1ra-22/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 aprilie 2018, în temeiul prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Globa Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 4 (patru) ani. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Cociu Ștefan împotriva lui Globa Igor privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune. S-a dispus încasarea din contul lui Globa Igor în beneficiul lui Cociu Ștefan, suma de 7429 lei (șapte mii patru sute douăzeci și nouă) lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 50000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3000 lei (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 60429 (șaizeci mii patru sute douăzeci și nouă) lei. 1 În rest, pretențiile invocate de partea civilă Cociu Ștefan au fost respinse ca neîntemeiate. S-a respins cererea privind încasarea cheltuielilor pentru desfășurarea procesului penal din contul lui Globa Igor.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Globa Igor, la 29 iunie 2017, aproximativ la ora 08:40 min, deținând permis de conducere, conducând automobilul model „BMW 525D”, xxxxx în mun. Chișinău, se deplasa pe str. Vadul lui Vodă din direcția str. Maria Drăgan în direcția str. Meșterul Manole. În timpul deplasării pe carosabilul str. Vadul lui Vodă, ajungând în regiunea stației destinată staționării vehiculelor de rută, unde este amenajată trecere nedirijată pentru pietoni, nu a manifestat prudență sporită la trafic și nu a manifestat dexteritate în conducere, prin ce a ignorat cerințele pct. 45 (1) și (2), pct. 46 lit. a), pct. 11 lit. f) al Regulamentului Circulației Rutiere, și ca urmare cu partea frontală stânga a automobilului a comis tamponarea pietonului Cociu Ștefan, care se afla angajat în traversarea părții carosabilului de la dreapta spre stânga relativ deplasării automobilului, pe trecerea pietonală semnalizată prin indicatoarele rutiere 5.50.1 și 5.50.2 ale anexei nr. 3 a Regulamentului Circulației Rutiere „trecerea pentru pietoni”, pe marcajul rutier 1.14.1 al aceluiași regulament. În rezultatul accidentului rutier, pietonului Cociu Ștefan, i-au fost cauzate vătămări corporale grave sub formă de „fractura coastei a 2 pe dreapta pe linia paravertebrala. Fractura coastelor 6, 7, 8, 9, 10, 11 pe stânga pe linia axilară posterioară. Fractura completa de corp sternal cu deviere esențială și formare de hematom retrosternal Hemopneumotorax traumatic pe stânga. Fractura cominutivă în treimea medie humerusului stâng cu deplasarea fragmentelor osoase. Fractura cominutiva a ambelor oase a gambei stângi în treimea medie cu deplasarea fragmentelor". Astfel prin acțiunile sale, Globa Igor, a comis încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a sănătății unei persoane, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Partea vătămată Cociu Ștefan a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Globa Igor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani, precum și încasarea de la Globa Igor în beneficul său a sumei de 51893 lei 35 bani cu titlu de cheltuieli în legătură cu vătămarea sănătății, 148031 lei cu titlu de cheltuieli anticipate, 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 8000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; precum și încasarea cheltuielilor de judecată pentru examinarea cauzei în apel. 2 În susținerea apelului a invocat dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului, considerând-o prea blândă, aceasta fiind contradictorie circumstanțelor cauzei și nu este proporțională cu fapta săvârșită, nu îndeplinește scopul propus de legislator în partea restabilirii echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de faptul că Globa Igor nu este la prima abatere de la legea penală și că în perioada noiembrie 2011-ianuarie 2017 în mod repetat a săvârșit contravenții în domeniul circulației rutiere. Prima instanță nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, greșit a conchis, că corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate. A mai subliniat apelantul, că inculpatul nu a întreprins măsuri pentru atenuarea urmărilor cauzate de infracțiune, neîncercând să acorde careva ajutor victimei pe deplin, nici nu s-a interesat măcar de starea acesteia, manifestând un comportament indiferent, mizând pe vârsta înaintată a părții vătămate și de starea de neputință, iar prima instanță la pronunțarea sentinței, neîntemeiat și neargumentat a redus cuantumul despăgubirilor materiale și morale, ilegal a respins prejudiciul material cu anticipație solicitat. Totodată, prima instanță a omis să se expună asupra cheltuielilor solicitate în partea combustibilului utilizat în perioada internării părții civile și după, respectiv pretenția cu privire cheltuielile pentru tratament/medicamente în sumă de 213021ei și 33 bani este întemeiată și urma a fi admisă integral. A apreciat apelantul, că prima instanță neîntemeiat a respins cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de întreținere în cuantum de 305901 lei, deoarece prin ordinele și adeverințele prezentate se confirmă salariul ratat de Cobzari Natalia și Cobzari Evghenii în cuantumul solicitat, în legătură cu întreținerea părții civile. De asemenea a invocat apelantul și dezacordul cu admiterea parțială a cuantumului prejudiciului moral solicitat, numai în sumă de 50000 lei. La fel a fost criticată și soluția primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cerinței de încasare a cheltuielilor de judecată, în cuantum de numai 3000 lei, considerând că aceasta urma a fi admisă integral, deoarece cheltuielile solicitate sunt suportate, probate, rezonabile și necesare. 