1ra-374/2019 — art.287 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.3 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
1ra-374/2019 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-374/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
27 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Timofti Vladimir
judecători Toma Nadejda
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatului Țurcan Igor, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 07 august 2018 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2018, în cauza penală în
privința lui
Țurcan Igor XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.01.2017 – 07.08.2018;
Instanța de apel: 10.09.2018 – 17.10.2018;
Instanța de recurs: 21.12.2018 – 27.03.2019.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 07 august 2018,
Țurcan Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu
închisoare pe un termen de probațiune de 2 ani, fiind obligat Țurcan Igor să nu-și
schimbe domiciliu fără consimțământul organului competent și să nu frecventeze
locurile de agrement (restaurant, bar, cafenea) după ora 22.00.
S-a dispus încasarea din contul inculpaților Țurcan Igor și Cebotari Ion, cu titlu
de cheltuieli de judecată - suma de 57 lei.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cebotari Ion, în privința căruia
hotărârile judecătorești nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, Țurcan Igor la
07.11.2016 în jurul orei 24.00, de comun acord cu Cebotari Ion, aflându-se pe o
stradă din preajma gospodăriei cet. Lașcu Alexandru a.n. XXXXX, având intenții
huliganice, au încălcat grosolan ordinea publică, manifestând o obrăznicie deosebită
în următoarele împrejurări: Cebotari Ion i-a aplicat lui Lașcu Alexandru câteva
lovituri cu palma în regiunea feței, după care Țurcan Igor, având în mână un pistol,
1
marca și numărul la moment nestabilit de către OUP, i-a aplicat cu acel pistol lui
Lașcu Alexandru două lovituri în regiunea capului, prin ce i-a cauzat ultimului,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 252 din 18.11.2016 vătămări
corporale ușoare.
Acțiunile inculpatului Țurcan Igor au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal, conform semnelor calificative: huliganism, adică acțiunile intenționate care
încalcă grosolan ordinea publică,însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și
acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită
săvârșită cu aplicarea armei,pentru vătămarea integrității corporale.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul avocatul Cazacu Veaceslav
în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin
care Țurcan Igor să fie achitat.
În motivare a invocat că sentința în cauză este emisă cu încălcarea normelor de
drept material și în scopul reparării erorilor urmează a fi casată parțial, în partea
condamnării cet. Țurcan Igor, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În opinia apărării, Țurcan Igor a fost condamnat doar pe baza unor presupuneri
ale martorului Pădureț Maria, care este concubina părții vătămate Lașcu Alexandru.
Deci, declarațiile părții vătămate și martorului Pădureț Maria urmau a fi apreciate
critic.
Totodată, menționând că, totalitatea probelor prezentate de acuzare în nici un
mod nu dovedesc incontestabil vinovăția lui Țurcan Igor de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii. Mai mult, declarațiile inculpatului Țurcan Igor nu au fost combătute în
modul cuvenit, iar orice dubiu în stabilirea vinovăției se interpretează în favoarea
inculpatului, astfel acesta urmează a fi achitat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie
2018 a fost respins apelul declarat, ca fiind depus peste termen, cu menținerea
hotărârii atacate.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a ajuns la concluzia că
apelul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatului Țurcan Igor,
este depus peste termenul legal prevăzut în art. 402 alin. (1) Cod de procedură
penală, potrivit căruia termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării
sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.
Excepția de la regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția art. 403
alin. (1) Cod de procedură penală, unde se specifică că apelul declarat după expirarea
termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța
de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a
fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării
despăgubirilor materiale.
În acest context, instanța de apel a subliniat că sentința Judecătoriei Orhei,
sediul Șoldănești din 07 august 2018, a fost pronunțată public la data de 07 august
2018.( a se vedea vol. I, f.d. 171-172).
Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 07 august
2018, ora 11.30, rezultă că în cadrul ședinței fixate pentru pronunțarea sentinței
2
motivate a fost prezent inculpatul Țurcan Igor, cât și apărătorul acestuia, Banu Tudor
(vol. I, f.d.171).
Iar, avocatul Cazacu Veaceslav a depus apelul în numele inculpatului abia la
data de 05 septembrie 2018, invocând că a făcut cunoștință cu sentința la
03 septembrie2018 în momentul când a încheiat contract cu inculpatul Țurcan Igor.
