturismul de model „GAZ 52” cu numerele de înmatriculare XXXXX, însă nu au putut transmite destinatarilor substanța narcotică, din motivul că în timpul efectuării controlului produselor alimentare transportate de la depozit spre penitenciar, la punctul de control și trecere al penitenciarului, la 02.02.2016, ora 16:25 substanța narcotică a fost depistată și ridicată de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Orhei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Inculpat, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În motivarea apelului a invocat: - sentința de condamnare este ilegală și neîntemeiată; - sentința primei instanțe este bază doar pe declarațiile martorilor; - este o fabricare a dosarului pe motivul neînțelegerilor condamnaților, inclusiv cu șefa depozitului; - nu se consideră vinovat și nu cunoștea că în butoi se mai află ceva în afară de roșii. 3.2 Avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului a declarat apel suplimentar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Horin C. să fie achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal. În motivarea apelului a invocat: - sentința de condamnare este neîntemeiată; - prima instanță recunoscînd-l pe Horin C. vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, neîntemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile acestuia sânt prezente semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice. Mai mult ca atât, aceasta a relatat instanței de judecată că a mers la depozitul penitenciarului care se află în afara teritoriului pentru a aduce produse alimentare în cantina penitenciarului; - la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir Mariana, Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă în acest sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în relație de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea inculpatului; 2 - prima instanță a apreciat eronat probele acumulate de către OUP, or în cauză n-au fost acumulate careva date obiective ce ar demonstra faptul că Horin C., a urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând pentru păstrarea și expedierea substanțelor narcotice; - în acțiunile ce i se incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 2171 alin. (3) Cod penal; - volumul probelor prezentate de acuzare și examinat în cadrul cercetării judecătorești nu confirmă învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal și inculpatul urmează a fi achitat conform prevederilor art. 390 alin. (1) pct. (1), (3) Cod de procedură penală, din motivul că nu s-a constatat existența faptei incriminate, fapta nu întrunește elementele infracțiunii (achitarea inculpatului întrucât fapta nu exista, subsidiar, achitarea întrucât nu există probe ca inculpatul a săvârșit infracțiunea); - vinovăția lui Horin C. nu a fost dovedită, persoana este supusă răspunderii penale și pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție, mai mult ca atât răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvârșit cu intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea penală; - condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține concluzia instanței în ce privește acceptarea unor probe și, respectiv, motivele respingerii altora, prezentate în sprijinul apărării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, au fost respinse apelurile declarate și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a menționat că, în pofida faptului că inculpatul Horin Constantin nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir M., Bujor V., Magalov V., Pînzari I., Țurcanu D. și prin materialele cauzei: procesul-verbal de consemnare a celor constatate din 02.02.2016 (f.d. 4, vol. I) procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta (f.d. 6-7, 8-9, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.03.2016 și foto tabelele la acesta (f.d. 10, 11-13, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016 (f.d. 17- 20, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 03.03.2016 (f.d. 26, vol. I); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte în camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 27, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 09.03.2016 (f.d. 28, vol. I); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte în camera de păstrare din 21.03.2017 (f.d. 29, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10.03.2016, (f.d. 31, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta (f.d. 32, 33-34, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 09.03.2016, (f.d. 35, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Magalov Viorel din 09.03.2016 (f.d. 36, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Tcacenco 3 Andrei din 17.03.2016 (f.d. 37-38, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Guvir Mariana din 22.03.2016 (f.d. 39-40, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Bujor Victor din 22.03.2016 (f.d. 41-42, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 15.03.2016; copia ordinului nr. 114 din 31.10.2005, privind reorganizarea statelor; copia foii de stare a gărzii pentru paza și escortarea deținuților la obiectivele de scurtă durată din 02.02.2016; copia raportului pentru efectuarea lucrărilor la obiectul de muncă de scurtă durată în depozit la data de 02.02.2016; fișa personală a lui Horin Constantin; copiile sentințelor de condamnare ale lui Horin Constantin pe 5 file; copia fișei personale de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă a lui