3.1. Reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC RM, Moldcoop, Valeriu Catan a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia în partea respingerii acțiunii civile a ÎCAP „COOPALIMENTARA” privind recuperarea cheltuielilor judiciare legate de păstrarea corpului delict - automobilului BMW cu xxxxx, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului 3 stabilit pentru prima instanță cu privire la admiterea acțiunii civile și încasarea în beneficiul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a sumei de 56850 lei, formată în urma păstrării corpului delict - automobilului BMW cu xxxxx în decurs de 278 zile (la data de 02 aprilie 2018) și 200 lei pentru fiecare zi ulterioară datei de 03 aprilie 2018. În susținerea apelului a invocat, că ÎCAP „COOPALIMENTARA” începând cu ianuarie 2017 primește la parcarea specializată pentru păstrare corpurile delicte - mijloacele de transport, reținute de organele de urmărire penală și agenții constatatori pe marginea cauzelor penale și contravenționale. Așadar, la 29 iunie 2017, în condițiile prevederilor art. 159 alin. (1) Cod de procedură penală și în baza ordonanței de transmitere la păstrare în parcarea specializată din 29 iunie 2017 și Actului nr. 00220 din 29 iunie 2017, ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a primit de la ofițerul de urmărire penală al SUP AR al SCAUP a DP mun. Chișinău, Alexandru Andriesi, la păstrare în parcarea specializată din str. Otovasca, 19a, mun. Chișinău, automobilul model „BMW 525” cu numărul de înmatriculare – xxxxx, recunoscut în calitate de corp delict pe marginea cauzei penale privind învinuirea lui Globa Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal. Toate cheltuielile ulterioare, legate de păstrarea acestui corp delict în decursul întregului proces penal (278 zile) le suportă doar ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC. Astfel, în total creanța cu statut de cheltuieli judiciare a ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC pentru păstrarea automobilului model „BMW 525” n/î – xxxxx în decurs de 278 zile la data de 02 aprilie 2018 constituie 56850 lei și în fiecare zi această sumă crește cu 200 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC RM, MOLDCOOP, Catan Valeriu, admis apelul părții vătămate Cociu Ștefan, casată parțial sentința în partea laturii civile și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care din contul lui Globa Igor a fost încasat în beneficiul lui Cociu Ștefan suma de 80000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 8000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare de asistență juridică, iar în total suma de 88000 lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. Instanța ce apel a reținut, că inculpatul în cadrul judecării cauzei în prima instanță, până la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, solicitând prin înscris autentic examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții. Astfel, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, Globa Igor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației 4 rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a sănătății unei persoane. Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului, prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Cociu Ștefan (f.d. 33, vol.I); declarațiile martorului Cobzari Natalia (f.d. 26); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, întocmit la 29 iunie 2017 (f.d. 9-16, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 1679/D din 21 august 2017 (f.d. 39-41, vol.I). Cu referire la apelul declarat de reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA”, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a reținut că, între inculpatul Globa Igor și ÎCAP „COOPALIMENTARA” nu există nici un raport juridic civil. Indubitabil este faptul că, organul de la demararea acțiunilor de urmărire penală prin cercetarea la fața locului a acționat prompt, a fixat în procesul cercetării urmele infracțiunii, fiind aplicate mijloace tehnice de fotografiat. La fel s-a stabilit cu certitudine faptul că, prin ordonanța din 29 iunie 2017, ofițerul superior de urmărire penală al SUP AR al SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector superior