Astfel, cele enumerate indică elocvent la încălcarea termenelor prevăzute la
art.402 alin.(1) Cod de procedură penală P, iar potrivit prevederilor art. 403 alin.(1),
art. 404 alin.(1) Cod de procedură penală, care expres indică la imposibilitatea
declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei, ceea
ce face imposibilă și repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Cazacu
Veaceslav, care a depus apel la data de 05 septembrie 2018, deoarece inculpatului i-a
realizat apărarea Banu Tudor și acesta a primit sentința motivată la data de
07 august 2018, iar apelul a fost declarat de avocatul Cazacu Veaceslav la
05 septembrie 2018, astfel curgerea termenului de contestare se efectuează din data
de 07 august 2018. Prin urmare, apărarea nu și-a exercitat dreptul legal de atac a
actului de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege.
Subsidiar, instanța de apel a subliniat că avocatul Cazacu Veaceslav în numele
inculpatului Țurcan Igor, nu a solicitat repunerea cererii de apel în termen, iar
instanța de apel nu este în drept în lipsa solicitării părții să repună apelul în termenul
omis, or aceasta ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia. Totodată,
nu au fost reținute solicitările verbale ale avocatului Cazacu Veaceslav în numele
inculpatului Țurcan Igor cu privire la repunerea cererii de apel în termen, or, în speța
dată nu a fost confirmat prin probe faptul că omiterea termenului a avut loc din
motive întemeiate.
Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel a relevat că termenul de apel
este un termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta
fiind absolut și având un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage
decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul a conchis că cererea de apel depusă
de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele inculpatului Țurcan Igor, nu se încadrează
în termenul legal, fiind depus tardiv și că motive întemeiate ce au determinat
omiterea termenului de atac, apelantul nu a invocat, astfel că repunerea apelului în
termen, de către instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea
alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor
judecătorești, ceea ce în accepțiunea CtEDO (Ghirea versus Republica Moldova)
urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității
armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului - dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la
partea acuzării și a apărării, fără discriminare.
În aceste circumstanțe, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate
în apel ori, instanța de apel nici nu purcede la examinarea fondului apelului,
deoarece potrivit prevederilor pct. 16 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de
Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Soluția de respingere a apelului ca depus peste termen
sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel
3
nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui
apel exercitat în mod legal”.
Decizia instanței de apel, pronunțată integral la 14 noiembrie 2018, este
atacată cu recurs ordinar de avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatului
Țurcan Igor, la 11 decembrie 2018, care invocând temeiurile de drept prevăzute în
art.427 alin. (1) pct. 6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe și
pct.8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, solicită
casarea parțială acesteia, precum și sentinței primei instanțe în partea condamnării
lui Țurcan Igor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit, pentru prima instanță de achitarea lui Țurcan Igor, deoarece nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii, indicând aceleași motive care au fost expuse în cererea
de apel.
Totodată, consideră că instanța de apel neîntemeiat a respins apelul declarat pe
motiv că este depus peste termen, or, inculpatul a declarat în ședința instanței de
apel că, avocatul său din prima instanță și el au primit copia sentinței la data
de07.08.2018 și avocatul i-a promis că va contesta sentința, însă ulterior a aflat că nu
este depus apel. Astfel, a încheiat contractul de asistență juridică cu avocatul Cazacu
Veaceslav la data de 03 septembrie 2018.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar
declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatului, solicitând
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi atacate
cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 Cod de
procedură penală nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede
această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia
instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul
poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea
apărării.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei legale vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi invocate doar în
cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, fapt
stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.
4
În prezenta cauză instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 401 și art.
402 Cod de procedură penală, potrivit căruia apărătorul în numele inculpatului,
poate declara apel în termen de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, a
dispus respingerea apelului ca depus peste termen, cu menținerea sentinței
Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 07 august 2018 fără modificări, deoarece
avocatul Cazacu Veaceslav a depus apelul în numele inculpatului abia la data de
05 septembrie 2018, adică după expirarea termenului de 15 zile.
Astfel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect a decis respingerea
apelului ca depus peste termen, deoarece s-a constatat întârzierea depunerii cererii
de apel de către avocatul Cazacu Veaceslav, iar această întârziere n-a fost
determinată de motive întemeiate.
În aceste condiții instanța de recurs statuează că, reieșind din faptul că în speță
apelul a fost respins ca depus peste termen, motivele apelului nu au constituit
obiectul examinării în instanța de apel și astfel aceasta nu s-a expus asupra fondului
apelului. Prin urmare, acestea nu mai pot fi invocate ca temei pentru recurs, reieșind
din prevederile alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.
Astfel, Colegiul penal conchide că, recursul ordinar depus de către avocatul
Cazacu Veaceslav în numele inculpatului Țurcan Igor urmează a fi declarat
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele invocate de către recurent, nu
au constituit obiect al examinării în instanța de apel.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în
numele inculpatului Țurcan Igor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 17 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Țurcan Igor XXXXX,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 25 aprilie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Toma Nadejda
Judecător Boico Victor
5