1ra-421/2019 — art. 151 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-421/2019 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-421/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
03 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Timofti Vladimir,
Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul
Morari Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Morari Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.03.2018 - 04.06.2018;
Instanța de apel: 26.06.2018 - 07.11.2018;
Instanța de recurs: 15.01.2019 - 03.04.2019.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 04 iunie 2018, în
temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, Morari Andrei a fost recunoscut vinovat
și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, iar în
baza art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 4 (patru) ani.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea civilă, fiind dispusă
încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Ceban Vlad a sumei de 5000 lei,
cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că
Morari Andrei, la 14 ianuarie 2018, în perioada de timp cuprinsă între orele
02:00-03:00, aflându-se în xxxxx, în preajma gospodăriei sale, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, în urma unui conflict apărut spontan cu Ceban Vlad,
intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea
spatelui, partea stângă, prin ce i-a cauzat lui Ceban Vlad vătămări corporale sub
formă de plagă tăiată-înțepată penetrantă a abdomenului cu lezarea intestinului
subțire cu dezvoltarea hemiperitoneului și plagă tăiat-înțepată penetrantă a
hemitoracelui stâng în regiunea omoplatului cu hemopneumotorax pe stânga și
fractura omoplatului stâng, care potrivit raportului de expertiză medico-legală
1
nr. 201820D0057 din 20 februarie 2018 se referă la categoria leziunilor
corporale grave, periculoase pentru viață.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,
vătămarea intenționată gravă a sănătății, care este periculoasă pentru viață.
Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a
acesteia în partea individualizării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Morari Andrei,
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod
penal, să-i fie aplicată pedeapsa închisorii pe termen de 5 ani cu executarea în
penitenciar de tip semiînchis.
În argumentarea apelului a menționat, că instanța de fond greșit a apreciat
că sunt suficiente circumstanțe pentru aplicarea suspendării condiționate a
executării pedepsei și nu a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 75, 61 Cod
penal și eronat a admis poziția părții apărării, aplicând neîntemeiat art. 90 Cod
penal.
Nu s-a luat în considerație, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în
stare de ebrietate, cu survenirea consecințelor pentru partea vătămată
Ceban Vlad, căruia i-a cauzat vătămări corporale grave, doar pentru faptul unor
cuvinte necenzurate, aplicându-i lovitura cu cuțitul de la spate.
Instanța de fond nu a ținut cont de pericolul social al faptei infracționale,
care constă în contracararea violenței față de alte persoane, comportamentul
adecvat în societate, respectiv a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie
2018, a fost admis apelul, casată sentința în latura stabilirii pedepsei cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Morari Andrei, recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor
art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa 5 (cinci) ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut, că prima instanță
a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar
toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la
concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 151 alin. (1) Cod penal.
4.2. Totodată, instanța de apel a remarcat, că prima instanță greșit a
soluționat chestiunea privind modalitatea de executare a pedepsei, considerând
întemeiate argumentele procurorului în acest sens.
Potrivit instanței de apel, prima instanță urma să efectueze o analiză mult
mai complexă și minuțioasă a scopului pedepsei penale și a individualizării ei,
deoarece cauzarea vătămărilor corporale grave cu un cuțit, cu atât mai mult
lovitura aplicată din spate, prezintă un pericol social deosebit de sporit pentru
viața și sănătatea persoanei.
2
Așadar, datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl are
săvârșirea infracțiunilor din domeniul vieții și sănătății persoanei, nu pot fi
valorificate în favoarea inculpaților ca și circumstanțe atenuante, circumstanțele
personale ale acestora, întrucât au lezat profund niște valori sociale concrete
ocrotite de lege prin comiterea lor.
Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentele apelantului,
precum că inculpatul neglijând cerințele legii, încălcând regulile de conduită în
societate, a săvârșit acțiunile prejudiciabile, care în final au dus la cauzarea
vătămărilor corporale grave.
Astfel, circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea au determinat
opinia instanței de apel privind incorectitudinea dispunerii de către prima
instanță a suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii în privința lui
Morari Andrei.
Concluzia formulată se bazează pe circumstanțele, că inculpatul a comis o
infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea
penală - viața și sănătatea persoanei, în stare de ebrietate, cu atât mai mult că a
provocat vătămarea gravă a mai multor organe interne - circumstanță care nu
putea fi neglijată.
Instanța de apel a reținut, că procurorul întemeiat a criticat concluzia
instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea
prevederii art. 90 Cod penal, deoarece această soluție greșit a fost motivată, or,
discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor
cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință
pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării
pedepsei cu suspendarea condiționată a executării ei.
A mai menționat instanța de apel, că deși legea nu îngrădește libertatea
instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea
făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei, ea obligă
instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării
pedepsei, indicând precis acele motive pe care și-a întemeiat convingerea.