Alexandru Andriesi, a dispus transmiterea corpului delict - autovehiculul model „BMW 525D”, n/î xxxxx, la parcarea specializată din str. Otovasca, 19A (f.d. 18, vol.I). Potrivit actelor cauzei, inculpatul în mod repetat, la 29 iunie 2017, f.d. 48, vol.I și la 17 iulie 2017, f.d. 54, vol.I, a solicitat restituirea corpului delict. Raporturile dintre organul de urmărire penală, parcarea specializată din str. Otovasca, 19A și obligația inculpatului de a compensa pretinsele sume stabilite în mod unilateral de către ÎCAP „COOPALIMENTARA”, pentru deținerea corpului delict sunt incerte nu pot fi stabilite în speță. Instanța de apel a mai menționat, că suma pretinsă de către partea civilă nu poate fi încasată de la inculpatul Globa Igor, din motivul că, organul de urmărire penală nu a informat pe primul de consecințele deținerii la parcare, mai mult ca atât acesta din proprie inițiativă a recurs la o asemenea măsură, fără o motivare adecvată și fără nici o necesitate. Potrivit actelor cauzei, din momentul producerii accidentului rutier 29 iunie 2017, inculpatul Globa Igor a colaborat cu organul de urmărire penală, a participat la cercetarea la fața locului, fiind fixate urmele infracțiunii, la aceea ce și s-a redus activitatea organului de urmărire penală. În perioada ulterioară după 29 iunie 2017, se determină o pasivitatea totală și reținere nemotivată a automobilului menționat din partea organului de urmărire penală, or, din materialul probator nu este clar ce a urmărit acesta prin deținerea automobilului la parcare cu plată. Astfel, nu s-a dispus expertiza, nu s-a examinat și nu au fost întreprinse alte măsuri întru demonstrarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a statuat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana 5 celui vinovat; de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate și rațional a aplicat față de ultimul pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendare și cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport. Instanța de apel a reținut, că inculpatul Globa Igor a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele săvârșite, este căsătorit, având la întreținere doi copii minori, este de vârsta relativ tânără nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, duce un mod de viață social util, se caracterizează pozitiv la locul de trai, conform caracteristicii eliberate în acest sens de ofițerul de sector (f.d. 72, vol.I). Instanța de apel a respins argumentele părții vătămate precum că pedeapsa aplicată inculpatului Globa Igor este prea blândă, considerând că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, care permit aplicarea unei pedepse sub formă închisoare cu suspendare și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de Cociu Ștefan împotriva lui Globa Igor, instanța de apel a reținut, că partea civilă a solicitat încasarea sumei de 40340,45 lei cu titlu de prejudiciu material, sumei de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5000 lei cu titlu cheltuieli pentru asistența juridică, (f.d. 91-93, vol.I). În motivarea cererii a indicat că, în rezultatul acțiunilor ilegale ale lui Globa Igor, i-au fost cauzate prejudicii materiale și morale, astfel, aflându-se în staționar la IMSP IMU, Cociu Ștefan a avut necesitate de tratament suplimentar, în valoare de 9750 lei, 45 bani. Dânsul a avut necesitatea de îngrijire, fapt ce a condiționat-o pe Cobzari Natalia și Cobzari Evghenii să solicite de la locurile de muncă concediu neplătit din motive familiare și în legătură cu concediile acordate, ultimii au fost lipsiți de salariu, contravaloarea căruia fiind 30590 lei. Părții vătămate i-au fost cauzate și suferințe psihice ce survin din vătămarea corporală gravă (rănirea, mutilarea, desfigurarea imposibilitatea deplasării de sine stătător, necesitatea pentru îngrijirea personală) fiind estimat prejudiciul moral la suma de 200000 lei (f.d. 91-93, vol.I). Ulterior, în cursul examinării pricinii, partea civilă Cociu Ștefan, prin intermediul reprezentantului său, avocatului Trestianu Dorin, a depus cerere de concretizare a acțiunii civile, solicitând încasarea sumei de 44153 lei,73 bani cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 148031 lei cu titlu de cheltuieli anticipate, încasarea sumei de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 6200 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. A indicat că, partea civilă a mai suportat cheltuieli suplimentare pentru tratament în sumă de 3813 lei 28 bani. De asemenea cu anticipație a solicitat compensarea cheltuielilor ce urmează a fi suportate din cauza vătămării integrității corporale și anume, cheltuieli pentru medicamente, kinetoterapie, masaj, aplicații cu azokerit, 6 aplicații cu parafină, electroforez, magnitoterapie și cheltuieli pentru tratament balneo-sanatorial (f.d. 147, vol.I). Ulterior, partea civilă Cociu Ștefan, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Trestianu Dorin, a depus