1ra-421/2019 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-421/2019 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-421/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul

Morari Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Morari Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2018 - 04.06.2018;

Instanța de apel: 26.06.2018 - 07.11.2018;

Instanța de recurs: 15.01.2019 - 03.04.2019.

A C O N S T A T A T:

temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Morari Andrei a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, iar în

baza art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 4 (patru) ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea civilă, fiind dispusă

încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Ceban Vlad a sumei de 5000 lei,

cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Morari Andrei, la 14 ianuarie 2018, în perioada de timp cuprinsă între orele

02:00-03:00, aflându-se în xxxxx, în preajma gospodăriei sale, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, în urma unui conflict apărut spontan cu Ceban Vlad,

intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea

spatelui, partea stângă, prin ce i-a cauzat lui Ceban Vlad vătămări corporale sub

formă de plagă tăiată-înțepată penetrantă a abdomenului cu lezarea intestinului

subțire cu dezvoltarea hemiperitoneului și plagă tăiat-înțepată penetrantă a

hemitoracelui stâng în regiunea omoplatului cu hemopneumotorax pe stânga și

fractura omoplatului stâng, care potrivit raportului de expertiză medico-legală

1

nr. 201820D0057 din 20 februarie 2018 se referă la categoria leziunilor

corporale grave, periculoase pentru viață.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,

vătămarea intenționată gravă a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

acesteia în partea individualizării pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Morari Andrei,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod

penal, să-i fie aplicată pedeapsa închisorii pe termen de 5 ani cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a menționat, că instanța de fond greșit a apreciat

că sunt suficiente circumstanțe pentru aplicarea suspendării condiționate a

executării pedepsei și nu a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 75, 61 Cod

penal și eronat a admis poziția părții apărării, aplicând neîntemeiat art. 90 Cod

penal.

Nu s-a luat în considerație, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în

stare de ebrietate, cu survenirea consecințelor pentru partea vătămată

Ceban Vlad, căruia i-a cauzat vătămări corporale grave, doar pentru faptul unor

cuvinte necenzurate, aplicându-i lovitura cu cuțitul de la spate.

Instanța de fond nu a ținut cont de pericolul social al faptei infracționale,

care constă în contracararea violenței față de alte persoane, comportamentul

adecvat în societate, respectiv a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului.

2018, a fost admis apelul, casată sentința în latura stabilirii pedepsei cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Morari Andrei, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa 5 (cinci) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut, că prima instanță

a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal.

4.2. Totodată, instanța de apel a remarcat, că prima instanță greșit a

soluționat chestiunea privind modalitatea de executare a pedepsei, considerând

întemeiate argumentele procurorului în acest sens.

Potrivit instanței de apel, prima instanță urma să efectueze o analiză mult

mai complexă și minuțioasă a scopului pedepsei penale și a individualizării ei,

deoarece cauzarea vătămărilor corporale grave cu un cuțit, cu atât mai mult

lovitura aplicată din spate, prezintă un pericol social deosebit de sporit pentru

viața și sănătatea persoanei.

2

Așadar, datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl are

săvârșirea infracțiunilor din domeniul vieții și sănătății persoanei, nu pot fi

valorificate în favoarea inculpaților ca și circumstanțe atenuante, circumstanțele

personale ale acestora, întrucât au lezat profund niște valori sociale concrete

ocrotite de lege prin comiterea lor.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentele apelantului,

precum că inculpatul neglijând cerințele legii, încălcând regulile de conduită în

societate, a săvârșit acțiunile prejudiciabile, care în final au dus la cauzarea

vătămărilor corporale grave.

Astfel, circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea au determinat

opinia instanței de apel privind incorectitudinea dispunerii de către prima

instanță a suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii în privința lui

Morari Andrei.

Concluzia formulată se bazează pe circumstanțele, că inculpatul a comis o

infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea

penală - viața și sănătatea persoanei, în stare de ebrietate, cu atât mai mult că a

provocat vătămarea gravă a mai multor organe interne - circumstanță care nu

putea fi neglijată.

Instanța de apel a reținut, că procurorul întemeiat a criticat concluzia

instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea

prevederii art. 90 Cod penal, deoarece această soluție greșit a fost motivată, or,

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării

pedepsei cu suspendarea condiționată a executării ei.

A mai menționat instanța de apel, că deși legea nu îngrădește libertatea

instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea

făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei, ea obligă

instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării

pedepsei, indicând precis acele motive pe care și-a întemeiat convingerea.