Prin urmare, în afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea
pedepsei principale, instanța trebuie să dea o motivare suplimentară, din care
considerente a concluzionat că nu este rațional ca inculpatul să execute real
pedeapsa stabilită. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea
executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o
facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu
cazul să o acorde.
Reieșind din soluția adoptată de prima instanță, instanța de apel a
constatat că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului nu au fost
luate în considerație scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute
de art. 61 și art. 75 Cod penal, nu s-a ținut seama de circumstanțele reale ale
cauzei, care fiind analizate per ansamblu, nu permit stabilirea unei pedepse cu
suspendarea condiționată a executării ei.
Instanța de apel a accentuat, că infracțiunea intenționată a fost comisă în
stare de ebrietate și s-au produs urmări grave pentru victimă, exprimate prin
3
cauzarea vătămărilor corporale grave cu lezarea mai multor organe interne, care
pot genera pe viitor consecințe nefavorabile pentru aceasta.
Cu atât mai mult, partea vătămată are pretenții de ordin material și moral,
care nu au fost restituite în prima instanță, iar referitor la pedeapsă a solicitat să
fie aplicată una conform legii, la discreția instanței.
Inculpatul Morari Andrei a achitat paguba materială și morală doar în
instanța de apel, când a înțeles seriozitatea apelului procurorului.
În opinia instanței de apel, prima instanță urma să dea deplină eficiență
prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, deoarece doar pedeapsa închisorii cu
executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale.
Totodată, prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel
a menționat, că aceasta nu poate fi considerată o agravare a situației inculpatului.
De altfel, recunoașterea deplină a vinei, căința sinceră și examinarea cauzei
în procedura simplificată, nu sunt în stare să prevaleze asupra infracțiunii grave
și comisă în stare de ebrietate.
Mai mult ca atât, inculpatul are comise anterior contravenții și infracțiuni
și se caracterizează negativ.
Avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului, în temeiul
prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia
instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea
sentinței.
În argumentarea recursului invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată de
către instanța de apel, considerând-o prea aspră, fără a fi luate în considerație
prevederile art. 75 Cod penal.
Remarcă apărarea, că partea vătămată Ceban Vlad, deși a depus acțiune
civilă și a făcut cunoștință cu sentința primei instanțe, totuși nu a contestat-o cu
apel, respectiv este de acord cu soluția acesteia.
De asemenea, partea vătămată nu s-a prezentat în ședințele de judecată ale
instanței de apel.
Accentuează că, inculpatul a restituit părinților părții vătămate sumele
încasate de prima instanță cu titlu de prejudiciu material și moral, respectiv,
echitatea socială a fost restabilită, or, Morari Andrei prin depunerea cererii de
examinare a cauzei în procedura simplificată a recunoscut acțiunea civilă depusă
de Ceban Vlad și a achitat suma încasată prin sentință.
Consideră recurentul, că instanță de apel a admis greșit apelul acuzatorului
de stat în latura excluderii aplicării art. 90 Cod penal în privința inculpatului
Morari Andrei, fără ca acesta să fi indicat motivele ce nu permit suspendarea
executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de 4 ani.
Circumstanțele cauzei denotă personalitatea liniștită a lui Morari Andrei,
în special faptul că ultimul anterior nu a fost condamnat pentru infracțiuni
similare, a recunoscut vina, a făcut declarații în fața organului de urmărire
penală, a depus cerere de examinare a cauzei în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală pe care le-a recunoscut și nu a solicitat anexarea de noi
probe.
Cele menționate mai sus constituie circumstanțe atenuante prevăzute de
4
art. 76 alin. (1) lit. e), f) Cod penal, fiind totodată remarcat că instanțele de fond
nu au constatat existența circumstanțelor agravante.
Invocă dezacordul cu concluzia instanței de apel, precum că Morari Andrei
a achitat prejudiciul părții vătămate în instanță de apel după ce a conștientizat
solicitările procurorului prin apel, or, inculpatul a depus cerere de examinare a
cauzei în prima instanță conform art. 3641 Cod de procedură penală prin care a
recunoscut și acțiunea civilă.
Personalitatea inculpatului se demonstrează și prin referința eliberată de
primăria xxxxx prin care Morari Andrei se caracterizează pozitiv, are familie și
nu manifestă pericol pentru societate.
Totodată, instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de starea
sănătății inculpatului, care este una precară, anterior suportând traumă cranio
cerebral gravă-închisă, hemipareză pe stânga, dereglări de static, mers.
La 10 noiembrie 2018, după pronunțarea deciziei instanței de apel,
Morari Andrei a fost internat în Spitalul de Psihiatrie Bălți pentru tratament în
urma acutizării stării sănătății.
