1ra-471/2019 — art. 186 alin. 5 CP

1ra-471/2019 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-471/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Guzun Ion

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Navin Mihail și de către

avocatul Crîșmari Natalia în numele inculpatului, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2018 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Rîșcani/ din 04 iunie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Navin Mihail XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

09.08.2016 – 04.06.2018 (prima instant);

13.07.2018 – 01.10.2018 (instanța de apel);

22.01.2019 – 02.04.2019 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Navin Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cauș Ștefan, s-a încasat

din contul lui Navin Mihail în beneficiul părții vătămate Cauș Ștefan suma de

251 600 lei cu titlu de prejudiciu material.

S-a soluționat soarta corpurilor delicte, printre care ceasul de model „Rado” s-

a dispus a fi restituit părții vătămate.

ianuarie 2015, în perioada între orele 08:15-21:00, având scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă și în comun cu Eșanu Iurie, prin

deteriorarea geamului, au pătruns în casa XXXXX, de unde au sustras pe ascuns un

1

ceas de model „Rado” cu costul de 40 000 lei, o brățară din aur cu greutatea 50-70

gr. cu costul de 75 000 lei, un ceas de model „Полет” cu nr. 55468 cu costul de 5

000 lei, un ceas de model „Longines” cu curelușă de culoare neagră, cu costul de 6

000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie suma de 120 000 lei, un

telefon mobil de model „Nokia E52” cu costul de 200 lei, un portmoneu de culoare

neagră, în care se afla un dolar Canadian, cu costul de 200 lei, un ceas de dame de

model „Ciaica” cu costul de 500 lei și o pereche de cercei din metal, de culoare

albă, cu costul de 400 lei și un lănțișor din piele cu pandantiv cu costul de 300 lei,

cauzând părții vătămate Ștefan Căuș un prejudiciu material în proporții deosebit de

mari în sumă totală de 251 600 lei.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 186 alin. (5) Cod

penal – Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, în

proporții deosebit de mari.

Andrei în numele inculpatului Navin Mihail, solicitând casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Navin Mihail să fie achitat pe motiv că fapta imputată nu a fost comisă de el,

invocând că de fapt instanța de fond corect a ajuns la concluzia că fapta comisă de

către Navin Mihail nu întrunește elementele infracțiunii, însă nu a pronunțat

sentința de achitare.

2018, apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță just a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, iar probele acumulate au fost corect

apreciate, ținându-se cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel, a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a

concluzionat referitor la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

bazându-se pe probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele.

La fel, instanța de apel a indicat că, analizând probele cercetate în ședința

instanței de apel, se constată că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului

Navin Mihail în comiterea infracțiunilor imputate. Totodată, instanța de apel a

reținut argumentarea amplă și motivele combaterii versiunii apărării stabilite în

sentința primei instanțe.

În continuare, instanța de apel a mai indicat că, la individualizarea pedepsei,

prima instanță corect a ținut cont de caracterul, pericolul social și gravitatea

infracțiunii comise, a luat în considerație toate circumstanțele în care aceasta a fost

săvârșită, condițiile și circumstanțele de săvârșire a infracțiunii, gravitatea

urmărilor, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă inculpatului.

2

5.1 Avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 5), 6), 8) Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, prin care a solicitat, casarea deciziei și a sentinței, cu

dispunerea achitării inculpatului, invocând:

- instanța de apel contrar prevederilor art. 415 Cod de procedură penală, nu a

specificat care anume temei prevăzut de art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. a) – c) Cod de

procedură penală, a servit ca temei pentru respingerea apelului, ceia ce denotă

nemotivarea însăși a deciziei;

- la 07.11.2018 a fost pronunțată Decizia integrală, fiind semnată de alt

complet, judecătorul Ouș Ludmila fiind schimbată cu judecătorul Pleșca Ion, care a

participat la examinarea cauzei și adoptarea soluției;

- s-a solicitat audierea suplimentară a părții vătămate, deoarece apărarea a

contestat declarațiile lui Cauș Ștefan date anterior, însă instanța de apel a

considerat că prezența lui nu este necesară și a examinat fondul fără audierea lui;