cerere de concretizare a acțiunii civile, solicitând încasarea sumei de 50119,36 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 148031 lei cu titlu de cheltuieli anticipate, încasarea sumei de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 8000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În motivarea cererii a indicat că Cociu Ștefan a suportat cheltuieli în sumă de 19528,35 lei pentru tratament și 30590 lei pentru întreținere. Cheltuielile de întreținere se confirmă prin ordinele de concediu neplătit în privința lui Cobzari Natalia și Cobzari Evghenii. Cu referire la aceste cerințe, având în susținere prevederile art. art. 219, 221, 387 Cod de procedură penală, instanța de apel a statuat, că prima instanță întemeiat a dispus încasarea prejudiciului material în mărime de 7429 lei, or, întru confirmarea pretențiilor ce ține de cheltuielile necesare pentru tratament, partea civilă a prezentat bonuri fiscale care vin să confirme achiziționarea medicamentelor. Partea civilă, a prezentat copia extraselor din fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 13663 (f.d. 151) și cu nr. 14548 (f.d. 152), în care expres se recomandă lui Cociuc Ștefan tratamentul cu „tab. Dexalgin la dureri; tab. Xarelto 15 mg 1 past./zi și tab. Supracal 1 tap./zi” și „cap. Omega-3 1 caps./zi; Sol. imunal 20 pic. 3 ori/zi”. Alte careva înscrisuri care să confirme necesitatea urmării unui curs de tratament, precum și medicamentele necesare acestui curs, nu au fost prezentate instanței de judecată. Instanța de judecată întemeiat a stabilit că, în partea ce ține de cheltuielile suportate pentru achiziționarea medicamentelor, reieșind din recomandările din extrasele din Fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 13663 și cu nr. 14548, s-a confirmat doar o singură categorie care se regăsește atât în bonurile fiscale, cât și în extrasele propriu-zise și anume: „Xarelto 10 mg”, a cărui cost total 7429 lei, celelalte pretenții nefiind probate. Având în susținere prevederile art. art. 1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a remarcat, că partea vătămată Cociu Ștefan a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 200000 lei. Astfel, s-a remarcat că în urma acțiunilor comise de către Globa Igor, partea vătămată a avut de suferit, respectiv suma de 50000 lei, încasată de către prima instanță a fost considerată mică pentru suferințele morale trăite de partea vătămată Cociu Ștefan, care a suportat suferințe psihice. Din aceste considerente instanța de apel a concluzionat de a-i acorda cu titlu de prejudiciu moral suma de 80000 lei, care va avea efect compensatoriu pentru partea vătămată - Cociu Ștefan și nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că 7 suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei. Totodată, instanța de apel a considerat de a încasa de la inculpat în beneficiul părții vătămate suma de 8000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică, menționând că la materialele cauzei sunt anexate contractele de asistență juridică ce certifică cu certitudine achitarea de către partea vătămată a sumei de 8000 lei în calitate de plată pentru serviciile juridice acordate de către avocatul Trestianu Dorin f.d. 104, 171, 172, vol. I, astfel încât suma solicitată în calitate de cheltuieli de judecată este justificată și urmează să fie admisă.

Reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA”, Catan Valeriu, în termenul prevăzut de lege, invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, contestă hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acestora cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea în contul ÎCAP „COOPALIMENTARA”, a sumei de 71450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din contul inculpatului sau din contul statului. În argumentarea recursului menționează că la 15 iunie 2018, în baza deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 aprilie 2018, ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a restituit corpul delict - automobilul „BMW 525” n/î xxxxx proprietarului Globa Igor. Menționează, că ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC deține Autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr. 01469 din 16 ianuarie 2017 și Autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr. 01501 din 16 ianuarie 2018, astfel fiind una din parcările auto specializate cu un nivel sporit de securitate, acces limitat al terțelor persoane și alte condiții necesare pentru asigurarea integrității corpurilor delicte. În temeiul celor enumerate ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC începând cu ianuarie 2017 primește la parcarea specializată pentru păstrare corpurile delicte - mijloacele de transport, reținute de organele de urmărire penală și agenții constatatori pe marginea cauzelor penale și contravenționale. Astfel, la 29 iunie 2017, în condițiile prevederilor art. 159 alin. (1) Cod de procedură penală și în baza