1ra-997/2019 — Art.217 alin.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 16 mai 2017, Ciolac Mihail a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 8 luni închisoare, art.217 alin. (2) Cod penal la 8 luni închisoare, art.217 alin.(2) Cod penal la 8 luni închisoare, art. 2172 Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 3 ani, art. 217 alin. (2) Cod penal la 8 luni închisoare, art. 2172 Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv din 12.11.2013 până la 26.11.2013. 1

Instanța de fond a constatat că la 07 noiembrie 2012, aproximativ ora 22.00, în cadrul cercetării la fața locului, la domiciliul inculpatului Ciolac Mihail, din str.xxx, au fost depistate și ridicate: un aparat improvizat pentru consum de substanțe narcotice (fumat), patru pachețele din hârtie și o sacoșă de polietilenă cu masă vegetală verde, uscată ,mărunțită, cu miros specific, două seringi de 2 ml și 6 ml cu un lichid de culoare cafenie. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.473 din 13.11.2012, masă vegetală în patru pachețele din hârtie și în sacoșă de polietilenă reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice neutilizate în scopuri medicinale, obținute artizanal din plantele de cânepă, avînd masa totală în starea uscată 22.49 g, pe părțile interioare a aparatului adaptat pentru fumat se află ulei de cannabis - care se atribuie la substanțe narcotice, obținute artizanal din plantele de cânepă având masa recalculată în stare uscată de 0.02 g, lichidul din seringa de 6 ml, reprezintă substanță narcotică - extract de mac, având masă recalculată în stare uscată de 0,04 g, lichidul din seringa de 2 ml, reprezintă substanță psihotropă metamfetamin, având un volum total de 2,8 ml. Tot el, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari fără scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe: La 03 octombrie 2013, ora 00.50, în cadrul cercetării la fața locului, efectuate în baza denunțului lui Cumponici Andrian, pe adresa str. xx, mun. Chișinău, unde se afla Ciolac Mihail, au fost depistate și ridicate două seringi, în care se afla substanță lichidă de culoare cafenie deschisă. Conform raportului de constatare tehnico-științifîcă nr.7534 din 18.10.2013 s-a constatat, că lichidele de culoare gălbue cu volumul de 2.2 ml. și 2.0 ml., cu miros de migdale din două seringi de unică folosința, cu capacitatea de 2 ml. și 5 ml., ridicate la data menționată mai sus în cadrul cercetării la fața locului de la Ciolac Mihail, reprezintă soluție de metamfetamin (pervitin). Metamfetamina reprezintă substanță psihotropă (substanță preparată artizanal) din efedrină, pseudoefedrină sau preparate care conțin efedrină sau pseudoefedrină. Volum total al substanței psihotrope metamfetamin din cele două seringi prezentate la cercetare constituie 4,2 ml. Tot el, în perioadă nedeterminată de timp, urmărind scopul consumului de substanțe narcotice, a intrat în posesia substanței narcotice „marijuana” pe care a adus- o la domiciliu în xx, mun. Chișinău, unde, cu ajutorul unei lulele, prin fumare, a consumat o parte din ea, obținând conform raportului de expertiză nr. 8406 din 10.10.2014, substanță narcotică „rășină de cannabis” în cantitate de 0,05 grame (masă uscată) pe care, împreună cu a doua parte de substanță narcotică „marijuana” în cantitate de 0,93 gr., ceea ce conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari, contrar prevederilor art. 29 din Legea cu privire la„circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor” nr.382-XIV din 06.05.1999, le-a păstrat ilelegal fără autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului la domiciliu, în scop de consum, până la 30.09.2014, ora 17.10, când a fost depistată și ridicată de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliu. Tot el, în perioadă nedeterminată de timp, urmărind scopul producerii, preparării, prelucrării, substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, conform raportului de expertiză nr. 8406 din 10.10.2014, a întrat în posesia precursorilor 2 substanțelor narcotice și psihotrope si anume: a fosforului roșu în cantitate de 0,72 gr., a lichidului pentru diluarea emailurilor alccidice 64 ml,acid clorhidric 150 ml., diluant 110 ml., acid clorhidric 324 ml., pe care le-a păstrat la domiciliu în xx, mun. Chișinău, în scop de preparare producere, prelucrarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pentru consum personal până la 30.09.2014, ora 17.10, când a fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliu. Tot la el, la 04 februarie 2015, în cadrul cauzei penale 2015420031, a fost efectuată percheziție în xx, mun. Chișinău la domiciliu lui Ciolac Mihail, de unde au fos ridicate trei seringi, una de 10 ml., cu un lichid de culoare verde gălbui, iar două seringi de 5 ml, cu un lichid de culoare verde-gălbui, trei pachețele improvizate din hârtie, într-un pachețel este o substanță de culoare cafenie închis, în alt pachețel este o substanță de culoare brun verzuie, iar în pachețelul nr. trei este o substanță de culoare neagră, două pipe improvizate din folie de staniol, unde în interior se observă o substanță arsă cu miros specific, o ampulă cu soluție de culoare roșie, o seringă în care este o substanță sau (depuneri) de culoare cafenie, o geantă de culoare neagră în interiorul căruia se află trei butelii din masă plastică, în interiorul cărora se află soluție lichidă cu miros specific și mai multe flacoane din sticlă. Conform raportului de expertiză nr. 2109 din 18.02.2015, s-a constatat că lichidul din seringele cu capacitatea de 10 ml, 5 ml-2, reprezintă soluție de metanfitamin în cantitate totală de 8,2 ml, preparată artizanal din efedrenă, care se atribuie la substanțe psihotrope. Depunerile din flaconul din sticlă transparentă, reprezintă metanfitamin, care se atribuie la substanțe psihotrope, cu masa de 0,117 gr (masă uscată). În depunerile de substanță din seringă, de la două ace de la seringă, de pe două dopuri din cauciuc din colbă, s-a depistat metanfitamin în cantități de urme, care la fel se referă la substanțe psihotrope. Depunerile de pe foliile de staniol, reprezintă rășină de cannabis, care se referă la substanțe narcotice, cu masa de 0,023. Lichidul (210 ml) din butelia de masă plastică incoloră, reprezintă acid clorhidric, care se atribuie la percusorii substanțelor narcotice și psihotrope. În substanța sub formă de praf, de culoare brun-roșietică (0,216 gr.) din pachețelul de hârtie lucioasă, în depunerile de pe două periuțe, clamă metalică, lamă obiecte de polimer și cauciuc, s-a depistat fosfor roșu care se atribuie la percusorii substanțelor narcotice și psihotrope. În substanța de culoare cenușiu-violacee, cristalizată, cu luciu metalic (0,06 gr) din pachețelul de hârtie de ziar, au fost depistați ionii de iod, care nu se referă la substanțele narcotice, psihotrope și precursori. Masa vegetală de culoare roz-portocalie, uscată (0,029 gr), prezentată la examinare, nu conține componentul narcotic tetrahidrocannabinol, dar posibil să conțină careva compuși narcotici și/ sau psihotropi de origine sintetică, dar din motive tehnice nu se poate examina. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități mari. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut învinuirea adusă pe toate epizoadele, că vinovăția lui este integral dovedită prin probele administrate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari, fără scop de înstrăinare, art. 2172 Cod penal, adică, producerea, prepararea, prelucrarea, păstrarea, substanțelor 3 narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare și producerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, păstrarea sau efectuarea oricăror alte operațiuni cu precursori în scopul producerii sau prelucrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 75, 76,77 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana celui vinovat, care s-a căit sincer de cele comise de lipsa circumstanțelor agravante, concluzionând că inculpatului urmează a-i fi aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare.

