4-1re-27/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP

4-1re-27/2019 — art. 217-1 al. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 4-1re-27/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Tudor Coadă în numele condamnatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2018 și decizia

Colegiului penal la Curții Supreme de Justiție din 25 iulie 2018, în cauza penală în

privința lui

Diavora Adam XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

- de la 05.06.2017- până la 27.07.2017 (instanța de fond);

- de la 28.08.2017- până la 11.01.2018 (instanța de apel);

- de la 02.05.2018- până la 25.07.2018 (instanța de recurs ordinar);

- de la 02.12.2018- până la 24.01.2019 (instanța de recurs în anulare).

c o n s t a t ă :

Diavora Adam a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități farmaceutice și gestionarii substanțelor narcotice, psihotrope sau

a analoagelor lor pe un termen de 4 ani.

acționând de comun acord cu Frumusache Alexandru și alte persoane, în scop

material, de înstrăinare a drogurilor, în circumstanțe nestabilite au procurat

1

substanța narcotică - marijuana, pe care au păstrat-o o perioadă nedeterminată de

timp cu scop de comercializare a acesteia, precum și au înstrăinat-o diferitor

persoane.

Astfel, la 07.02.2017, în jurul orei 13:30, Diavora Adam având intenția

comercializării drogurilor s-a întâlnit cu Frumusache Alexandru, pe stadionul

liceului teoretic „Mihai Eminescu" amplasat pe str. Varșovia 2, mun. Chișinău,

unde i-a transmis o sacoșă de culoare neagră cu masă vegetală de culoare verde.

În continuare, Frumusache Alexandru, având intenția comercializării

drogurilor s-a întâlnit pe str. Dacia, 21, mun. Chișinău cu agentul sub acoperire

Balamatiuc V., unde urma să-i comercializeze ultimului o cantitate de aproximativ

200 grame de droguri - marijuana, însă în urma intervenirii reprezentanților

organelor de drept a fost reținut în flagrant, iar în cadrul percheziției corporale a

fost depistată și ridicată o sacoșă în care conform raportului de expertiză nr. 1116

din 23.02.2017, se afla substanță narcotică marijuana cu cantitatea de 760 grame

(756 g + 4 g).

Cantitatea drogurilor păstrate cu scopul de înstrăinate de către Frumusache

Al-dru și Diavora A. în conformitate cu prevederile HG nr. 79 din 23.01.2006,

reprezintă proporții deosebit mari.

La 28.04.2017, în jurul orei 14:00, cet. Frumusache Al-dru s-a întâlnit cu

Diavora A. la intersecția str. Decebal cu str. Dacia, mun. Chișinău, în vederea

transmiterii mijloacelor bănești pentru substanțele narcotice primite pentru

distribuirea în continuare la 07.02.2017, unde i-a transmis lui Diavora A., sub

controlul organului de urmărire penală, mijloace bănești în sumă de 5 000 lei, după

care ultimul a fost reținut în flagrant.

T. care au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare din

motivul că fapta săvârșită de inculpat nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii imputate.

În motivarea apelului declarat, autorii acestuia au invocat că, în speță nu sunt

dovezi precum că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea imputată.

Adițional, apelanții au menționat că, de către colaboratorii organelor de drept

și martorul Frumusache Al-dru, inculpatului i-a fost întinsă o cursă pentru a-i fi

încriminată o faptă pe care în realitate nu ar fi comis-o, astfel, sentința de

condamnare este bazată exclusiv pe declarațiile unui martor, care urmează a fi

apreciate critic.

2

De asemenea, apelanții au indicat că, instanța de judecată a examinat cauza

superficial, fără a intra în esența declarațiilor relatate de inculpat, or, în acțiunile

acestuia lipsește latura subiectivă a infracțiunii imputate, deoarece propunerea de

a merge în spatele cafenelei "McDonald's", a venit de la Frumusache Al-dru, acesta

știind din timp că are loc să-i organizeze inculpatului un flagrant, astfel, inculpatul

nu avut intenția de a vinde careva substanțe narcotice, dorind doar să-i restituie

sacoșa, iar acesta să-i restituie suma împrumutată.

2018 apelul declarat a fost admis, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Diavora A. a fost condamnat în

baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități

farmaceutice și gestiona substanțe narcotice sau a analoagelor lor pe termen de 3

ani.

4.1. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor

administrate de instanța de fond, audiind inculpatul Diavora A., instanța de apel a

reținut că sentința atacată nu cuprinde descrierea faptei criminale considerată ca

fiind dovedită, dat fiind că se indică ,,Inculpatul Diavora Adam este învinuit de faptul

că a comis activitatea ilegală (...)" (f. d. 201), ceea ce este incorect și contravine legii.

Astfel, instanța de apel a conchis că, procedând în asemenea mod, prima

instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, astfel sentința este viciată, sub aspectul stării de fapt, care este

greșit stabilită.