ordonanței de transmitere la păstrare în parcarea specializată din 29 iunie 2017, ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a primit de la ofițerul de urmărire penală al SUP AR al SCAUP a DP mun. Chișinău, Alexandru Andriesi, la păstrare în parcarea specializată din str. Otovasca, 19a, mun. Chișinău, automobilul model „BMW 525”, n/î xxxxx, recunoscut în calitate de corp delict pe marginea cauzei penale privind învinuirea lui Globa Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal, fapt confirmat de Actul primirii la păstrare a unității de transport nr. 00220 din 29 iunie 2017. Instanța de apel a recunoscut faptul păstrării de către ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a corpului delict pe marginea cauzei penale, însă nu a fost de acord cu recuperarea cheltuielilor judiciare anume din contul 8 condamnatului Globa Igor, motivând soluția sa prin aceea că organul de urmărire penală nu a justificat necesitatea ținerii acestui corp delict anume la o parcare particulară cu plată, atunci când Globa Igor a depus mai multe cereri privind restituirea acestuia lui până la examinarea cauzei în fond. Instanța de apel însă nu s-a expus asupra faptului că soluția organului de urmărire penală privind neeliberarea automobilului pentru păstrare lui Globa Igor în lunile iunie-iulie 2017 nu a fost contestată de partea apărării la procuror sau judecătorul de instrucție, iar în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, unde s-au petrecut 7 ședințe în perioada de timp de la 06 noiembrie 2017 până la 02 aprilie 2018, partea apărării nu a depus nici o cerere privind eliberarea automobilului. La rândul său, ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC, care nu are nici un drept de administrare a probelor în dosar penal era pusă în condiția de a prelungi păstrarea obligatorie din cont propriu a automobilului lui Globa Igor, or în caz contrar ar putea fi atrasă la răspundere penală în baza art. 251 Cod penal, precum și la răspundere civilă/materială. Consideră recurentul că prin hotărârile instanțelor de fond a fost motivată doar chestiunea privind scutirea condamnatului Globa Igor de la achitarea cheltuielilor judiciare, fără a dispune trecerea acestora în contul statului. Susține, că suma totală ce urmează a fi achitată pentru păstrarea automobilului model „BMW 525”, n/î – xxxxx în decurs de 351 zile constituie 71450 lei. 5.1. Partea vătămată, Cociu Ștefan, în termenul prevăzut de lege, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a sentinței și deciziei instanței de apel, în partea prin care a fost respins apelul cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin care, Globa Igor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, și în baza acestei legi, în limitele instituite de prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, să i se stabilească pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani (fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal); admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la Globa Igor în beneficiul lui Cociu Ștefan suma de 51893 lei 35 bani, cu titlu de cheltuieli în legătură cu vătămarea sănătății, 148031 lei cu titlu de cheltuieli pentru reabilitare, 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, hotărârile instanțelor de fond să fie menținute. Sub aspectul temeiului de casare că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, recurentul menționează că prin acțiunea civilă concretizată ulterior a solicitat încasarea de la Globa Igor în beneficiul său a sumei de 51893,341ei cu titlul de cheltuieli în legătură cu vătămarea sănătății; suma de 148031 lei cu titlu de cheltuieli anticipate; suma de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral cât și încasarea de la Globa Igor în 9 beneficiul lui Cociu Ștefan suma de 8000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. Menționează că, în cererea de apel a contestat sentința și în partea prin care a fost respinsă cerința privind încasarea cheltuielilor anticipate în sumă de 148031 lei, însă din partea descriptivă a deciziei instanței de apel nu rezultă că această cerință a fost examinată, considerând ignorarea acestei solicitări ca pe o discriminare din partea instanței de apel. Totodată, remarcă că instanța de apel a omis să se expună și asupra cerinței privind compensarea cheltuielilor pentru combustibilul utilizat în perioada internării părții vătămate cât și asupra cheltuielilor de întreținere. Sub aspectul temeiului de casare – instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, menționează că prima instanță a admis parțial pretenția cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat sănătății încasând doar suma de 7429 lei, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. Așadar, pentru a menține sentința în partea dată, instanța de apel a constatat ca pertinente numai bonurile fiscale care conțin preparatul Xarelto 10 mg a cărui cost total este 74291ei, însă bonurile