- sunt admise mai multe derogări procedurale de către prima instanță, care au

rămas neremediate de către instanța de apel, prin ce s-a încălcat dreptul

inculpatului la un proces echitabil;

- instanța de apel doar a enumerat probele, fără a le analiza, aprecia și fără a

indica ce anume demonstrează fiecare probă în parte;

- instanța de apel a ignorat solicitările apărării să examineze declarațiile

inculpatului, concubinei Veșco Ludmila și Veșco Evdochia care au declarat despre

încălcările făcute de polițiști, modul și circumstanțele dobândirii declarațiilor părții

vătămate date de el inițial și schimbate ulterior;

- nu au fost analizate și contrapuse declarațiile controversate a părții vătămate,

în condițiile în care partea vătămată nu poate specifica când, unde și cu ce preț au

fost procurate bunurile pretins sustrase, nu poate explica cum a stabilit prețurile;

- a rămas ignorat faptul că inițial partea vătămată a declarat că i-au fost

sustrase doar un ceas de model „Rado” de 40 000 lei și o brățară din aur de 35 000

lei, inculpatul fiind pus sub învinuire în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, fiind

eliberat de sub strajă cu respingerea demersului procurorului, tocmai atunci

declarațiile părții vătămate au fost schimbate, partea vătămată declarând despre

sustragerea altor bunuri care pretins au fost depistate la domiciliul inculpatului,

mărind suma celor sustrase la 251 600 lei;

- nu a fost analizată și colizia apărută, or prima instanță a presupus că în urma

percheziției din 09.03.2015, la domiciliul lui Navin Mihail au fost depistate lucruri

pretins sustrase de la Cauș Ștefan, inclusiv și ceas de mână „Ceaica”, telefon de

model „Nokia IMEI XXXXX”, cercei sub formă de con de culoare albă, inel cu

pietricele de diferite culori, un pendantiv de culoare roșie, toate lucrurile fiind

recunoscute ca corpuri delicte, iar în baza art. 162 Cod de procedură penală, prin

sentință au fost restituite proprietarului, adică lui Veșca Evdochia;

3

- instanța de apel a supus controlului declarațiile „martorului” Bichir Artur,

care este reprezentantul urmăririi penale și potrivit art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, nu poate fi citat și audiat în calitate de martor;

- rămâne neexplicat dacă probele administrate cu participarea lui Bichir Artur

au fost dobândite în cadrul activității speciale de investigații, cum a declarat el sau

prin alt mod, or, în materialele cauzei nu sunt documentate înregistrările video sau

a imaginilor;

- martorul Bichir Artur a declarat că, informația pe care el o deține pe cauza

dată, o deține doar în legătură cu serviciu, el personal a efectuat măsurile speciale

de investigații;

- instanțele au ignorat faptul că în materialele cauzei lipsesc careva acte

procedurale de dispunere a măsurilor speciale de investigații cu participarea lui

Bichir Artur, ce denotă cointeresarea lui Bichir Artur, abaterea procedurii,

fraudarea rezultatelor obținute prin măsurile speciale de investigație, încălcarea

principiilor accesului liber de justiție;

- martorul Bichir Artur fiind audiat în calitate de martor, a declarat că Navin

Mihail a fost încătușat, nu a opus rezistență, apoi a fost dus în mașina de poliție, au

discutat, iar discuțiile el personal a înregistrat cu telefonul său mobil, aceste acțiuni

nu au fost documentate;

- contrar concluziilor primei instanțe și materialelor cauzei, nu s-a demonstrat

și nu sunt combătute declarațiile inculpatului, precum că el nu a avut careva

înțelegeri cu Eșanu Iurie de a comite sustrageri, nu a pătruns în domiciliul străin,

nu a sustras careva bunuri;

- necătând la faptul că în cererea de apel sunt aduse argumente privitor la

probe, abateri procesuale, nedemonstrarea vinovăției inculpatului și absolut nimic

referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel s-a eschivat a se expune pe marginea

apelului și s-a pronunțat referitor la principiile generale de aplecare a pedepsei;

- instanțele nu s-au expus dacă există circumstanțe care atenuează sau

agravează răspunderea inculpatului, prin ce s-au încălcat prevederile art. 385 Cod

de procedură penală;

- nu s-a calculat detenția inculpatului de la 09.03.2015 – 11.03.2015;