Prin urmare, în afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea

pedepsei principale, instanța trebuie să dea o motivare suplimentară, din care

considerente a concluzionat că nu este rațional ca inculpatul să execute real

pedeapsa stabilită. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o

facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu

cazul să o acorde.

Reieșind din soluția adoptată de prima instanță, instanța de apel a

constatat că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului nu au fost

luate în considerație scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute

de art. 61 și art. 75 Cod penal, nu s-a ținut seama de circumstanțele reale ale

cauzei, care fiind analizate per ansamblu, nu permit stabilirea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării ei.

Instanța de apel a accentuat, că infracțiunea intenționată a fost comisă în

stare de ebrietate și s-au produs urmări grave pentru victimă, exprimate prin

3

cauzarea vătămărilor corporale grave cu lezarea mai multor organe interne, care

pot genera pe viitor consecințe nefavorabile pentru aceasta.

Cu atât mai mult, partea vătămată are pretenții de ordin material și moral,

care nu au fost restituite în prima instanță, iar referitor la pedeapsă a solicitat să

fie aplicată una conform legii, la discreția instanței.

Inculpatul Morari Andrei a achitat paguba materială și morală doar în

instanța de apel, când a înțeles seriozitatea apelului procurorului.

În opinia instanței de apel, prima instanță urma să dea deplină eficiență

prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, deoarece doar pedeapsa închisorii cu

executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale.

Totodată, prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel

a menționat, că aceasta nu poate fi considerată o agravare a situației inculpatului.

De altfel, recunoașterea deplină a vinei, căința sinceră și examinarea cauzei

în procedura simplificată, nu sunt în stare să prevaleze asupra infracțiunii grave

și comisă în stare de ebrietate.

Mai mult ca atât, inculpatul are comise anterior contravenții și infracțiuni

și se caracterizează negativ.

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea

sentinței.

În argumentarea recursului invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată de

către instanța de apel, considerând-o prea aspră, fără a fi luate în considerație

prevederile art. 75 Cod penal.

Remarcă apărarea, că partea vătămată Ceban Vlad, deși a depus acțiune

civilă și a făcut cunoștință cu sentința primei instanțe, totuși nu a contestat-o cu

apel, respectiv este de acord cu soluția acesteia.

De asemenea, partea vătămată nu s-a prezentat în ședințele de judecată ale

instanței de apel.

Accentuează că, inculpatul a restituit părinților părții vătămate sumele

încasate de prima instanță cu titlu de prejudiciu material și moral, respectiv,

echitatea socială a fost restabilită, or, Morari Andrei prin depunerea cererii de

examinare a cauzei în procedura simplificată a recunoscut acțiunea civilă depusă

de Ceban Vlad și a achitat suma încasată prin sentință.

Consideră recurentul, că instanță de apel a admis greșit apelul acuzatorului

de stat în latura excluderii aplicării art. 90 Cod penal în privința inculpatului

Morari Andrei, fără ca acesta să fi indicat motivele ce nu permit suspendarea

executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de 4 ani.

Circumstanțele cauzei denotă personalitatea liniștită a lui Morari Andrei,

în special faptul că ultimul anterior nu a fost condamnat pentru infracțiuni

similare, a recunoscut vina, a făcut declarații în fața organului de urmărire

penală, a depus cerere de examinare a cauzei în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală pe care le-a recunoscut și nu a solicitat anexarea de noi

probe.

Cele menționate mai sus constituie circumstanțe atenuante prevăzute de

4

art. 76 alin. (1) lit. e), f) Cod penal, fiind totodată remarcat că instanțele de fond

nu au constatat existența circumstanțelor agravante.

Invocă dezacordul cu concluzia instanței de apel, precum că Morari Andrei

a achitat prejudiciul părții vătămate în instanță de apel după ce a conștientizat

solicitările procurorului prin apel, or, inculpatul a depus cerere de examinare a

cauzei în prima instanță conform art. 3641 Cod de procedură penală prin care a

recunoscut și acțiunea civilă.

Personalitatea inculpatului se demonstrează și prin referința eliberată de

primăria xxxxx prin care Morari Andrei se caracterizează pozitiv, are familie și

nu manifestă pericol pentru societate.

Totodată, instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de starea

sănătății inculpatului, care este una precară, anterior suportând traumă cranio

cerebral gravă-închisă, hemipareză pe stânga, dereglări de static, mers.

La 10 noiembrie 2018, după pronunțarea deciziei instanței de apel,

Morari Andrei a fost internat în Spitalul de Psihiatrie Bălți pentru tratament în

urma acutizării stării sănătății.