Prin urmare, consideră apărarea, că sancțiunea aplicată lui Morari Andrei
este una prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei și cu circumstanțele
atenuante menționate.
Mai susține, că Morari Andrei era în relații de concubinaj și fiind în libertate
avea familie.
5.1. Inculpatul de asemenea contestă decizia instanței de apel cu recurs
ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.
Susține inculpatul că instanța de apel greșit i-a exclus prevederile art. 90
Cod penal, și nu a luat în considerație că el și-a recunoscut vinovăția, a solicitat
examinarea cauzei conform procedurii simplificate și a restituit părinților părții
vătămate sumele încasate de prima instanță cu titlu de prejudiciu moral și
prejudiciu material.
Procurorul a depus referință la recursurile declarate pe cauză, pledând
pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.
În argumentarea poziției sale acuzatorul de stat menționează, că instanța
de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență
prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului
este în corespundere cu gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestora din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
5
Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile
de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau
substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit recursului declarat, Colegiul penal constată că recurenții critică
decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiului de casare
prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Astfel, în opinia recurenților instanța de apel greșit a admis apelul
procurorului și a casat sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei
penale, dispunând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, considerând
decizia recurată ca neîntemeiată și ilegală, pledând în continuare pentru
menținerea soluției primei instanțe.
Cu referire la aceste argumente ale recurenților Colegiul penal conchide, că
instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele
probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând
corect la concluzia de a admite apelul procurorului și de a casa sentința în partea
stabilirii pedepsei inculpatului Morari Andrei, deoarece prima instanță
neîntemeiat a conchis că scopul pedepsei penale poate fi realizat în cazul dedus
judecății și fără privarea de libertate a inculpatului.
Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor
aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită
consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune
pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască
acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o
6
infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii
respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la
stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă că instanța de
apel greșit a apreciat că Morari Andrei a achitat prejudiciul părții vătămate în
instanța de apel, doar după ce a conștientizat esența solicitărilor din apelul
procurorului, Colegiul penal menționează că acest motiv nu este factorul
determinant care a fundamentat soluția instanței de apel cu privire la excluderea
suspendării executării pedepsei în privința inculpatului, soluția pronunțată fiind
condiționată de gravitatea infracțiunii săvârșite și impactul social al acesteia, de
circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea și urmările acesteia asupra
părții vătămate.
Astfel, instanța de apel corect a reținut că Morari Andrei a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (4)
Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave.
Deși la prima vedere circumstanțele examinării cauzei în procedura
simplificată, gravitatea infracțiunii și termenul de pedeapsă stabilit de prima
instanță, ar constitui motiv de aplicare și a prevederilor art. 90 Cod penal,
Colegiul penal atestă corectitudinea soluției instanței de apel, potrivit căreia la
dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, pe lângă motivele
care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța trebuie să dea
o motivare suplimentară, desfășurând din care considerente a concluzionat că nu
este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită.
Tot aici urmează a se menționa, că suspendarea condiționată a executării
pedepsei, nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată,
care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.
Drept urmare, se atestă că instanța de apel întemeiat a reținut, că
inculpatul neglijând cerințele legii, încălcând regulile de conduită în societate, a
săvârșit acțiunile prejudiciabile, care în final au dus la cauzarea vătămărilor
corporale grave. Concluzia formulată se bazează pe circumstanțele, că inculpatul
a comis o infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de
legea penală - viața și sănătatea persoanei, în stare de ebrietate, cu atât mai mult
că a provocat vătămarea gravă a mai multor organe interne - circumstanță care
nu putea fi neglijată.
Astfel, în cazul dat doar pedeapsa închisorii cu executarea reală va asigura
atingerea scopurilor pedepsei penale.
Instanța de recurs respinge argumentele recursului prin care se invocă, că
inculpatul este caracterizat pozitiv și nu prezintă pericol pentru societate,
întrucât materialele dosarului (f.d. 61), denotă contrariul, și anume că inculpatul
a comis anterior contravenții și infracțiuni și se caracterizează negativ.
În opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a statuat și asupra
faptului, că recunoașterea deplină a vinei, căința sinceră și examinarea cauzei în
procedura simplificată, nu sunt în stare să prevaleze asupra infracțiunii grave și
comisă în stare de ebrietate.
Așa fiind, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute argumentele
7
apărării prin care se invocă anumite circumstanțe, care în opinia sa pot fi
catalogate ca atenuante, și care ar servi temei pentru suspendarea condiționată
a executării pedepsei, deoarece instanța de apel a ținut cont de principiul
individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale
de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, și întemeiat a
concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin izolarea
inculpatului de societate.
Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel
la compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență
prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76 Cod penal.
Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel
corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta
fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția
inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către avocatul
Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Andrei, ca
fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul
Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Andrei,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018,
în cauza penală în privința lui Morari Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Boico Victor
8