- instanțele inferioare au dispus restituirea părții vătămate Cauș Ștefan ceasul

de model „Rado”(costul 40 000 lei), restituirea proprietarului ceasului de mână

„Ciaica” (costul 500 lei), cerceii sub formă de con de culoare albă (400 lei),

concomitent admițând integral acțiunea civilă și încasând din contul inculpatului

Navin în beneficiul părții vătămate Cauș suma de 251 600 lei cu titlu de prejudiciu

material, adică suma care include costul ceasului de model „Rado” restituit părții

vătămate, costul ceasului de mână „Ciaica” restituit proprietarului, costul cerceilor

sub formă de con de culoare albă și costul pendantivului, astfel, Cauș fiind

îmbogățit fără just temei;

4

- instanța de apel nu a descris fapta pretins comisă de inculpat, nu a determinat

clar ce anume a fost sustras și care este costul acestuia, cui aparțin, nu a indicat

modul săvârșirii faptelor pretins comise cu înțelegere prealabilă, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;

- sentința nu cuprinde semnele constitutive a încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului prin prisma laturii subiective, nu a fost analizată încadrarea formulată

în actul de învinuire și corespunderea formulării din actul de învinuire semnelor

calificative a componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal;

5.2 Avocatul Crîșmari Natalia în numele inculpatului, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat, casarea deciziei și a sentinței, cu dispunerea achitării

inculpatului, invocând argumente similare cu cele indicate de avocatul Zadorojnîi

Andrei în recursul său(pct. 5.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- reieșind din cronologia acțiunilor procedurale efectuate la urmărirea penală

putem constata cu certitudine falsificarea probelor și subminarea faptelor;

- schimbarea volumului și valoarea bunurilor sustrase au fost introduse

artificial, cu scopul de a fabrica probele, acest fapt este demonstrat prin: plângerea

de Cauș Ș. a fost depusă la data de 20.01.2015 în care se indică prejudiciul 75 000

lei , procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 19.01.2015, ora 23:40 la fel se

indică 75 000 lei prejudiciu, cererea de chemare în judecată a lui Cauș Ș. este din

19.01.2015 cu indicarea prejudiciului în sumă de 75 000 lei, ordonanța de învinuire

din 09.03.2015 este înaintată lui Navin M. indicând cauzarea prejudiciului în sumă

de 75 000 lei;

- partea vătămată indicând că bijuteriile aparțin fiicei, organul de urmărire

penală nu a stabilit identitatea ei, care este locul de trai al acesteia, faptul dacă

locuiește împreună cu Cauș, când ultima dată a fost în casa de locuit respectivă,

prezentarea bunurilor spre recunoaștere, explicarea dreptului de a depune plângere

și de a fi recunoscută ca parte vătămată. Partea vătămată Cauș , a indicat că ea se

află peste hotarele R.Moldova, însă în genere, are dumnealui fiică sau nu, locuiește

cu ea sau nu, organul de urmărire penală nu a întreprins nici o măsură cu scopul

stabilirii circumstanțelor menționate;

- reieșind din faptul, că se pretinde a fi sustrase bunuri de la doi proprietari,

urma să fie delimitat cercul părților vătămate și prejudiciul cauzat acestora, faptul

care influențează asupra calificării acțiunilor infractorului;

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cauș Ștefan din 21.01.2015 nu a

fost întocmit la această dată, dar după efectuarea percheziției, adică după data de

09.03.2015, în care au apărut bunuri suspecte indicate în procesul verbal de

percheziție din 09.03.2015 bunuri ieftene a fiicei, a lui Cauș Ș. și un bun prețios de

lux - ceasul "Longines" cu curea neagră, la preț de 6000 euro;

- hotărârea judecătorului de instrucție prin care s-a autorizat percheziția din

5

19.03.2015 nu este anexată la materialele dosarului sau că a fost legalizată această

percheziție;

- pentru efectuarea percheziției, Navin M. urma să aibă neapărat statut de

învinuit;

- având în vedere, că în plângerea lui Cauș Ș. din 20.01.2015, în procesul

verbal de audiere a părții vătămate din 19.01.2015, în acțiunea civilă lui Cauș Ș din