Instanța de apel a menționat că, încălcarea de lege menționată echivalează cu

eroare de drept, ce conduce la nulitatea absolută a soluției date de prima instanță,

motiv pentru care s-a impus casarea acesteia, total, și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță.

Instanța de apel a conchis că, probatoriul administrat în cauză confirmă

existența infracțiunii constatate, identificarea subiectului infracțiunii și, respectiv,

vinovăția inculpatului, precum și celelalte împrejurări importante pentru justa

soluționare a cauzei, relevate și analizate supra.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, versiunea inculpatului nu are

acoperire probatorie și se combate complet prin împrejurările stabilite și probele

3

administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea

penală pentru fapta săvârșită.

În atare situație, instanța de apel a conchis că, sunt nefondate argumentele

inculpatului, precum că sacoșa cu marijuana aparține lui Frumusache Al-dru, iar el

doar a păstrat-o pentru consum propriu, or, din materialele cauzei rezultă cert că

martorul a cumpărat de la inculpat marijuana cu scop de înstrăinare, fiind ulterior

prins în flagrant de către agentul sub acoperire Balamatiuc V.

Prin urmare, argumentele în susținerea cererii de achitare a inculpatului sunt

neconvingătoare și exprimă opinia subiectivă a părții apărării.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel luând

în considerație prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal, ținând cont de circumstanțele

cauzei, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de scopul de

prevenire a fenomenului infracțional, etc., a considerat rezonabilă și oportună

pedepsirea inculpatului cu închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități farmaceutice și gestiona substanțe narcotice sau a analoagelor lor - în

limitele prevăzute de sancțiunea normei penale speciale în baza căreia urmează

condamnarea, or, temei pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută

de lege nu se constată.

Coadă T. în numele inculpatului, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului pe motiv

că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise la pct. 3. al prezentei decizii,

suplimentar menționând că, instanța de apel superficial a examinat probele

prezentate de partea apărării, în special declarațiile inculpatului; sentința

Judecătoriei mun. Chișinău din 10.05.2017 prin care a fost dispusă încetarea

procesului penal în privința martorului Frumusache Al-dru în legătură cu

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, indică clar că ultimul a avut

intenția de a se eschiva de la răspunderea penală și i-a organizat inculpatului o

cursă precum că acesta iar vinde substanței narcotice; inculpatul recunoaște faptul

că a luat acest pachet vizat, dar nu cu scopul de realizare, dar în scop de consum

4

2018, a fost respins recursul ordinar declarat ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a indicat că,

instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a

motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate

în cadrul ședinței instanței de apel, fapt care se confirmă prin procesul-verbal al

ședințelor de judecată. Ținând cont de cele menționate instanța de recurs ordinar a

conchis că conținutul deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate.

Astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că temeiul invocat de către

avocat și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel

la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod

de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde și motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum

că, inculpatul a fost provocat la activitate infracțională de către martorul

Frumusache Al-dru și agentul sub acoperire - Balamatiuc V., fiindu-i întinsă o

cursă, or, versiunea respectivă nu are acoperire probatorie, fiind combătură

complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel, fiind

apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită, iar

nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce

probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și relevate în cuprinsul

sentinței, verificate și apreciate, din nou, de instanța de apel, dovedesc cu

certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat.

În acest context, instanța de recurs ordinar a constatat că, decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6§1 CEDO.

declarat recurs în anulare, în temeiul art. 7 alin. (1) CEDO, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 ianuarie 2018 și decizia

Colegiului penal la Curții Supreme de Justiție din 25 iulie 2018, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi decizii prin care condamnatul să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

5

Recurentul invocă faptul că instanțele anterioare pripit au ajuns la concluzia

că condamnatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, or,

condamnatul a declarat că este consumator de marijuană, iar pachetul l-a luat

pentru consum personal și nu pentru a-l înstrăina.

Mai mult, apărătorul susține că, condamnatului i-a fost întinsă o cursă de

către organele de drept împreună cu martorul Frumusache Alexandru.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente:

Colegiul penal reiterează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, stipulează exhaustiv care sunt temeiurile de declarare a recursului în

anulare, și anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată,

inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția Europeană a

drepturilor omului, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Astfel, una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este

motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise la

judecarea cauzei în atare mod, încât eroarea respectivă să cadă sub incidența

noțiunii de viciu fundamental.

Revenind la prezenta speță, Colegiul penal atestă din textul recursului în

anulare declarat, că autorul invocă afectarea hotărârilor judecătorești adoptate în

prezenta cauză conform art. 7 al Convenției – principiul legalității incriminării și

anume prin faptul că acțiunile lui Diavora Adam au fost încadrate juridic în baza

art. 2171 alin. (4) Cod penal, însă nu a fost demonstrat scopul acestuia de

înstrăinare a substanțelor narcotice, ultimul fiind consumator de marijuană.