fiscale prezentate cu preparate ca: Hipp Babysane (șervețele umede), Urocomplex, Prostamol UNO, Choliver, Nospa, Ceai Renal-Plus, le-a reținut ca nepertinente, considerând că nu au legătură de cauzalitate și nu dovedesc că au fost administrate de Cociu Ștefan, deși reieșind din cumulul de probe din dosar și anume făcând referire la rapoartele de expertiză, Trimiterea Extras emis de Instituția Medico-Sanitară Publică, Institutul de Medicină Urgentă Secția Ambulatorie de Ortopedie și Traumatologie nr. 1 din 25 octombrie 2017, Extrasul din Fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 13663 din 03 august2017, Extrasul din Fișa medicală a bolnavului din staționar nr. 14584 din 22 august 2017, emise de IMSP Institutul de Medicină Urgentă, denotă cert că lui Cociu Ștefan îi este prescris tratament medicamentos din diferite categorii după cum urmează: Acid acetilsalicilic, Analgin, Amiodarona, Ciprofloxacin, Dexametazon, Dimidrol, ect, iar potrivit bonurilor fiscale este demonstrat că Cociu Ștefan a consumat aceste medicamente și respectiv a suportat cheltuieli în sensul dat. Consideră că medicamentele utilizate au fost necesare pentru reabilitarea părții vătămate și au legătură cauzală cu accidentul produs. Referitor la pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral manifestată prin suferințe psihice și fizice ce au survenit din vătămarea corporală gravă a părții civile, recurentul consideră că partea admisă de către instanța de apel este insuficientă pentru compensarea prejudiciului moral, luând în considerație toate circumstanțele cauzei, fapta inculpatului, vârsta părții civile, indiferența inculpatului întru compensarea prejudiciului cauzat cât și starea sănătății părții civile, vătămările corporale, perioada internată în spital (29 iunie 2017-22 august 2017 și de la 28 septembrie 2017-18 octombrie 2017, aproximativ 3 luni ), intervențiile ortopedice și chirurgicale, deoarece multiplele 10 fracturi suportate de Cociu Ștefan denotă cu certitudine un cuantum chiar mai mare decât cel solicitat. Sub aspectul temeiului de casare - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, recurentul menționează că instanțele de fond i-au aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, care nu este proporțională cu fapta săvârșită, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Consideră neîntemeiată concluzia instanțelor de fond cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, care nu a fost motivată pe deplin, circumstanțele reținute de instanțe vin în contradicție cu materialele dosarului, acestea greșit au concluzionat că inculpatul poate fi corectat fără a fi izolat de societate.

Procurorul a prezentat referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel corect a motivat soluția privitor la acțiunea civilă. 6.1. Avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, de asemenea a prezentat referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece instanța de apel a pronunțat o soluție întemeiată și legală.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, ținând cont de motivele expuse în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Cu referire la recursul declarat de către ÎCAP „COOPALIMENTARA”. Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că reprezentantul recurentului invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei 11 instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Analizând argumentele recursului declarat prin prisma temeiului de casare nominalizat, Colegiul penal lărgit atestă că motivele invocate sunt declarative și nu pot fi reținute în sensul desființării deciziei recurate, întrucât reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a fost prezent la judecarea cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, depunând cerere cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 140, 181, vol.I), contestând sentința cu apel și participând în ședințele instanței de apel, unde a beneficiat de toate drepturile procesuale. Astfel, la caz recurentul nu a demonstrat prin careva probe faptul, că nu a fost citat în ședința instanței de apel sau a fost citat și nu a avut posibilitatea de a se prezenta sau de a anunța instanța despre această imposibilitate. Respectiv, din punctul de vedere al temeiului de casare invocat, instanța de recurs apreciază că recursul este nefondat. De asemenea, instanța de recurs atestă că reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond în partea soluționării acțiunii civile înaintate, și anume ce se referă la recuperarea cheltuielilor judiciare legate de păstrarea corpului delict în sumă de 71450 lei. Însă cu referire la acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că argumentele nominalizate au constituit obiect de examinare atât în cadrul primei instanțe cât și la etapa judecării cauzei în apel, iar soluția de respingere a acțiunii civile înaintate este una corectă și argumentată, motiv din care instanța de recurs