ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.03.2019

1ra-534/19 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
27.03.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 422 CPP
Citează această cauză
1ra-534/19 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-534/2019

Curtea Supremă de Justiție

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui

Dereniov Nicolae xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.02.2018 - 04.06.2018;

Instanța de apel: 07.08.2018 - 16.10.2018;

Instanța de recurs: 20.01.2019 - 27.02.2019;

cauza fiind examinată în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură

penală, Dereniov Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264

alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale,

fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

S-a dispus încasarea din contul lui Dereniov Nicolae cheltuielile judiciare în

sumă de 497 (patru sute nouăzeci) lei.

decembrie 2017, aproximativ la ora 18.30, Dereniov Nicolae aflându-se la volanul

automobilului de serviciu de model „Skoda Octavia”, cu n/î xxxx, se deplasa în mun.

Chișinău, str. Kiev din direcția str. Tudor Vladimirescu în direcția str. Alecu Russo.

În timpul deplasării, ajungând în regiunea trecerii dirijate pentru pietoni amplasată pe

str. Kiev, în imediata apropiere după intersecția cu str. Tudor Vladimirescu, nu a ținut

permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care

trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei și a modalității de

conducere a vehiculului, prin ce a ignorat cerințele pct. 45 (1) și (2) a Regulamentului

Circulației Rutiere care indică că: „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

1

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori; starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii, condițiile rutiere, situația rutieră. Iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului” apropiindu-se nemijlocit de trecerea dirijată pentru pietoni, nu a manifestat

prudență și nu a permis finalizarea traversării carosabilului de către pietonul care deja

se afla angajat în traversarea carosabilului la culoarea verde a semaforului pentru

pietoni, care parcursese mai mult de jumătate din distanța părții carosabile, prin ce a

ignorat cerințele, pct. 20 (7), lit. a) al aceluia-și regulament care prevede că:

„Semnalele luminoase pentru dirijarea circulației au următoarele semnificații: la

apariția semnalului verde, conducătorii de vehicule pot să înceapă deplasarea numai

după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor antrenate deja

în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor de mers, precum și pietonilor care

finalizează traversarea carosabilului”, la fel a încălcat și cerințele pct. 58 (3) al

aceluia-și regulament care indică că: „la apariția semnalului verde al semaforului,

conducătorul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea

intersecției, indiferent de direcția lor de deplasare, precum și pietonilor care

finalizează traversarea carosabilului” și ca urmare a comis tamponarea pietonului

Pleșca Dumitru, născut la 21.09.1998, care se afla angajat în traversarea părții

carosabilului de la stânga spre dreapta relativ deplasării automobilului, la trecerea

dirijată pentru pietoni semnalizată prin marcajul rutier 1.14.1 al Regulamentului

Circulației Rutiere, și care cu leziuni corporale a fost transportat la IMPSP Centru

Național Științifico - Practic Medicină de Urgență din mun. Chișinău.

În consecință, în urma impactului, pietonului Pleșca Dumitru, potrivit

concluziilor raportului de expertiză medico - legală nr.201802D0169 din 29 ianuarie

2018, i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de „fractură închisă

cominutivă a oaselor gambei drepte 1/3 medie cu deplasare”.

a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care lui Dereniov

Nicolae să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci

sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 1 (unu) an, prin aplicarea art. 65 Cod penal.

În argumentarea apelului a indicat că, pedeapsa care urmează să-i fie aplicată

inculpatului urma să fie una pe măsură și anume, urma să fie privat de dreptul special

de a conduce mijloace de transport, or, în cadrul urmăriri penale nu a recunoscut vina

în săvârșirea infracțiunii imputate, precum și faptul că accidentul a avut loc la

trecerea de pietoni, iar prin pedeapsa aplicată de către instanța de judecată nu-și va

atinge scopul, astfel ne fiind restabilită echitatea socială, fapt ce nu va genera

corectarea condamnatului, fapte prevăzute de art.61 Cod penal.