19.01.2017, în ordonanța de învinuire din 09.03.2015 care este indicat cuantumul

prejudiciului cauzat în valoare de 75 000 lei, aceste acte au fost emise până la

percheziție, iar procesul verbal de audiere a părții vătămate din 21.01.2015 în care

au apărut bijuteria fiicei, bunurile lui Cauș Ș. cu cost neesențial, precum și bunul de

lux "Longines" cu curea neagră, la preț de 6 000 euro, a fost întocmit după

efectuarea percheziției din 09.03.2015 și conține date false;

- reieșind din aceste circumstanțe, având în vedere, că până la data de

09.03.2015 Cauș Ștefan nu declară sustragerea ceasului de lux "Longines" cu curea

neagră, la preț de 6 000 euro, se poate deduce, că actul de percheziție este fals,

urmează a fi anulat, deoarece conține date false privind ridicarea obiectelor ce

aparțin fiicei și lui Cauș Ș., care faptic au fost aruncate lui Navin M., ca ulterior să

fiu recunoscute ca probe;

- în procesul verbal de percheziție nu este indicată ora începerii și finisării

percheziției. Astfel, nu putem concluziona că această percheziție nu a fost efectuată

pe timpul nopții, care potrivit art. 128 CPP, este interzis, precum și faptul, că au

fost arătate obiectele ridicate;

- în temeiul, că procesul-verbal de percheziție din 09.03.2015 a fost dobândită

cu încălcarea normei citate, în lipsa autorizației judecătorului de instrucție, pe timp

de noapte, fără a fi arătate bunurile găsite lui Navin M., fără a fi împachetate și

sigilate în prezența acestuia, solicit în baza art. 94 alin. (l) p. 8) Cod de procedură

penală, a exclude această probă, fiind obținută cu încălcări esențiale a dispozițiilor

Codului de procedură penală;

- reieșind din procesele-verbale de audiere a părții vătămate, consider, că nu s-

au adus probe certe și prompte, care dovedesc faptul, că Cauș Ștefan ar fi avut în

proprietate ceasul "Longines" cu curea neagră, la preț de 5 000 euro, în acest sens

lipsește orice suport probatoriu care ar demonstra, că a avut în posesie bunul, că

acesta are valoarea de 6 000 euro, și că s-a aflat în casa de locuit, în afara de

procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 21.01.2015 o altă probă nu este

prezentată, însă, informația propusă prin această audiere nu dovedește

circumstanțele necesare;

- audiind partea vătămată, aceasta indică doar că lipsește bunul și cât el costă,

pretinzând că ar fi avut în proprietate un bun de lux cu preț, urma ca partea

vătămată să aducă probe că acest bun îi aparține în proprietate, precum și izvorul

dobândirii dreptului de proprietate, timpul apariției bunului în proprietate, urma să

6

fie indicat magazinul în care a fost procurat, producătorul, bonul de plată, actele de

însoțire al bunului vândut, talonul de garanție al acestui bun, în afara de

proveniență, urma să se indice unde și în ce a păstrat bunul, în care loc a casei de

locuit s-a aflat la momentul sustragerii;

- totodată, în urma investigațiilor de urmărire penală acest bun nu a fost găsit

la inculpați, și nici probe care ar demonstra că bunul a fost înstrăinat de ei;

- aceiași situație se referă și la ceasul de model "Poleot" cu nr. X, cu costul 15

000 lei, la care lipsește orice dovadă că a fi avut partea vătămată astfel de bun cu

așa valoare și că i-ar fi fost sustras;

- având în vedere, că lipsește orice probă, care ar dovedi existența ceasului

"Longines" cu curea neagră, la preț de 6 000 euro, echivalent cu 120 000 lei și

ceasului de model "Poleot" cu nr. X, cu costul 15 000 lei, precum dovezi de

posesie, valoarea bunului și că ar fi fost sustrase, iar potrivit art. 95 CPC, sarcina

probațiunii îi revine părții care le-a administrat sau părții în favoarea căreia au fost

administrate, acest capăt al învinuirii în valoare de 135 000 lei urmează a fi exclus

ca nedovedit;

- procurorul a admis o eroare de calcul simplu de evaluat indicând, că brățara

are prețul de 75 000 lei, pe când nici partea vătămată nu a indicat așa valoare,

reieșind din procesele-verbale a părții vătămate, acesta estimează prejudiciul de 75