nu consideră necesar de a o reitera. Astfel, sub acest aspect instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul ÎCAP „COOPALIMENTARA”, decizia contestată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, iar din aceste considerente recursul în cauză urmează a fi respins, ca inadmisibil. Cu referire la recursul declarat de către partea vătămată, Cociu Ștefan. Din conținutul cererii de recurs declarate de către partea vătămată, rezultă că aceasta își fundamentează recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor 12 motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, instanța de recurs atestă că partea vătămată, din punctul de vedere al temeiurilor de casare prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se referă la dezacordul cu soluția instanțelor de fond privind soluționarea acțiunii civile, considerând că probele prezentate în susținerea pretențiilor înaintate la acest segment nu au fost pe deplin examinate la judecarea cauzei în ordine de apel. Însă, instanța de recurs amintește că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Astfel, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia casării parțiale a sentinței în partea laturii civile, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care din contul lui Globa Igor a fost încasat în beneficiul lui Cociu Ștefan suma de 80000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 8000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare de asistență juridică, iar în total suma de 88000 lei. În rest, dispozițiile sentinței fiind menținute. Respectiv, în conținutul deciziei instanței de apel au fost pe deplin desfășurate motivele pentru care instanța de apel a menținut soluția primei instanțe cu privire la admiterea parțială a pretenției cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat sănătății, precum și motivele casării sentinței în partea reparării prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că dezacordul recurentului în privința cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de către instanța de apel și argumentele precum că instanța nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, nu poate constitui temei de admitere a recursului în sensul declarat, deoarece potrivit practicii judiciare, în materia despăgubirilor, materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs să reapreciere cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita reactualizarea despăgubirilor cuvenite, stabilite de instanța de fond. Nu pot fi reținute nici argumentele părții vătămate cu referire la încasarea cheltuielilor anticipate și a cheltuielilor pentru combustibilul utilizat, ori, acțiunea civilă urmează a fi examinată de către instanțele judecătorești doar în 13 baza probelor prezentate la dosar și nu pot fi admise pretenții exagerate, care ar servi temei de îmbogățire fără justă cauză a părților. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții vătămate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În concluzie, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt așa precum susține recurentul, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În ceea ce privește dezacordul recurentului cu pedeapsa stabilită inculpatului Globa Igor, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel menținând soluția primei instanțe privind aplicarea pedepsei inculpatului Globa Igor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 4 ani, corect a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat; de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate și rațional a 14 aplicat față de ultimul pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendare și cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport. Instanța de apel corect a reținut, că inculpatul Globa Igor a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele săvârșite, este căsătorit, având la întreținere doi copii minori, este de vârsta relativ tânără nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, duce un mod de viață social util și se caracterizează pozitiv la locul de trai. Având în vedere circumstanțele stabilite, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi reținute argumentele părții vătămate precum că pedeapsa aplicată inculpatului Globa Igor este prea blândă, deoarece instanța de apel corect a menționat, că scopul legii penale și reeducarea inculpatului va putea fi realizată fără izolarea acestuia de societate. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că erorile de drept invocate de partea vătămată și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar din aceste considerente recursul în cauză urmează a fi respins, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către partea vătămată Cociu Ștefan și de către ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC RM MOLDCOOP cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Globa Igor xxxxx Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 15