1ra-872/2019 — art.186 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-872/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Ion Guzun, Victor Boico, Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru

Calendari, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 28 septembrie 2018 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 29 ianuarie 2019, în privința

inculpatului

Rotari Evgheni.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 23.03.2018 – 28.09.2018,

instanța de apel: 16.11.2018 – 29.01.2019,

instanța de recurs: 20.03.2019 – 16.04.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Rotari

Evgheni a fost condamnat în baza art. 186 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime

de 487,5 unități convenționale, ce constituie 24.375 lei.

De la inculpat s-a încasat, în beneficiul SA „Moldtelecom” prejudiciul

material în sumă de 60.739,09 lei.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat,

a fost respinsă.

jurul orei 23.00, fiind pe strada din s. Alexanderfeld, r-nul Cahul, având scop de

cupiditate, înarmându-se în prealabil cu un dispozitiv de urcat pe stâlpi și un

foarfece pentru tăiat fier, prin tăiere și deteriorare a sustras pe ascuns 300 metri de

cablu, de comunicație electronice, de marca TPPppZP 100x2x0,4, cu prețul

1

fiecărui metru de 83,92 lei, cauzând SA „Moldtelecom” un prejudiciu material în

sumă de 25.427,76 bani.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut integral vina, solicitând

judecarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de procedură

penală.

Deoarece, probele administrate confirmă dovedită pe deplin vinovăția

inculpatului, acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 186 alin. (1) Cod

penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art.

16, 61, 75 Cod penal, că infracțiunea săvârșită face parte din catgoria celor ușoare,

că inculpatul a recunoscut vina, a contribuit la investigarea cazului, a solicitat

judecarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale, că lipsesc

circumstanțe atenuante și agravante, concluzionând că urmează a-i fi aplicată o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale, în

conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 186 alin. (1) Cod penal la amendă

în mărime de 550 unități convenționale.

Apelantul a invocat că instanța nu a luat în considerare că în cazul aplicării

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, limita minimă a pedepsei se va

aprecia conform art. 64 alin. (3) Cod penal, adică de 500 unități convenționale,

chiar dacă la reducerea a ¼ a limitei se obține o valoare sub limita generală.

Instanța nu era în drept să micșoreze cuantumul amenzii conform criteriilor

generale de individualizare a pedepsei.

Potrivit art. 64 alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice

se stabilește în limitele de la 500 la 3000 unități convenționale, iar pentru

infracțiunile săvârșite din interes material – pînă la 20.000 unități convenționale,

luându-se ca bază mărimea unității convenționale la momentul săvârșirii

infracțiunii.

Raportând dispoziția art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală la

sancțiunea stabilită în art. 186 alin. (1) Cod penal, se constată că noile limite de

care urmează să se țină cont la stabilirea pedepsei sub formă de amendă cea

minimă este 487,5 unități convenționale, iar cea maximă trebuie să depășească de

500 unități convenționale.

Drept urmare, având în vedere prevederile art. 64 alin. (3), și noi limite

maxime și minime a pedepsei cu amenda, rezultate în urma reducerii pedepsei cu

¼ conform art. 3641 Cod de procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de art.

186 alin. (1) Cod penal, inculpatului urmează să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de amendă mai mare de 500 unități convenționale, fiindcă limita generală

prevăzută de art. 64 alin. (3) Cod penal, nu poate fi redusă.

Asigurarea aplicării de către instanțele judiciare a unor măsuri aspre de

pedeapsă față de persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor din această

categorie constituie unul din mijloacele eficiente de luptă împotriva acestui flagel.

2

2019, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de

fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 64, 75 Cod penal,

La caz, prima instanță corect a aplicat pedeapsa cu amendă în mărime de

487.5 unități convenționale, reieșind din limitele noi stabilite conform prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Art. 186 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de până

la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 2 ani. Punându-se accent pe

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa cu amendă în

mărime de 487.5 unități convenționale, corect a fost aplicată.

Neaplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, în cazul,

în care se examinează cauza în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, dar a prevederilor art. 64 alin. (3) Cod penal, după cum invocă procurorul,

duce la defavorizarea situației inculpatului.

Art. 3 alin. (2) Cod penal, enunță că interpretarea extensivă defavorabilă și

aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise.

De aici rezultă că aplicarea prevederilor art. 64 alin. (3) Cod penal vine în

contradicție cu prevederile art. 3 alin. (2) Cod penal, circumstanță ce denotă

necesitatea aplicării anume a prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

și nu cele ale art. 64 alin. (3) Cod penal, cum invocă procurorul.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul indicat că instanțele nu au individualizat pedeapsa potrivit

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, și a practicii constante, soldată cu stabilirea unei

pedepse neechitabile.

Instanța de apel urma să i-a în considerație dispozițiile părții generale a

Codului penal, și anume prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal, conform cărora,

limita minimă generală a pedepsei sub formă de amendă constituie 500 unități

convenționale și care nu mai poate fi redusă, deoarece potrivit art.75 alin.(1) Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea special a prezentului cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale.

Hotărârea în cauză contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme

date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, din 05.06.2018, pe cauza

Chirtoaca Maria.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

16) Cod de procedură penală

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

3

se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și cea de apel au comis

următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 75

alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului

cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. În

corespundere cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu amendă. Potrivit art. 64 alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele

fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3000 unități convenționale.

În corespundere cu jurisprudența națională, limita minimă se va reține, având

în vedere stipulările art. 64 alin. (3) Cod penal, conform cărora, limita minimă

generală a pedepsei sub formă de amendă constituie 500 de unități convenționale și

care nu mai poate fi redusă (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, pct. 34.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit dispozitivului și descriptivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie), stabilindu-i pedeapsa inculpatului în

condițiile beneficierii de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege în cazul pedepsei cu amendă, i-a aplicat în baza art. 186 alin. (1) Cod

penal, amendă în mărime de 487, 5 unități convenționale.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, aplicând inculpatului pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie), nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

4

cauzelor în primă instanță în aspectul vizat, menținând o sentință neîntemeiată

legal.

Mai mult, concluzia că instanța de fond corect a aplicat inculpatului Rotari

E. pedeapsa cu amendă, în limitele legii și cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, pentru infracțiunea prevăzută la art.186 alin. (1) Cod penal,

contravine prevederilor art. 64 alin. (3) Cod penal, potrivit căruia mărimea amenzii

pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3000 unități

convenționale, coroborate cu cele din art. 75 alin. (1) Cod penal care prevede că

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod, care stabilesc clar și

fără echivoc că în toate cazurile, inclusiv în situațiile prescrise în art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, amenda penală minimă nu poate fi mai mică de 500

unități convenționale.

Or, în corespundere cu jurisprudența națională, limita minimă se va reține,

având în vedere stipulările art. 64 alin. (3) Cod penal, conform cărora, limita

minimă generală a pedepsei sub formă de amendă constituie 500 de unități

convenționale și care nu mai poate fi redusă (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013

cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești,

pct. 34.).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că atât prima instanță, cât și instanța

de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri

care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, că au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

5

admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 29 ianuarie 2019, în privința inculpatului Rotari Evgheni

x, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 08 mai

2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Victor Boico

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

6