000 lei constituit din ceasul Rado cu prețul 40 000 lei și brățara de aur cu prețul 35

000 lei, astfel, în total constituie suma indicată, astfel, din greșeală de calcul

procurorul a majorat artificial cuantumul prejudiciului cu 35 000 lei;

- urmează a exclude din învinuire capătul de învinuire privind sustragerea

bunurilor a altei persoane de cât a lui Cauș Ștefan, dat fiind faptului că bunurile

aparțin nu părții vătămate, dar fiicei acesteia după cum urmează: un ceas de dame

de model "Ceaica" cu prețul 400 lei, o pereche de cercei din metal de culoare albă

cu costul 400 lei, un lănțișor de piele cu pendantiv cu costul 300 lei, în total în

sumă de 1 100 lei;

- în temeiurile expuse mai sus solicit instanței de judecată al achita pe Navin

Mihail în sustragerea bunurilor în sumă de 1 100 lei, care aparțin persoanei

nestabilite, care ar fi pretins că aparțin fiicei părții vătămate, ceas de model

„Poliot” cu nr. 55468 cu costul 15 000 lei, un ceas de model „Longines” cu

curelușă de culoare neagră cu costul 6 000 euro, care conform cursului oficial al

BMN constituie 120 000 lei în lipsa probelor de vinovăție;

- prima instanță și instanța de apel au emis hotărâri ilegale de condamnare a

lui Navin Mihail în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, urmând a pronunța hotărâre

de condamnare recalificând acțiunile lui Navin M. în baza art. 186 alin. (2) lit. c),

d) Cod penal, reieșind din mărimea prejudiciului cauzat, care se estimează după

cum urmează: ceas de model RADO cu costul 40 000 lei, o brățară din aur cu

greutatea 50-70 gr., cu costul 35 000 lei, un telefon Nokia E 52, cu costul 200 lei,

7

un portmoneu de culoare neagră în care se afla un dolar canadian, cu costul 200 lei,

în total 75 400 lei, care conform art. 126 Cod penal alin. (2) se consideră bunuri în

proporții considerabile sau esențiale a daunei cauzate părții vătămate, fiind estimate

mai puțin de suma de 123 000 lei;

- solicit a exclude din învinuire semnul calificativ conform art. 186 alin. (2) -

furtul săvârșit de două persoane, or, în dosarul penal lipsește orice act procedural

despre finisarea urmăririi penale în privința lui Eșanu Iurie cu emiterea actului

juridic cu privire: încetare, scoatere sub învinuire, înmânarea rechizitoriului și

trimiterea în instanța de judecată;

- art. 101 Cod de procedură penală a fost absolut ignorat de către instanțele de

judecată;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și-a

argumentat suficient soluția.

Totodată a atenționat că recurenții își motivează recursurile prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

lărgit constată că, recursul ordinar declarat de către avocatul Crîșmari Natalia în

numele inculpatului Navin Mihail urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul

ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Navin

Mihail urmează a fi admis din următoarele considerente.

7.1 Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Crîșmari

Natalia în numele inculpatului Navin Mihail:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs ordinar, examinând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă respingerea ca inadmisibil a acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

8

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 octombrie 2018, a fost pronunțat la 01 octombrie 2018 în prezența

avocatului inculpatului, Zadorojnîi Andrei, fapt confirmat prin procesul verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (v. II f.d. 239-241), în aceeași zi fiind

comunicată și data pronunțării deciziei integrale – 24 octombrie 2018, modul și

termenul de atac a deciziei, ulterior, data pronunțării deciziei redactate integral a

fost amânată pentru 07 noiembrie 2018.

Totodată, se reține că la pronunțarea publică a deciziei motivate conform

procesului verbal al ședinței de judecată (v. II f.d. 241), era prezent avocatul

inculpatului, Zadorojnîi Andrei fiindu-i înmânată copia deciziei (f.d. 246 v.II) și

comunicat modul și termenul de atac a deciziei.

