1cs-110/2019 — art. 326 alin. 2 lit. b,c CP

Dosarul nr. 1cs-110/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E Î N C H E I E R E 07 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, soluționând cererea înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, cu privire la strămutarea la o altă instanță egală în grad, a judecării recursului declarat împotriva încheierii și mandatului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18 august 2018 cu privire la autorizarea măsurii speciale de investigație – cercetarea biroului de serviciu al judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi, precum și instalarea aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, Termenul de examinare: 25.04.2019 – 07.05.2019 C O N S T A T Ă: 1. Președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, a înaintat cerere de strămutare a cauzei parvenite spre examinare, în ordine de recurs, înaintat de către avocatul Ceachir Anatolie, împotriva încheierii și mandatului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18.08.2018, cu privire la autorizarea măsurii speciale de investigație – cercetarea biroului de serviciu al judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi, precum și instalarea aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio, și video, ultima fiind învinuită în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 324 alin. (3) lit. a), 325 alin. (3) lit. a), 326 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău,

la o altă instanță egală în grad, pentru examinarea recursului declarat și menționat mai sus. În motivarea cererii se indică despre faptul că, în procedura menționată mai sus este vizată învinuita Brînza Liubovi, care este judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău. Totodată, se menționează că, în cauza Tocono și Profesorii Prometeiști contra Moldovei, Curtea Europeană a explicat că, art. 6 din CEDO cere instanței care cade sub incidența sa, să fie imparțială or, imparțialitatea, în mod normal denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea a făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare obiectivă.

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă 1 comportamentul personal al oricărui dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță. Prin urmare, pentru a nu trezi careva aparențe de imparțialitate unui observator obiectiv, președintele Curții de Apel Chișinău a transmis cauza penală nominalizată, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea chestiunii de strămutare a acesteia, la o altă instanță egală în grad.

2. Soluționând cererea de strămutare, Colegiul penal consideră că, aceasta urmează a fi admisă, reieșind din următoarele considerente: În conformitate cu art. 46 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.

Reieșind din cererea de strămutare înaintată și din actele anexate la aceasta, se constată că prezenta cauză, unde este vizată învinuita Brînza Liubovi de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. art. 324 alin. (3) lit. a), 325 alin. (3) lit. a), 326 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, a parvenit spre examinare la Curtea de Apel Chișinău, instanță sesizată pentru a se expune pe marginea recursului declarat în interesele ultimei de către avocatul Ceachir Anatolie, împotriva încheierii și mandatului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18 august 2018 cu privire la autorizarea măsurii speciale de investigație – cercetarea biroului de serviciu al judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi, precum și instalarea aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio, și video.

Totodată, în demers se relevă că, Brînza Liubovi, este învinuită de comiterea mai multor infracțiuni de corupție, în timp ce activa în calitate de judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău, ceea ce ar crea impedimente la soluționarea obiectivă a prezentei cauze de către magistrații instanței de recurs în prezenta procedură.

Astfel, pentru a exclude existența circumstanțelor ce ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, la soluționarea recursului declarat în prezenta speță de către apărătorul învinuitei Brînza Liubovi, precum și evitarea procedurii de soluționare a unor eventuale cereri de abținere a judecătorilor instanței competente de judecare a recursurilor declarate în procedurile prevăzute în situații similare speței, situație ce ar influența promptitudinea examinării recursului declarat, Colegiul penal conchide că, aceste circumstanțe cad sub incidența instituției strămutării și pentru soluționarea rapidă, obiectivă și imparțială a recursului vizat este necesară strămutarea recursului declarat și menționat mai sus, pentru judecare în altă instanță egală în grad.

Reieșind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o 2 inspire justițiabililor dintr-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil.

Instanța trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință (Gregory vs. Marea Britanie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației (Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827). Potrivit art. 49 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care consideră că cererea este întemeiată, Curtea Supremă de Justiție dispune strămutarea judecării cauzei cu indicarea instanței concrete. Această instanță va fi imediat înștiințată despre admiterea cererii de strămutare.

Având ca reper cele expuse, Colegiul penal statuează că, motivele invocate în cererea de strămutare sunt întemeiate și pentru obținerea soluționării obiective, rapide și complete a acestei cauze, precum și pentru asigurarea desfășurării normale a procesului, este necesară strămutarea cauzei parvenite spre judecare în ordine de recurs, declarat de către apărătorul învinuitei Brînza Liubovi, împotriva încheierii și mandatului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18.08.2018, adoptată și eliberat în cauza penală menționată, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, și anume la Curtea de Apel Bălți.

3. În conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal, D I S P U N E: Se admite cererea înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, despre strămutarea cauzei parvenite spre judecare în ordine de recurs, declarat de către avocatul Ceachir Anatolie, împotriva încheierii și mandatului Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18 august 2018 cu privire la autorizarea măsurii speciale de investigație – cercetarea biroului de serviciu al judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi, precum și instalarea aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio, și video, cu transmiterea acestei cauze pentru judecare în ordine de recurs la Curtea de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată motivat la data de 07 mai 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma 3