Horin Constantin pe 4 file; copia ordinului nr. 105 din 16.09.2015, privind numirea în funcție a condamnaților; copia cererii deținutului Horin Constantin; copia extrasului din ordinul nr. 105 din 16.09.2015, privind antrenarea condamnatului Horin Constantin în câmpul muncii; obligațiunile funcționale a bucătarului-șef și fochistului în cantină; caracteristica deținutului Horin Constantin; fișa personală a deținutului Țurcanu Denis; copia sentinței de condamnare a lui Țurcanu Denis pe 4 file; copia extrasului din ordinul nr. 6 din 28.01.2015, privind antrenarea deținutului Țurcanu Denis în câmpul muncii; copia datelor deținutului Țurcanu Denis; copia fișei personale de instruire în domeniul securității în muncă a lui Țurcanu Denis pe 4 file; copia ordinului nr. 6 din 29.01.2015 privind transferul deținuților în sectoare pe 2 file; caracteristica deținutului Țurcanu Denis (f.d. 44, vol. I); ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală din 16.03.2016 (f.d. 45, 46-66, 75-87, vol. I); procesul- verbal de audiere a bănuitului Horin Constantin din 15.03.2016 (f.d. 70, vol. I); procesul-verbal de audiere a bănuitului Țurcanu Denis din 15.03.2016, potrivit căruia acesta a refuzat să facă declarații (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere a învinuitului Țurcanu Denis din 18.04.2016 (f.d. 91, vol. I); procesul-verbal de audiere a învinuitului Horin C. din 18.04.2016 (f.d. 70, vol. I); sentința Judecătoriei Orhei nr. 1-125/2016 din 20.10.2016 de condamnare a lui Țurcanu Denis Iurie în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 159-163, vol. I). Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc vinovăția inculpatului Horin Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: activitatea ilegală privind circulația substanțelor narcotice, exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari. În viziunea instanței de apel, prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale. În acest sens, prima instanță a reținut că, declarațiile inculpatului se contrazic cu declarațiile martorului Țurcanu Denis, care a fost condamnat pe aceeași cauză, a recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și în cadrul instanței de fond sincer a relatat despre acțiunile în coparticipație cu inculpatul Horin Constantin la săvârșirea infracțiunii, declarații care au fost apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni sau promisiuni și care nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice. 4 Totodată, instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe în ceea ce privește maniera în care inculpatul neagă faptul cunoașterii ce bunuri intenționa să introducă pe teritoriul Penitenciarului nr. 18, Brănești, potrivit căreia a considerat că ar fi vorba de alte telefoane mobile, instanța a reținut-o ca o poziție de apărare a inculpatului, deoarece, greutatea pachetelor cu substanțe narcotice este evident mai mică decât a unui telefon mobil, în special ținând seama de mărimea acestor pachete, însă, poziția inculpatului ce ține de măsurile întreprinse rămâne a fi lipsită de elemente probatorii din simplu motiv că veridicitatea acesteia nu se confirmă prin nici o probă supusă cercetării, dar din contra este combătută prin probe incontestabile prezentate de acuzare. Așa dar, în viziunea instanței de apel, potrivit declarațiilor martorului Țurcanu Denis în coroborare cu celelalte probe, în cadrul instanței de fond s-a constatat că, Horin Constantin a aflat despre faptul că urmează să participe la introducerea substanțelor interzise pe teritoriul penitenciarului doar în acea zi în depozit, dar nu a refuzat să participe și nici nu a întreprins nici o măsură să curmeze acțiunea ilegală îndreptată în acest sens, ba din contra, a participat activ la comiterea faptei infracționale, ce denotă conștientizarea acțiunilor sale și intenția manifestată de el în comiterea acesteia. Potrivit conținutului procesului-verbal de examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta, au fost examinate înregistrările video de pe DVD-R-ul de model „VS” cu capacitatea de 4,7 Gb. pe care sunt înregistrate secvențele video de pe camera de luat vederi instalată în depozitul Penitenciarului nr. 18, Brănești și, înregistrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data de 02.02.2016 (f.d. 32, 33-34, vol. I). Astfel, potrivit înregistrărilor video menționate este clar redat cum inculpatul participă activ la tăinuirea bunurilor interzise în butoiul cu roșii murate pentru ca acestea să fie introduse pe teritoriul Penitenciarului nr. 18 Brănești. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării potrivit căruia, la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco Andrei, Guvir Mariana, Bujor Victor, Magalov Viorel, audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă în acest sens, nu s-a luat în considerație că ei sunt angajații penitenciarului și sunt în relație de subordine cu angajatorul, respectiv persoane interesate în condamnarea inculpatului. Instanța de apel a stabilit că nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul apelantului potrivit căruia, instanța de fond a apreciat eronat probele acumulate de către organul de urmărire penală, în acest sens a menționat că potrivit conținutului raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare în două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistate la data de 02.02.2016, în automobilul de model „Gaz-52”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, care transporta produse alimentare în Penitenciarul nr. 18, Brănești, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice marijuană în stare uscată, constituie 240,58 gr (182,2 gr + 58.38 gr) (f.d. 17-20, vol. I). Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin 5 Hotărârea de Guvern nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 240, 58 gr. se atribuie la cantități mari. În opinia instanței de apel, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Horin Constantin nu se află la evidența medicului narcolog, mai mult acesta nu a declarat instanței că ar fi consumator de substanțe narcotice, din considerentele menționate, este clar că acesta a urmărit anume scopul de înstrăinare, fiind demonstrată intenția de înstrăinare a substanțelor narcotice de către acesta. În concluzie, instanța de apel a conchis că, inculpatul Horin Constantin a fost cel care a acționat cu intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite condamnaților care execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18, Brănești cu scopul de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și două pachete în care erau împachetate 240,58 grame de substanță narcotică - marihuana (materie uscată), ce constituie proporții mari. Totodată, instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Ținând cont că, inculpatul Horin Constantin anterior a fost condamnat de nenumărate ori, a comis o nouă infracțiune gravă din intenție, fiind în stare de recidivă periculoasă, a comis infracțiunea aflându-se în penitenciar, nu s-a căit de cele comise, nu a conștientizat gravitatea faptei comise, prezintă un pericol social sporit, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, precum și, toate circumstanțele cauzei și caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță în conținutul sentinței, instanța de apel a indicat că, realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, este posibilă doar numindu-i o pedeapsă în limitele prevăzute de norma legală, care este privativă de libertate.

Hotărârile judecătorești adoptate la caz, sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 6.1 Avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Horin C. din motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel, suplimentar indicând: 6 - potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă, acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare, transportare, distribuire și operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvîrșite în scop de înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora”, însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea descriptivă a ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie privind semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor inculpatului conform acestora; - datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în baza art. 2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului - înstrăinarea. De remarcat, că procurorul a avut obligația să indice împrejurările, locul, timpul și metodele de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvîrșite în scop de înstrăinare, înstrăinarea ilegală a drogurilor a substanțelor narcotice de către inculpat; - cu referire la dispoziția art. 2171 Cod penal, acuzarea nu a expus care sînt acțiunile inculpatului legate de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora. Prin urmare, expunerea faptei inculpatului a avut loc fără a se ține cont de esența laturii obiective, fără a se invoca prezența acestei laturi. În speță, acuzarea a indicat pe presupunere scopul ca un element obligatoriu a componenței de infracțiune de înstrăinare a drogurilor, fără a prezenta în cadrul cercetării judecătorești probe concludente în acest sens; - în pofida carențelor menționate, fără a „oferi” vreun răspuns la alegațiile apărării, prima instanță a recunoscut vinovăția inculpatului conform acuzației înaintate, iar instanța de apel a menținut sentința de condamnare, stabilind că Horin C. a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) Cod penal; - atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești, probe pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost administrate învinuirea adusă inculpatului este eronată bazată doar pe presupuneri, iar acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente în sensul existenței unui raport de cauzalitate direct între acțiunile făptuitorului și consecințele acțiunilor date; - organul de urmărire penală nu au administrat suficiente probe care să dovedească cu certitudine și dincolo de orice dubiu rezonabil că condamnatul a săvârșit infracțiunea care a fost incriminată; - nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești acuzatorul de stat nu a adus probe ce ar confirma prezența elementelor ce sînt caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor cu scop de înstrăinare, adică prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare; - acuzatorul nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul, care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul urmărit, astfel se impune concluzia certă că inculpatul urmează a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - poziția acuzării referitor la existența în intenția inculpatului a scopului și motivului comiterii infracțiunii ce i se incriminează este combătut de probele din dosar; 7 - partea acuzării nu a prezentat probe suficient de doveditoare pentru a-l condamna pe Horin C.; - nici organul de urmărire penală nu a realizat o cercetare sub toate aspectele, completă și obiectivă a cauzei și a pus la baza învinuirii fapte și înscrisuri ce nu demonstrează vina lui Horin C.; - condamnarea lui Horin C. este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă, a tuturor probelor și a legăturii dintre ele. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. 6.2 Inculpat, care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând dispunerea inadmisibilității prezentului recurs, deoarece recursul nu este motivat sub aspectul casării hotărârii contestate, iar reaprecierea probelor nu se încadrează în acest caz în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, a dat apreciere întregului sistem de probe, just ajungând la concluzia menținerii sentinței de condamnare a lui Horin C.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal lecturând textul recursului declarat de către avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, reține, că aceasta indică faptul că probele au fost apreciate eronat, deoarece inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice, astfel invocă ca temei de drept pct. 6), 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Totodată, din textul recursului declarat de către inculpat, acesta solicită dispunerea rejudecării cauzei, deoarece urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, astfel semnalează de asemenea temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 8 Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că nu Horin C. a săvârșit infracțiunea imputată, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului Horin C. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, instanța de apel prin menținerea sentinței, prin care Horin C. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 33-49, v. II). Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului Bîrcă L. invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, nu este fondată nici critica avocatului Bîrca L., în sensul pretinderii că inculpatul nu a înstrăinat nimănui substanțe narcotice și a mers la depozitul penitenciarului pentru a aduce produse alimentare în cantina penitenciarului. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă că faptul comiterii infracțiunii de către inculpat se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume: - declarațiile martorului Tcacenco A., care a indicat că a mers la depozit, au venit condamnații printre care și Horin C., au încărcat în mașină un butoi și alte produse și au mers la penitenciar unde era poliția, iar în butoiul cu roșii au găsit 2 telefoane și 2 pachete, cu masa de culoare verde; - declarațiile martorului Guvir M., care a menționat că au venit să ia marfa din depozit șeful serviciului Bratuțel T., împreună cu condamnații, printre care era și Horin C., care cu Țurcanu D. au intrat singuri să ia murăturile. Condamnaților nu le plăcea murăturile și spuneau că le aruncă, însă atunci au mers să le ia, ceea ce i s-a părut straniu și tot ei au pus butoiul în mașină. Ulterior a aflat de la șeful serviciului că în butoiul cu murături au fost găsite 2 telefoane și 2 pachete cu substanțe narcotice; 9 - declarațiile martorului Bujor V., care a relatat că a primit condamnații de la punctul de control, în număr de 5 persoane, printre care Horin C., i-a escortat la depozitul din afara penitenciarului, unde condamnații au intrat în depozitul ce se afla în subsol și au așteptat până când aceștia au încărcat produse alimentare și butoaie cu roșii. Dintre persoanele din gardă nu a intrat nimeni în depozit, deoarece era interzis. În apropierea punctului de control era mașina poliției, care a scos un butoi în care erau 2 pachete; - declarațiile martorului Magalov V., care a menționat că o persoană de încredere i-a comunicat că condamnații care sunt scoși sub escortă la muncă, la depozit, pentru a încărca produse alimentare au intenția de a introduce obiecte interzise și substanțe narcotice în penitenciar. Despre faptul dat a fost anunțat conducătorul Penitenciarului 18 Brănești, Grădinaru V. și unitatea de gardă a IP Orhei. La intrarea automobilului în penitenciar, în rezultatul verificării împreună cu angajații poliției, au depistat în butoiul cu murături, două pachete, unul cu 2 telefoane mobile, iar altul masa vegetală de culoare verde, asemănătoare cu cânepa. La depozit era cameră video și s-a depistat că Horin cu Țurcanu, în timp ce încărcau murăturile în butoi, au aruncat și aceste 2 pachete, ulterior au pus roșii deasupra. În depozit au intrat doar condamnații, paza a rămas afară; - declarațiile martorului Țurcanu D. care a declarat că, au fost scoși sub escortă în afara penitenciarului, la depozit, pentru a lua produse alimentare. Colța s-a înțeles cu o persoană pe nume „Andrei”, de la Serviciul de resocializare, să meargă la oprire să întâlnească 2 pachete, pentru a le duce la depozit. El împreună cu Colța și Horin au luat pachetele și le-au pus în butoi, care l-au pus în mașină; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.02.2016, porivit căruia pe teritoriul Penitenciarului nr. 18 Brănești, într-un butoi de plastic albastru, cu volumul de 200 litri, cu roșii murate, care a fost descărcat într-un autocamion, au fost depistate două pachete cu substanță narcotică și două telefoane mobile; - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-608 din 17.02.2016, potrivit căruia masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde cafenie, prezentată la examinare în două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, depistată la data de 02.02.2016, în automobilul de model „Gaz-52”, cu n/î XXXXX, care transporta produse alimentare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea totală a substanțelor narcotice marijuana, în stare uscată, constituie 240, 58 gr. (182, 2 gr.