2

3.1. Apel a depus și inculpatul, solicitând casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în baza art. 55 Cod penal, să fie

liberat de răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă și aplicarea

unei amenzi în mărime de până la 150 unități convenționale.

La baza apelului a invocat că, cauza penală a fost examinată în procedură

simplificată, vina a recunoscut-o integral în instanța de judecată, ceea ce din start

presupune o pedeapsă mai mică sub limitele prevăzute de sancțiunea art. 264 alin. (1)

Cod penal. Conform materialelor cauzei penale, inculpatul nu are antecedente penale,

anterior nefiind judecat, la locul de trai și la locul de muncă se caracterizează pozitiv.

De asemenea, conform actelor prezentate de către apărare și anexate la materialele

cauzei, Dereniov Nicolae în prezent are la întreținere soția studentă, care face studiile

prin contract cu plată, și care nu este antrenată în câmpul muncii. Toate aceste

circumstanțe se regăsesc în prevederile art. 55 Cod penal.

octombrie 2018 au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. Colegiul penal a indicat că, starea de fapt și de drept constatată de prima

instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței.

Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează aplicarea

pedepsei complimentare inculpatului - privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, se apreciază ca fiind nefondate, deoarece la soluționarea chestiunii cu

privire la pedeapsa stabilită inculpatului, se apreciază că prima instanță a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 64, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, astfel fiind aplicată în limitele prevăzute de lege.

În sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului, gravitatea

infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate

în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă.

Procurorul nu și-a exprimat dezacordul ce vizează pedeapsa principală aplicată

inculpatului sub formă de amendă, prin urmare, prima instanță corect nu a aplicat

pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, dat

fiind că, potrivit sancțiunii art. 264 alin. (1) Cod penal, la aplicarea amenzii nu se

aplică pedeapsa complimentară.

Cu privire la motivele invocate în apelul inculpatului, ce vizează cererea de a fi

liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, se apreciază

ca fiind nefondate, or, circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, analizate în

coroborare cu prevederile art. 55 Cod penal, conduc la concluzia privind

inaplicabilitatea normei respective.

Potrivit materialelor cauzei inculpatul este angajat al Inspectoratului Național

de Patrulare și, în virtutea obligațiilor de serviciu ce-i revin, este obligat să pericliteze

și să preîntâmpine încălcarea regulilor de circulație rutieră a participanților la traficul

3

rutier însă, acesta dimpotrivă, a încălcat grosolan regulile circulației rutiere și l-a

tamponat pe pietonul Pleșca Dumitru, care traversa carosabilul pe trecerea de pietoni.

recurs ordinar solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

să fie liberat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

conform art. 55 Cod penal.

5.1. Ulterior, la 08.02.2019, inculpatul a depus un alt recurs, prin care a

solicitat încetarea procesului penal, în legătură cu împăcarea părților, anexând și

tranzacția de împăcare încheiată între dânsul și partea vătămată la 03.04.2018.

deoarece cel depus la 10.12.2018 este neîntemeiat, din motiv că nu este temei de a

aplica prevederile art. 55 Cod penal, iar recursul din 08.02.2019, este declarat peste

termen.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În recursul ordinar depus la 10.12.2018, recurentul invocă ca temei de drept

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă reieșind din textul acestuia și

din solicitările indicate, reiese că dânsul nu este de-acord cu pedeapsa aplicată de

către instanța de fond și menținută de instanța de apel, temei ce se încadrează în pct.

10) al normei menționate, potrivit căruia hotărârea instanței de apel conține o eroare

de drept atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului, care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost examinată în procedură

simplificată.

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le

sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, fapt ce face ca

concluziile despre condamnarea lui Dereniov Nicolae în baza art. 264 alin. (1) Cod

penal, să fie juste și întemeiate.

4

În conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o

posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal menționează că, pedeapsa aplicată persoanei

recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei

penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal (în speță

și a dreptului procesual penal - art. 3641 CPP) și stabilirea pedepsei în limitele fixate

în partea specială.

