1re-26/19 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-26/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

petiționarul Iosifzon Leon, prin care se solicită casarea încheierii Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2018,

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de recurs în anulare: 04.02.2019 - 20.02.2019;

C O N S T A T Ă:

petiționarilor Iosifzon Leon, Frunza Nicolae și Bovbalan Victor prin care s-a solicitat

strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani din 23 iunie 2018, de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți,

invocând comportamentul coruptibil al poliției, procuraturii, instanțelor de judecată a

mun. Chișinău.

2018, cererea petiționarilor Iosifzon Leon, Frunza Nicolae și Bovbalan Victor, privind

strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani din 23 iunie 2018, de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți,

a fost respinsă.

Instanța de recurs a respins argumentele invocate de către petiționari ca fiind

neîntemeiate și care contravin prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură

penală, considerând că cererea privind strămutarea cauzei este una declarativă, or

potrivit art. 26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale,

judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorul judecă cauzele

conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară

respectivă și în condiții care exclud orice presiune asupra lor.

Astfel, Colegiul penal a conchis, că motivele invocate în cerere sunt niște

presupuneri ale petiționarilor și nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei penale,

nu sunt invocate argumente concrete și obiective ce ar confirma imparțialitatea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

1

Mai mult, prin încheierea din 31 iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție și-a expus

deja opinia întru respingerea cererii de strămutare înaintate de petiționarii Iosifzon

Leon, Frunza Nicolae și Bovbalan Victor, în care au fost invocate motive similare ca

în cererea supusă examinării.

din dosar, declară recurs în anulare prin care solicită casarea încheierii Curții Supreme

de Justiție din 06 noiembrie 2018 ca fiind ilegală și neîntemeiată și strămutarea

judecării recursului declarat împotriva încheierii judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 23 iunie 2018, de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți.

materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și

3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea

Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea

căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate

de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală - adică

calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

încheierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2018,

adoptată în ordinea reglementată de art. 46-49 Cod de procedură penală, nu cade sub

incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de

procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție,

iar recursul în anulare declarat împotriva încheierii menționate, este inadmisibil,

deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

2

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut.

453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarul Iosifzon Leon,

împotriva încheierii Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie

2018, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 26 februarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

3