ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.12.2018

1ra-1944/2018 — art. 171 alin. 2 lit. a, c CP

HOTĂRÂRE
19.12.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 171 alin. 2 lit. a, c CP
Temei legal
art. 422 CPP
Citează această cauză
1ra-1944/2018 — art. 171 alin. 2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1944/2018

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte COVALENCO Elena

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de inculpat și

avocatul Balaban Serghei în numele acestuia, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe

FALĂ Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.09.2016 – 11.10.2016;

Instanța de apel: 28.10.2016 – 20.06.2017;

Instanța de recurs: 03.09.2018 – 21.11.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Fală I. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la 4

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

alte persoane stabilite de organul de urmărire penală și o persoană nestabilită pe nume Vladimir,

în privința cărora cauza a fost disjunsă, în urma unei înțelegeri prealabile, la 24 septembrie

2007, seara, ora precisă nu a fost stabilită, fiind în stare de ebrietate, având scopul de a comite

un viol, forțat au urcat-o pe cet. XXXXX într-un automobil de model „VAZ 2108”, care se afla

în fața căminului nr. 2 al Școlii profesionale din or. Ștefan Vodă și au transportat-o în s.

Ermoclia, r-nul Ștefan Vodă, lângă fosta fermă de porci, amenințând-o cu aplicarea forței fizice,

au dezbrăcat-o și au comis cu ea pe rând un raport sexual forțat.

Tot el, în noaptea din 25 septembrie 2007, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu

persoanele menționate supra, în afară de Șchiopu O., în privința cărora cauza a fost disjunsă,

1

deplasându-se în pădurea din s. Ermoclia, r-nul Ștefan Vodă, unde de asemenea având scopul de

a comite violul, amenințând-o cu aplicarea forței fizice pe XXXXX, au dezbrăcat-o și au comis

cu ea pe rând câte un raport sexual forțat.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut

că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere

fizică și psihică, săvârșit repetat și de mai multe persoane.

401-402 Cod de procedură penală, a fost contestată cu apel de către procuror, care a solicitat

aplicarea în privința inculpatului Fală I. a pedepsei de 5 ani închisoare, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cererii, procurorul-apelant a menționat că: invocarea de către instanța de fond

a unor circumstanțe atenuante, cum ar fi recunoașterea vinovăției, conștientizarea faptei comise,

prin sine însăși nu poate crea inculpatului o situație de drept de natură să înlocuiască o pedeapsă

cu închisoarea prevăzută în sancțiunea normei penale incriminate cu una suspensivă de

executare; prin sentința pronunțată, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, datorită

pericolului social sporit al infracțiunii săvârșite de către acesta, astfel instanța de judecată nu a

ținut cont de scopul pedepsei, care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să

prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Apelantul a menționat că, din materialele cauzei penale s-a constatat că, Fală I., a avut un

rol activ în săvârșirea infracțiunii incriminate, el fiind acela care a venit cu inițiativa de a o urca

pe cet. XXXXX în automobilul lor, după care a violat-o pe ultima de două ori. În asemenea

circumstanțe, nu este echitabil ca Fală I., care a fost inițiatorul comiterii infracțiunii, să fie

condamnat la o pedeapsă prin prisma art. 90 Cod penal.

pronunțată integral la 11 iulie 2017, apelul declarat de procuror a fost admis, cu casarea parțială

a sentinței, în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

căreia Fală I. a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la 5 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din momentul reținerii inculpatului.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără careva modificări.

stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, just încadrând

acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor din art. 171 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, însă

pedeapsa pentru infracțiunea comisă de Fală I. este prea blândă, raportat la circumstanțele

cauzei și rolul activ al ultimului.

În opinia instanței de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului nu s-a ținut cont de

comportamentul manifestat de acesta până la comiterea violului, or doar datorită acțiunilor lui s-

a reușit urcarea părții vătămate în automobilul din timp pregătit, el a fost primul cu inițiativa,

îndemnându-i pe ceilalți să o violeze pe XXXXX, iar după comiterea infracțiunii, a abandonat-o

pe ultima pe traseu, de unde aceasta a luat o mașină de ocazie până la cămin.

2

Instanța de apel, analizând personalitatea inculpatului o identifică ca fiind una complexă,

predispusă spre încălcarea ordinii de drept. La stabilirea pedepsei în privința lui Fală I. de 4 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probațiune de 1

an, prima instanță nu a ținut cont de faptul că infracțiunea prevăzută la art. 171 alin. (2) Cod

penal, este una gravă, săvârșită cu intenție, prin coparticipare, de un grup de persoane, care

prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 12 ani, respectiv chiar și cu aplicarea art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aceasta este disproporțională cu fapta comisă.

De asemenea, s-a apreciat că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către prima

instanță în privința inculpatului Fală I. nu este în acord cu principiul echității sociale,

proporționalității, având în vedere fapta comisă, urmările produse și atitudinea inculpaților până

la comiterea infracțiunii. De aceea, instanța de apel a conchis că, scopul educativ și preventiv al

pedepsei aplicate în privința lui Fală I. nu poate fi atins decât prin aplicarea unei sancțiuni sub

forma de închisoare pe un termen de 5 ani, cu excluderea art. 90 Cod penal.

acestuia Balaban S., au contestat cu recursuri ordinare decizia.

6.1. Inculpatul, la 15 august 2018, în cererea declarată solicită repunerea în termen a

recursului, casarea deciziei, cu menținerea sentinței. În argumentarea cererii se specifică că

Curtea de Apel neîntemeiat a exclus art. 90 Cod penal, intervenind în individualizarea executării

pedepsei și agravându-i situația inculpatului, neluând în considerație în acest sens că acesta și-a

recunoscut vina, nu are antecedente penale, este caracterizat satisfăcător, are loc permanent de

trai, s-a căit sincer de cele comise, careva circumstanțe agravante nu au fost reținute, iar din cele

atenuante se evidențiază: recunoașterea vinovăției și căința sinceră.