La alegațiile date, instanța de recurs în anulare menționează că, acestea au

constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, cât și de recurs ordinar,

asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece

au fundamentat linia de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au

6

fost acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și

hotărârile adoptate în speța dată.

Astfel, Colegiul penal respinge ca fiind declarative alegațiile apărării cu

privire la încălcarea de către instanțele anterioare a principiul legalității

incriminării și anume prin faptul că a fost efectuată o încadrare juridică eronată a

faptei comise de către Diavora Adam, principiu prevăzut de art. 7 al Convenției,

Colegiul penal remarcă că art. 7 al Convenției, consacră principiul legalității

incriminării și pedepsei, care presupune interdicția instanțelor de a interpreta

dispozițiile penale într-o manieră exclusiv în dezavantajul acuzatului precum și

neretroactivitatea legii penale.

Așadar, cum decurge din obiectul și scopul său, art. 7 trebuie interpretat și

aplicat astfel încât să asigure o protecție eficace contra urmării penale,

condamnărilor și sancțiunilor arbitrare.

Revenind la cauza supusă judecării, invocarea de către apărare a alegației

încălcării principiul legalității incriminării prin prisma faptului că condamnatul nu

este vinovat în săvârșirea infracțiunii incriminate, faptele acestuia au fost încadrate

juridic greșit și în ce privește dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, în

viziunea instanței de recurs în anulare, argumentele invocate în sensul menționat,

nu cad sub incidența încălcării garanțiilor prevăzute la art. 7 al Convenției, și

poartă doar un caracter deghizat, având scopul redeschiderii procesului penal.

Analizând legalitatea hotărârilor atacate, pe baza materialelor cauzei prin

prisma prezenței viciului fundamental invocat de către recurent, instanța de recurs

în anulare susține concluzia privind temeinicia acuzării referitoare la prezența în

acțiunile condamnatului elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, faptele

acestuia fiind corect încadrate în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal, iar prezența în

acțiunile lui Diavora Adam atât a elementelor ce caracterizează latura obiectivă a

infracțiunilor imputate, cât și a celor ce caracterizează latura subiectivă ale acestor

infracțiuni, au fost demonstrate prin probele acumulate la faza urmăririi penale și

examinate în cadrul ședințelor instanțelor de fond.

Astfel, faptul că apărarea susține că condamnatul nu a avut scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice, Colegiul penal o apreciază drept o metodă de

a se eschiva de la răspunderea penală, or, cantitatea de 760 grame cât și declarațiile

martorului Frumusache Alexandru în cumul cu probele anexate la materialele

cauzei din punct de vedere al coroborării lor, au dus la o poziție argumentată a

instanțelor de fond asupra vinovăției condamnatului.

7

De asemenea, Colegiul penal susține concluzia instanțelor ierarhice inferioare

care au respins ca nefondată poziția apărării precum că condamnatului i-a fost

întinsă o cursă, or, această poziție este lipsită de o acoperire probatorie și este

combătută complet prin stare de fapt și de drept stabilită de către instanțele de

fond.

Instanța de recurs în anulare susține că instanțele ierarhic inferioare corect au

constatat prezența elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate

condamnatului Diavora Adam în acțiunile acestuia și au dat un răspuns

argumentat în acest sens, soluție pe care Colegiul penal o însușește pe deplin și a

cărei reluare nu se mai impune, totodată aprecierea probelor constituie o

prerogativă exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs

în anulare examinează cauza numai sub aspectul reparării erorilor de drept comise

la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Astfel, Colegiul penal menționează că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în articolul 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție (a se vedea în acest sens hotărârea Brumărescu vs România

din 28 octombrie 1999).

Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea

procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi

efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente sânt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată că hotărârile contestate nu sunt

afectate de nici un viciu fundamental, fiind conforme prevederilor legale și aceste

hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile capătă putere de lucru

judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei

penale ori redeschiderii acesteia, deoarece în esență motivele invocate de către

recurent în recursul în anulare declarat, au constituit anterior obiect de examinare,

fiind verificate minuțios, iar instanțele de judecată corect le-au apreciat și au

adoptat soluțiile respective, expuse în prezenta decizie.

Deci, în speța dată, Colegiul penal constată că la examinarea recursului în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar

indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârile

irevocabile,

8

iar existența unei alte păreri a condamnatului și apărătorului acestuia asupra

aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului.

În conformitate cu art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare fiind

supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de

recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Având ca reper cele expuse mai sus, se impune inadmisibilitatea recursului în

anulare declarat de către avocatul Coadă Tudor în numele condamnatului ca fiind

vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și întemeiate.

penal

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Tudor Coadă

în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții Supreme

de Justiție din 25 iulie 2018, în cauza penală în privința condamnatului Diavora

Adam XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 20 februarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Maria Ghervas

9