Prin urmare, consideră apărarea, că sancțiunea aplicată lui Morari Andrei

este una prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei și cu circumstanțele

atenuante menționate.

Mai susține, că Morari Andrei era în relații de concubinaj și fiind în libertate

avea familie.

5.1. Inculpatul de asemenea contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

Susține inculpatul că instanța de apel greșit i-a exclus prevederile art. 90

Cod penal, și nu a luat în considerație că el și-a recunoscut vinovăția, a solicitat

examinarea cauzei conform procedurii simplificate și a restituit părinților părții

vătămate sumele încasate de prima instanță cu titlu de prejudiciu moral și

prejudiciu material.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În argumentarea poziției sale acuzatorul de stat menționează, că instanța

de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului

este în corespundere cu gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

5

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului declarat, Colegiul penal constată că recurenții critică

decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, în opinia recurenților instanța de apel greșit a admis apelul

procurorului și a casat sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei

penale, dispunând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, considerând

decizia recurată ca neîntemeiată și ilegală, pledând în continuare pentru

menținerea soluției primei instanțe.

Cu referire la aceste argumente ale recurenților Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a admite apelul procurorului și de a casa sentința în partea

stabilirii pedepsei inculpatului Morari Andrei, deoarece prima instanță

neîntemeiat a conchis că scopul pedepsei penale poate fi realizat în cazul dedus

judecății și fără privarea de libertate a inculpatului.

Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune

pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

6

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă că instanța de

apel greșit a apreciat că Morari Andrei a achitat prejudiciul părții vătămate în

instanța de apel, doar după ce a conștientizat esența solicitărilor din apelul

procurorului, Colegiul penal menționează că acest motiv nu este factorul

determinant care a fundamentat soluția instanței de apel cu privire la excluderea

suspendării executării pedepsei în privința inculpatului, soluția pronunțată fiind

condiționată de gravitatea infracțiunii săvârșite și impactul social al acesteia, de

circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea și urmările acesteia asupra

părții vătămate.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că Morari Andrei a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (4)

Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave.

Deși la prima vedere circumstanțele examinării cauzei în procedura

simplificată, gravitatea infracțiunii și termenul de pedeapsă stabilit de prima

instanță, ar constitui motiv de aplicare și a prevederilor art. 90 Cod penal,

Colegiul penal atestă corectitudinea soluției instanței de apel, potrivit căreia la

dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei, pe lângă motivele

care au servit temei pentru stabilirea pedepsei principale, instanța trebuie să dea

o motivare suplimentară, desfășurând din care considerente a concluzionat că nu

este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită.

Tot aici urmează a se menționa, că suspendarea condiționată a executării

pedepsei, nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată,

care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Drept urmare, se atestă că instanța de apel întemeiat a reținut, că

inculpatul neglijând cerințele legii, încălcând regulile de conduită în societate, a

săvârșit acțiunile prejudiciabile, care în final au dus la cauzarea vătămărilor

corporale grave. Concluzia formulată se bazează pe circumstanțele, că inculpatul

a comis o infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de

legea penală - viața și sănătatea persoanei, în stare de ebrietate, cu atât mai mult

că a provocat vătămarea gravă a mai multor organe interne - circumstanță care

nu putea fi neglijată.

Astfel, în cazul dat doar pedeapsa închisorii cu executarea reală va asigura

atingerea scopurilor pedepsei penale.

Instanța de recurs respinge argumentele recursului prin care se invocă, că

inculpatul este caracterizat pozitiv și nu prezintă pericol pentru societate,

întrucât materialele dosarului (f.d. 61), denotă contrariul, și anume că inculpatul

a comis anterior contravenții și infracțiuni și se caracterizează negativ.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a statuat și asupra

faptului, că recunoașterea deplină a vinei, căința sinceră și examinarea cauzei în

procedura simplificată, nu sunt în stare să prevaleze asupra infracțiunii grave și

comisă în stare de ebrietate.

Așa fiind, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute argumentele

7

apărării prin care se invocă anumite circumstanțe, care în opinia sa pot fi

catalogate ca atenuante, și care ar servi temei pentru suspendarea condiționată

a executării pedepsei, deoarece instanța de apel a ținut cont de principiul

individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale

de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, și întemeiat a

concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin izolarea

inculpatului de societate.

Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel

la compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta

fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Andrei, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Polivenco Victor în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Andrei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018,

în cauza penală în privința lui Morari Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

8