Reieșind din caracteristica persoanei, precum și din circumstanțele faptei, inculpatul-

recurent consideră că reeducarea și corectarea lui este posibilă fără a fi izolat de societate,

deoarece nu prezintă un pericol social ce ar determina necesitatea izolării, o pedeapsă echitabilă

și corectă i-ar fi aplicarea art.90 Cod penal oferindu-i șansa ca în termenul de probațiune să

confirme încrederea acordată.

În drept, inculpatul își fundamentează cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

6.2. La 20 noiembrie 2018, avocatul Balaban S. acționând în numele inculpatului, declară

recurs ordinar suplimentar la cel al inculpatului solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței. În esență, în cererea depusă recurentul face trimitere la mai multe norme

constituționale și procesual penale, care în opinia lui au legătură directă cu cauza deferită

judecății. Printre multe altele, apărătorul menționează că, instanța de apel, contrar art. 409, 410

alin. (6), 414 Cod de procedură penală, a susținut concluziile de condamnare a primei instanțe

bazate pe probele administrate de organul de urmărire penală, recunoscute și acceptate de

inculpat prin încălcarea flagrantă a legii de către toți participanții la proces, cu încălcarea alin.

(1) art. 3641 Cod de procedură penală.

La fel, se pretinde că a fost încălcat dreptul fundamental al inculpatului prevăzut la art. 20

din Constituție întitulat „Accesul liber la justiție”, care prevede că orice persoană are dreptul la

satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care

violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime, precum și art. 21 care prevede că orice

3

persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în

mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile

necesare apărării sale.

În drept, apărătorul își fundamentează cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală.

procurorul și partea vătămată au depus referințe privitor la opinia asupra recursurilor declarate,

partea vătămată menționând că acestea urmează a fi admise, iar procurorul că acestea urmează a

fi declarate inadmisibile, deoarece sunt tardive.

actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, pentru că sunt tardive.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că recursul este declarat peste termen.

Din actele cauzei, se constată că inculpatul, la 15 august 2018, a declarat recurs ordinar

solicitând, repunerea în termen a recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea în

vigoare a sentinței. Alegații similare au fost expuse și în recursul ordinar declarat la 20

noiembrie de avocatul Balaban S.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a

recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.

Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului

se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în

termen a recursului.

În același context, se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.”

Decizia instanței de apel, contestată de recurenți, a fost pronunțată integral la 11 iulie

pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel, inculpatul și avocatul acestuia Durnea A. au

fost prezenți. (f.d. 163-166) Tot la această ședință, părțile au fost înștiințate despre data

pronunțării integrale a deciziei, 11 iulie 2017. Însă, la data nominalizată inculpatul nu s-a

prezentat, iar avocatul acestuia Durnea A. a fost prezent, fiindu-i înmânată copia deciziei

integrale.

Conform recipisei anexate la fila dosarului 183, se confirmă că instanța de apel, la 12 iulie

2017, i-a expediat copia deciziei motivate și inculpatului.

Potrivit celor stipulate în art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un

termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la vreunul

dintre aceste termene.

Din economia acestei norme, se desprinde faptul că, dacă partea, cunoscând despre data

4

următoarei ședințe, și totuși nu s-a prezentat la aceasta, consecințele neprezentării îi sunt

imputabile, iar despre rezultatele ședinței partea urmează să se documenteze individual.

Cele consemnate supra sunt subsecvente și speței date, adică faptul că inculpatul nu s-a

prezentat la ședința de judecată la care a fost pronunțată integral decizia instanței de apel, nu îl

absolvă de a declara în termenul de 30 zile, de la data pronunțării deciziei, recurs ordinar

împotriva acesteia.

Potrivit ștampilei de pe recursul inculpatului, Colegiul constată că Fală I. a declarat

recursul ordinar la Curtea Supremă de Justiție la 15 august 2018 (f.d.186), iar apărătorul

acestuia Balaban S. la 20 noiembrie 2018, adică cu depășirea vădită a termenului prevăzut de

lege pentru declararea acestuia de 30 zile.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității raporturilor juridice

ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea contra Moldovei, unde s-a

statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care reprezintă unul din elementele noțiunii mai

largi a procesului echitabil – presupune că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă

de ași prezenta cazul în condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu

cealaltă parte.” Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de

natură să aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de

aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în fața instanței.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că, în cauza

deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către ambii recurenți,

respectiv argumentele aduse de aceștia în cererile de recurs nu vor fi preluate pentru examinare,

părțile fiind decăzute din dreptul de a exercita această cale de atac.

Reieșind din cele ce preced, Colegiul penal statuează asupra soluției de inadmisibilitate a

recursurilor ordinare declarate, din motivul tardivității acestora.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocatul Balaban Serghei în

numele acestuia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie

2017, în cauza penală privindu-l pe Fală Ion XXXXX, ca fiind declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 decembrie 2018.

Președinte COVALENCO Elena

Judecător CATAN Liliana

Judecător DIACONU Iurie

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-05-15
0,95
1ra-703/2018 — art. 201-1 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-703/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte GORDILĂ Nicolae judecători CATAN Liliana COVALENCO Elena DIACONU I
CSJ 2017-10-10
0,95
1ra-1421/17 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1421/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan, Elena Covalenco, Iuri
CSJ 2018-12-28
0,94
1ra-1915/2018 — art. 217/1 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1915/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Ca
CSJ 2018-11-07
0,94
1ra-1718/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c; 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1718/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
CSJ 2017-07-13
0,94
1ra-998/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. d,f CP
Dosarul nr. 1ra-998/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisibi
Sursă