Colegiul penal lărgit conchide că avocatul Crîșmari Natalia a declarat recursul

ordinar întitulându-l recurs suplimentar, în acest sens, instanța de recurs

menționează că în prevederile Codului de procedură penală, nu se regăsește așa

noțiune ca recurs suplimentar, astfel, recursul ordinar declarat de către avocatul

Crîșmari Natalia în numele inculpatului Navin Mihail, reprezintă un recurs ordinar

separat.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel pronunțată integral la 07 noiembrie 2018, curge de la această dată și a

expirat la 10 decembrie 2018.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că, avocatul inculpatului,

Crîșmari Natalia, a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel

conform ștampilei de pe recurs pe data de 06 martie 2019, adică cu mult peste

termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege(aproximativ 3

luni), fără a invoca careva argumente privind depunerea tardivă a recursului.

În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că termenul de recurs este absolut

și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de

a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va

respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar declarat la 06

martie 2019, de către avocatul inculpatului, Crîșmari Natalia urmează a fi respins

ca inadmisibil, fiind declarat peste termen.

7.2 Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi

Andrei în numele inculpatului Navin Mihail:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

9

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că

nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 5), 6), 8) Cod de

procedură penală, și anume cazurile când „instanța nu a fost compusă potrivit legii,

cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei părți, instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a

pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire”.

În continuare, Сolegiul penal lărgit indică că, conform prevederilor art. 427

alin. (2) Cod de procedură penală „Temeiurile menționate la alin. (1) pot fi

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a

avut loc în instanța de apel”, în acest sens, instanța de recurs constată că, avocatul

Zadorojnîi Alexandru în apelul depus (f.d. 234 v. II) nu a invocat motivele indicate

în prezentul recurs, menționând evaziv doar că fapta comisă de inculpat nu

întrunește elementele infracțiunii, din aceste considerente Colegiul penal lărgit

respinge alegațiile recurentului precum că în cererea de apel a adus argumente

privitor la probe, abateri procesuale, nedemonstrarea vinovăției inculpatului și că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

10

penală, și alegațiile în susținerea acestui temei, Colegiul penal lărgit conchide că,

acestea au fost ca obiect de dispută în instanța de apel, asupra cărora s-au formulat

și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra acestui temei în decizie(f.d.

244 v.II) în urma verificării probelor cercetate de prima instanță prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, argumente pe care Colegiul penal

lărgit le consideră corecte și l-e însușește, ce este conform practicii CtEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului, prin care acesta primordial

își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, care în

opinia lui nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate

și că probele nu au fost apreciate corect conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din

considerentul că aceste probe confirmă indiscutabil vinovăția inculpatului,

reprezentând doar opinia subiectivă a recurentului care consideră că probele

cercetate nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, or, conform prevederilor art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și

de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu consideră necesar de a da o nouă

apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a

primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic

superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise

de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost

identificate.

Colegiul penal lărgit indică că, temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, nu se confirmă, or, conform

procesului verbal al ședinței de judecată(f.d. 239 – 241 v.II) în instanța de apel și a

dispozitivului (f.d. 242 v.II) instanței de apel, la judecarea cauzei a participat

același complet de judecată – președinte Pleșca Ion, judecători Negru Maria și

Spoială Alexandru, care a și semnat Dispozitivul și Decizia integrală.

Colegiul penal lărgit, respinge argumentul invocat de recurent precum că

„instanța de apel contrar prevederilor art. 415 Cod de procedură penală, nu a

specificat care anume temei prevăzut de art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. a) – c) Cod de

procedură penală, a servit ca temei pentru respingerea apelului, ceia ce denotă

nemotivarea însăși a deciziei”, deoarece în decizia instanței de apel(f.d. 243 v.II)

este indicat că apelul s-a respins ca nefondat, la fel, instanța de recurs respinge și

argumentul „sunt admise mai multe derogări procedurale de către prima instanță,

care au rămas neremediate de către instanța de apel, prin ce s-a încălcat dreptul

inculpatului la un proces echitabil”, or, recurentul nu a indicat ce derogări

procedurale au fost admise.