Prin urmare, instanța de judecată, ținând cont de prevederile art. 101, 384 Cod

de procedură penală, în baza propriei convingeri, decide asupra vinovăției sau

nevinovăției persoanei, și în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, îi

stabilește categoria de pedeapsă.

La acest capitol Colegiul penal ține să menționeze că, sancțiunea normei penale

în baza căreia a fost condamnat Dereniov Nicolae (art. 264 alin. (1) Cod penal),

prevede ca pedeapsă principală amendă în mărime de la 950 la 1350 unități

convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de

ore sau cu închisoare de până la 4 ani.

Așa dar, Colegiul penal relevă că, în speță instanța de fond ținând cont de toate

circumstanțele cauzei precum și de persoana inculpatului, corect i-a stabilit acestuia

pedeapsa cea mai blândă din cele alternative, sub formă de amendă în mărime de 500

unități convenționale, luându-se în considerație și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală.

Reieșind din textul art. 55 Cod penal rezultă că, pentru ca persoana să fie

liberată de răspundere penală aceasta trebuie să întrunească următoarele condiții: a)

infracțiunea săvârșită să fie de categoria celor ușoare ori mai puțin grave; b) să fie

săvârșită pentru prima oară; c) să-și recunoască integral vina; d) să fie reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune; e) să se constate că corectarea persoanei vinovate

este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Astfel, în situația când instanța consideră că, corectarea persoanei vinovate nu

va putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspundere penală cu tragerea la

răspunderea contravențională, nu va aplica prevederile art. 55 Cod penal, ci pedeapsa

prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia persoana se condamnă.

În speță, ambele instanțe de judecată corect au conchis că în privința

inculpatului nu este temei de aplicare a art. 55 Cod penal.

5

În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs consideră,

că pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, corespunde

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală,

fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea

atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate în recurs

de către inculpat au fost deja obiect de judecare în instanța de apel și aceasta,

respectând prevederile art. 414 - 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în

recurs recurentul nu a indicat.

Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată careva eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea

hotărârii judecătorești contestate, din care considerente se dispune inadmisibilitatea

recursului declarat la 10.12.2018, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul declarat de către inculpat la 08.02.2019, Colegiul

menționează că, în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

ordine de apel cu participarea inculpatului, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la

16.10.2018, iar decizia motivată la 16.11.2018, în prezența inculpatului potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 153-164, vol. IV) și conform scrisorii

anexate la materialele cauzei (f.d. 177), fiindu-i înmânată copia acesteia prin recipisă

la aceiași dată (f.d. 186).

Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu

recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură

penală, nu a fost respectat de către inculpat pentru a doua oară la depunerea cererii de

recurs, deoarece a fost declarat de ultimul abia la 08.02.2019, prin urmare, Colegiul

consideră că recursul a fost depus peste termen, or, termenul de recurs este absolut și

are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează

procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în

termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel a expirat la 18.12.2018, iar inculpatul a avut reala posibilitate de a

face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs ordinar în termenul

stabilit de lege, cu atât mai mult că acest drept a fost exercitat prin depunerea inițială

a recursului la 10.12.2018.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

consideră, că recursul ordinar declarat de inculpat la 08.02.2019, este inadmisibil, ca

fiind declarat peste termen.

6

de procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Dereniov

Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

octombrie 2018, în propria cauză penală, deoarece recursul din data de 10.12.2018

este vădit neîntemeiat, iar cel din data de 08.02.2019, este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 martie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-01-14
0,94
1ra-276/ 2020 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-276/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor
CSJ 2019-10-09
0,94
1ra-1431/2019 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1431/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-07-04
0,93
1ra-686/19 — Art. 264 alin. 1 Cp
Dosarul nr. 1ra-686/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 05 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda şi Boico Victor examinând admisibilitatea în princ
CSJ 2018-04-25
0,93
1ra-661/2018 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-661/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 martie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2018-10-25
0,93
1ra-1023/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
Sursă