Inculpatul, a declarat apel, solicitând repunerea în termen, casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate, conform prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a invocat că pedeapsa aplicată este prea aspră, executarea ei urmând a-i fi suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța a reținut că, la aplicarea pedepsei, prima instanță corect a ținut cont de prevederile art 61, 75 Cod penal, stabilind inculpatului o pedeapsă echitabilă, la individualizarea căreia s-a luat în considerație gravitatea infracțiunilor săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele cauzei ce reflectă acțiunile și rolul inculpatului, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, precum și condițiile de viață ale familiei acestuia, reținându-se limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 2172 Cod penal. Totodată, la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța urmează să identifice circumstanțe excepționale și alte circumstanțe importante care ar permite condamnarea cu suspendarea pedepsei, pe când, în speță asemenea împrejurări nu au fost constatate. Or, căința sinceră nu poate fi considerată ca circumstanță excepțională, aceasta potrivit art. 76 Cod penal este una atenuantă. Astfel, pedeapsa penală aplicată inculpatului este una legală, iar motivele invocate în apel sunt lipsite de suport factologic și juridic.

Avocata Tatiana Lepădatu, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea sentinței și a decizii, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate. Recurenta a invocat că prima instanță greșit a individualizat pedeapsa stabilită, iar instanța de apel nu a reparat eroarea admisă, fiindcă luând în considerație persoana inculpatului, că acesta și-a recunoscut integral vina, față de inculpat puteau fi aplicate prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal. În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 4 Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, argumentat ținând cont de prevederile art. 61, 75, 84 alin. (1) Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 2. și 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând 5 formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. În același timp, argumentul recurentei privind aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal (pct. 5. din decizie), este absolut neîntemeiat. Or, aceasta prevede că în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. Totodată, în speță asemenea împrejurări lipsesc. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4., 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 6 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Tatiana Lepădatu, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2017 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, în privința inculpatului Ciolac Mihail xx, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iunie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 7 Dosarul nr. 1ra- 997/2019 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 08 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 16 mai 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, declarat de avocata Tatiana Lepădatu în numele inculpatului Ciolac Mihail Stepan, născut la 05 iulie 1994, originar și locuitor al mun. Chișinău, bd.Dacia 29, ap.83, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Tatiana Lepădatu, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 16 mai 2017 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2018, în privința inculpatului Ciolac Mihail Stepan, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 07 iunie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 8