Nu s-a confirmat nici temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5)

11

Cod de procedură penală, în sensul că „cauza a fost judecată în apel fără citarea

legală a unei părți”, deoarece în urma examinării materialelor cauzei, se constată

că partea vătămată a fost citată în instanța de apel (f.d. 237 v.II), mai mult, la

întrebarea instanței de apel dacă este posibilă examinarea cauzei în lipsa părții

vătămate și a inculpatului, avocatul inculpatului, Zadorojnîi Andrei nu a indicat că

este imposibil, dar a lăsat la discreția instanței(f.d. 239 verso v.II).

Mai mult, Colegiul penal lărgit susține soluția instanței de apel referitor la

faptul că prezența părții vătămate nu era necesară și a examinat fondul fără

audierea ei, or, această soluție este conform prevederilor Codului de procedură

penală, în acest sens, instanța de recurs apreciază critic alegațiile recurentului

precum că „s-a solicitat audierea suplimentară a părții vătămate, deoarece apărarea

a contestat declarațiile lui Cauș Ștefan date anterior, însă instanța de apel a

considerat că prezența lui nu este necesară și a examinat fondul fără audierea lui”,

or, partea vătămată a fost audiată în prima instanță(f.d. 161 - 162 v.II), avocatul

inculpatului a avut posibilitate să pună întrebări părții vătămate, ceia ce a și făcut

(f.d. 161 – 162 v. II), mai mult, conform procesului verbal al ședinței în instanța de

apel(f.d. 239 – 241 v.II) nu a fost solicitată audierea suplimentară a părții vătămate,

dar, după cum a fost indicat mai sus, la întrebarea instanței de apel dacă este

posibilă examinarea cauzei în lipsa părții vătămate și a inculpatului, avocatul

inculpatului, Zadorojnîi Andrei nu a indicat că este imposibil, dar a lăsat la

discreția instanței(f.d. 239 verso v.II).

Colegiul penal lărgit respinge și argumentul precum că „instanța de apel nu a

descris fapta pretins comisă de inculpat, nu a determinat clar ce anume a fost

sustras și care este costul acestuia, cui aparțin, nu a indicat modul săvârșirii faptelor

pretins comise cu înțelegere prealabilă, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii”, or, instanța de apel nu a casat sentința și a pronunțat o

altă decizie, ci a menținut sentința primei instanțe unde este descrisă fapta, ce a fost

sustras, costul, cui aparțin, modul săvârșirii(f.d. 228 v. II).

Totodată, verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că,

instanța de apel eronat a menținut sentința fără modificări în latura civilă, or, din

declarațiile părții vătămate în prima instanță(f.d. 161 v.II), se stabilește că ceasul de

model „Rado” în sumă de 40 000 lei a fost restituit părții vătămate, astfel, instanța

de apel eronat a menținut soluția primei instanțe prin care greșit a încasat de la

inculpat suma de 251 600 lei cu titlu de prejudiciu material, sumă care include și

costul ceasului de model „Rado” care a fost restituit părții vătămate Cauș Ștefan.

În continuare, Colegiul penal lărgit indică că, alegațiile recurentului ce țin de

perioada de detenție, pot fi soluționate conform prevederilor art. 469 Cod de

procedură penală.

avocatului Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului din alte motive decât cele

12

indicate în recurs, or, instanța de apel neîntemeiat a menținut sentința primei

instanțe prin care s-a dispus greșit încasarea de la inculpat în beneficiul părții

vătămate suma de 251 600 lei, sumă ce conține și costul ceasului de model „Rado”

care a fost restituit părții vătămate, și de a respinge ca inadmisibil recursul ordinar

declarat de către avocatul Crîșmari Natalia în numele inculpatului Navin Mihail din

motiv că a fost declarat peste termen.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Crîșmari

Natalia în numele inculpatului Navin Mihail.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi Andrei în numele

inculpatului Navin Mihail, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01.10.2018 și sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Rîșcani/ din 04

iunie 2018 în partea soluționării acțiunii civile în cauza penală privindu-l pe Navin

Mihail XXXXX, rejudecă cauza în această parte, pronunțând următoarea hotărâre:

Se admite acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cauș Ștefan, se

încasează din contul inculpatului Navin Mihail în beneficiul părții vătămate Cauș

Ștefan suma de 211 600(două sute unsprezece mii șase sute) lei cu titlu de

prejudiciu material.

În rest se menține decizia atacată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25.04.2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Guzun Ion

13