+ 58,38 gr.); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.03.2016 cu foto tabelul la acesta, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video de pe DVD-R-ul de model „VS”, cu capacitatea 4,7 Gb, pe care sunt înregistrate secvențele video de pe camera de luat vederi, instalată în depozitul Penitenciarului nr. 18 Brănești și înregăstrările efectuate în timpul cercetării la fața locului din data de 02.02.2016. Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică direct la Horin C. că a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, din care considerent Colegiul penal respinge critica avocatului precum că nu au fost acumulate probe obiective, ce ar demonstra faptul că Horin C. a urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. 10 Instanța de recurs consideră neîntemeiată și critica din recurs, prin care se menționează că, potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, acuzarea a incriminat acestuia termenii „procurare, păstrare, transportare, distribuire și operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de a înstrăina și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, astfel Colegiul penal din lucrările dosarului constată că, inculpatul Horin C. a fost învinuit, recunoscut vinovat și condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal, activitatea ilegală privind circulația substanțelor narcotice, exprimată prin păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul penitenciarului, în proporții mari. De asemenea, cu referire la critica recurentului, că în acțiunile ce i se incriminează lui Horin C. nu se regăsesc elementele laturii obiective a componenței infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, Colegiul penal o respinge ca fiind neîntemeiată. Astfel, Colegiul penal atestă că potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă, care se exprimă în acțiunea, care cunoaște mai multe modalități, dintre care păstrarea și expedierea ilegală. Infracțiunea specificată se consideră consumată din momentul realizării producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării sau altor operațiuni ilegale cu substanțe narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor. Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul de probe, Colegiul penal constată că, a fost demonstrat faptul păstrării și expedierii ilegale, de către Horin C. a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, totodată a fost dovedit și faptul că acesta a acționat cu intenție comună împreună cu condamnatul Țurcanu Denis, urmărind scop de înstrăinare a substanțelor narcotice și anume de a le transmite condamnaților care execută pedeapsa sub formă de închisoare în Penitenciarul nr. 18 Brănești, cu scopul de a le tăinui de la control, au introdus într-un butoi cu roșii murate un pachet în care se aflau două telefoane mobile de model „Samsung” și două pachete în care erau 240, 58 grame de substanță narcotică - marijuana, ce constituie proporții mari. Astfel, motivul infracțiunii, exprimându-se în interesul material. În urma celor expuse, instanța de recurs respinge și argumentul recurentului, precum că nu a fost specificat prin ce s-a manifestat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul, motivul comiterii infracțiunii. Ce ține de argumentul invocat de avocat, precum că la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorilor Tcacenco A., Guvir V., Bujor V., Magalov V., însă nu s-a luat în considerație că sunt angajați a penitenciarului și în relație de subordine cu angajatorul, Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a indicat că nu există temei de apreciere critică a declarațiilor martorilor în cauză date în prima instanță, care sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penale și coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești. Martorii audiați au fost preveniți de răspundere penală pentru darea declarațiilor intenționat false și nu există temei de a aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului. 11 La fel, este nefondată și ultima critică din recursul inculpatului, precum că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări, dosarul a fost falsificat. La acest capitol, Colegiul penal reține că instanța de apel just a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date în scopul evitării răspunderii penale. În acesta sens, instanțele de fond au reținut că declarațiile inculpatului se contrazic cu declarațiile martorului Țurcanu D., care a fost condamnat pe aceeași cauză, a recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și a relatat despre acțiunile în coparticipație cu inculpatul Horin C., la săvârșirea infracțiunii, declarații care au fost apreciate de către prima instanță ca veridice, făcute fără careva presiuni și că nu prezintă temei de a fi apreciate ca neveridice. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Horin C., în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs semnalate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima instanță și instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite spre examinare. Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia Bîrcă Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Horin Constantin Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 27 iunie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 12